Bucureşti: Lansare de carte la Muzeul Naţional de Istorie a României – Tezaurul

Vineri, 3 iulie 2009, orele 12.30, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Editura Age vă invită să participaţi la prezentarea volumului Tezaurul, în sala Lapidarium a Muzeului Naţional de Istorie a României, din Calea Victoriei, nr. 12.

Volumul Tezaurul, în ediţie bilingvă (română-engleză) este un album prezentând cele mai semnificative piese din metale şi pietre preţioase din Colecţia Tezaurului Istoric al muzeului. Lucrarea, structurată pe şase capitole dedicate orfevrăriei preistorice, traco-getice şi greceşti, romane, a epocii migraţiilor, medievale şi moderne este un instrument de lucru foarte util atât specialiştilor, cât şi amatorilor de artă şi istorie a metalelor preţioase.

Lucrarea Tezaurul prezintă publicului cititor un repertoriu minimal al colecţiei cu acelaşi nume, autorii selectând cele mai semnificative piese, atât din punct de vedere istoric şi arheologic, cât şi documentar, artistic. În centrul atenţiei au fost cele mai importante tezaure şi descoperiri arheologice izolate constând în obiecte din metale preţioase, piese deosebit de importante pentru documentarea arheologică a zonei carpato-dunărene din vremurile neolitice, până în evul mediu. Acestor descoperiri arheologice semnificative, li se adaugă creaţii artistice deosebite ale artei bijuteriei moderne.

Alături de informaţiile esenţiale privind repertoriile decorative, simbolistica şi funcţionalitatea obiectelor din metal preţios, din preistorie până în prima jumătate a secolului al XX-lea, albumul beneficiază de o ilustraţie foarte bogată, constând în fotografii ale artefactelor, de foarte bună calitate.

Dr. Victor Simion, reputat specialist în domeniul orfevrăriei medievale şi moderne ne va onora cu prezenţa, înfăţişând publicului volumul. Discuţiile vor fi moderate de către, dr. Crişan Muşeţeanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României şi dr. Ernest Oberländer –Târnoveanu, şef al Secţiei Cabinet Numismatic şi Tezaur.

Vă aşteptăm să ne fiţi alături!

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Alexandria: Exponatul Lunii Mai: “Inelul de la Măgura”

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită marţi, 5 mai 2009, ora 11.30, la inaugurarea Exponatului Lunii Mai: „Inelul de la Măgura”

Obiectul este o piesă de podoabă ce face parte, alături de trei denari romani republicani, dintr-un tezaur descoperit la Măgura, jud. Teleorman. Piesele au fost descoperite de către Alexandrina şi Costel Istrate, locuitori ai comunei, pe proprietatea acestora aflată pe Valea Vâlcului, cu ocazia desfăşurării unor munci agricole şi donate ulterior muzeului. Cele trei monede au fost descoperite în anul 2005, iar piesa de podoabă în anul 2006. Cercetările efectuate la faţa loculului nu au condus la identificarea altor obiecte arheologice.

Inelul, confecţionat din argint, este de tip plurispiralic, alcătuit din patru spirale şi jumătate şi este realizat dintr-o bară cu secţiunea rotundă, care se aplatizează spre cele două extremităţi. Pe suprafaţa exterioară a acesteia pornesc, spre fiecare dintre cele două capete, câte cinci palmete frunziforme obţinute prin ştanţare. Prima palmetă, dinspre tijă, este mai mică iar celelalte patru sunt egale. La unele dintre palmete este vizibilă o anumită stângăcie în execuţie, fapt datorat deplasării ştanţei în momentul imprimării. Extremităţile spirelei au ca terminaţie câte un cap de şarpe, de formă prismatică, redat într-un mod stilizat. Piesa, în greutate de 6,65 g, are diametrul maxim de 2,2 cm, lungimea de 1,9 cm şi lungimea desfăşurată a spiralei de 30,8 cm.

Inelul plurispiralic descoperit la Măgura prezintă unele analogii cu piesele de la Bălăneşti şi Sprâncenata, jud. Olt sau Popeşti, jud. Giurgiu. Mult mai aproape în ceea ce priveşte forma şi decorul, dar păstrând proporţiile în ceea ce priveşte dimensiunile, piesa prezentată se aseamănă cu braţările plurispiralice cunoscute în lumea geto-dacă. De altfel, acest tip de inel este considerat, după unele opinii, a fi reprezentarea miniaturală a braţării plurispiralice. Analogiile decorului, în formă de palmete, realizat prin ştanţare, dar şi a terminaţiilor verigilor, respectiv cu protome în formă de cap de şarpe, sunt evidente în cazul brăţărilor descoperite în vestul Munteniei, la Bălăneşti, jud. Olt şi Rociu, jud. Argeş. Decorul este asemănător şi cu cel întâlnit la binecunoscutele brăţări plurispiralice de aur „descoperite” de braconieri în zona Sarmizegetusa Regia.

Alături de inelul plurispiralic au fost descoperiţi şi trei denari romani republicani. Monedele sunt eşalonate pe perioada anilor 148-106 î.Hr. şi constituie un element important în datarea tezaurului. Tezaurele mixte, de tipul celui de la Măgura, în care se regăsesc monede şi diferite obiecte de podoabă, sunt semnalate pe întreg teritoriul fostei Dacii şi sunt datate în perioada sec. II-I î.Hr. Prin urmare, se poate aprecia că tezaurul de la Măgura a fost îngropat la o dată ulterioară anului 106 î.Hr., anul de emitere al ultimei monede şi poate fi datat pe parcursul sec. I î.Hr.

În ceea ce priveşte locuirile omeneşti din acea perioadă poate fi amintit faptul că acestea au fost identificate, în diferite împrejurări, atât la nord, cât şi la sud de comună. Astfel, la Măgura-Bran se găseşte o aşezare geto-dacă ce suprapune niveluri eneolitice şi din epoca bronzului de pe un binecunoscut tell aflat în lunca pârâului Clăniţa, pe un martor de eroziune al terasei estice. Aşezarea se află la aproximativ 800 m vest – sud-vest de locul de provenienţă al tezaurului. O altă aşezare este situată intrarea în satul vecin, Guruieni, pe terasa dreaptă, vestică, a pârâului Clăniţa, la aproximativ 1 km nord-vest de Valea Vâlcului. Un al treilea punct cu descoperiri ce relevă existenţa unei locuiri de epocă geto-dacă se găseşte la Buduiasca, la sud-est de Măgura, pe terasa joasă a râului Teleorman, la circa 2,5 km sud de locul de provenienţă al tezaurului. În zona bazinului mijlociu al Teleormanului dar şi al râului Vedea, ca de altfel în tot sud-vestul Munteniei, se găsesc numeroase locuiri geto-dace databile în sec. II-I î.Hr., înregistrându-se o creştere spectaculoasă a acestora în raport cu perioadele anterioare.

În zonele învecinate au fost făcute mai multe descoperiri monetare. Pot fi amintite tezaurele de la Orbeasca de Sus, Poroschia şi Alexandria dar şi descoperirile de monede izolate de la Olteni, Orbeasca de Jos, Lăceni, Valea Părului şi Alexandria.

Tezaurul descoperit la Măgura poate fi înscris într-un contex mai larg al descoperirilor arheologice din zonă şi contribuie totodată la completarea imaginii generale a epocii geto-dace din Muntenia.

 

Biroul de Presă

Bucureşti: expoziţia „Tezaure pierdute, tezaure regăsite”

Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” Giurgiu şi Muzeul Municipiului Bucureşti organizează în perioada 14 februarie – 14 martie expoziţia „Tezaure pierdute, tezaure regăsite”. În cadrul acesteia sunt expuse cca. 200 de obiecte din bronz, fier, aur şi argint, capturate în urma acţiunilor Poliţiei de frontieră şi Vămii Giurgiu.

Cu ajutorul specialiştilor Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” cele mai vechi piese au fost datate la sfarşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului, iar cele mai recente în epoca medievală târzie, grosul lor fiind însă atribuite epocii romane şi celei medievale.

Scopul expoziţiei este de a atrage atenţia asupra traficului de obiecte, acţiune ce duce atât la distrugerea siturilor arheologice cât şi la scoaterea din circuitul ştiinţific a unor piese importante pentru elucidarea multor aspecte ale istoriei civilizaţiei antice şi medievale.

Manifestarea va fi încheiată prin lansarea catalogului expoziţional ce cuprinde şi articole de specialitate referitoare la piese incluse în expoziţie (variantă în limba engleză).

 

Suceava: Vernisajul expoziţiei “Cernauţi 600”

Complexul Muzeal Bucovina invită publicul şi specialiştii la vernisajul expoziţiei „Cernăuţi 600”, dedicată împlinirii a 600 de ani de la prima menţiune documentară a oraşului Cernăuţi.

Evenimentul va avea loc în data de 8 octombrie 2008, ora 12, la sediul Muzeului de Istorie din Suceava. Expoziţia este realizată în colaborare cu Direcţia Judeţeană Suceava a Arhivelor Naţionale, prezentând un mare număr de piese de patrimoniu originale, inedite prin conţinut, unele pentru prima dată expuse, câteva clasate la categoria „Tezaur”. Documente medievale ce vorbesc de grija voievozilor Moldovei pentru bisericile din Cernăuţi sau documente emise la Cernăuţi, cu peceţile originale ale vechiului târg medieval, monede din timpul voievodului Alexandru cel Bun- din vremea căruia datează cea mai veche menţiune documentară a Cernăuţilor, documente şi fotografii legate de viaţa cernăuţenilor obişnuiţi-şcoală, ocupaţii, evenimente, oraşul cu case vechi  şi edificii moderne, reviste şi ziare editate la Cernăuţi, oraşul în anii primului Război Mondial şi în perioada interbelică, cu suceveni la Cernăuţi şi cernăuţeni la Suceava. Prin conţinut şi execuţie artistică se disting grupul de obiecte legate de aniversarea de acum un secol, a 500 de ani de atestare documentară a Cernăuţilor, emise de autorităţile imperiale austriece ale vremii. Din toate aceste fragmente de istorie reînvie Cernăuţiul de altădată, un oraş care a supravieţuit timpului şi datorează oamenilor tot ce păstrează până astăzi.

Ploieşti: vernisajul expoziţiei “Comorile dacilor II”

comorile-dacilor

VERNISAJUL EXPOZIŢIEI “COMORILE DACILOR II” LA PLOIEŞTI

Bucureşti, 13.10.2010

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă vernisarea expoziţie COMORILE DACILOR II, realizată în colaborare cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Aceasta prezintă bunuri de patrimoniu arheologic din categoria „Tezaur” din colecţii celor două muzee, respectiv capodopere ale artei aurului de pe teritoriul României din epoca bronzului, prima epocă a fierului şi perioada geto-dacică (sec. XVII a. Chr. – sec. IV a. Chr.). Acest important eveniment cultural va avea loc la Ploieşti, în data de 14.10.2010, ora 1200 în cadrul Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, unul dintre partenerii de tradiţie ai MNIR.

Expoziţia îşi propune să ofere publicului prilejul să cunoască şi să admire unele dintre cele mai impresionante creaţii ale artei metalului preţios din lumea tracică a epocii bronzului şi primei epoci a fierului (secolele XVII-VI a. Chr. şi din perioada geto-dacică (secolele VI-IV a. Chr.). În comparaţie cu ediţia precedentă, MNIR aduce în atenţia publicului o serie de piese de valoare excepţională din colecţiile sale, artefacte ce provin din opt mari tezaure sau descoperiri izolate din toate marile provincii istorice ale României, şi anume tezaurele de la Perşinari (com. Văcăreşti, jud. Dâmboviţa), Biia (com. Şona, jud. Alba), Hinova (mun. Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinţi), Stânceşti (com. Mihai Eminescu, jud. Botoşani), Coţofeneşti (com. Vărbilău, jud. Prahova), Cucuteni (com. Băiceni, jud. Iaşi) şi Buneşti-Avereşti (com. Buneşti-Avereşti, jud. Vaslui). Astfel această expoziţie reprezintă o selecţie semnificativă dintre cele mai importante piese tracice şi geto-dacice păstrate în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, valori excepţionale din patrimoniul cultural naţional al României, dar în acelaşi timp descoperiri de referinţă ale vechilor civilizaţii ale Europei.

Pentru publicul prahovean această expoziţie are o semnificaţie cu totul aparte, care depăşeşte sfera mondenităţii culturale, devenind un eveniment de suflet, prilejuind revenirea la Ploieşti şi pe meleagurile judeţului Prahova a celei mai faimoase descoperiri arheologice provenite din această parte a ţării. Este vorba de celebrul şi fascinantul coif de aur de la Coţofeneşti. Cu acest ocazie, minunata operă a artei orfevrăriei geto-dacice revine pe aceste locuri pentru prima oară după 1929, anul în care omul de afaceri ploieştean Ion Marinescu-Moreanu l-a donat Muzeului Naţional de Antichităţi.

„Fără posibilitate de tăgadă, putem considera că această expoziţie constituie cea mai importantă manifestare de acest gen găzduită până acum nu numai de către Muzeul Judeţean de Arheologie şi Istorie Prahova, dar şi cea mai prestigioasă manifestare de acest gen organizată până acum de către Muzeul Naţional în România în provincie. Realizarea unui expoziţii reunind atâtea capodopere ale strălucitelor civilizaţii străvechi care s-au succedat pe teritoriul României constituie nu numai o probă a conlucrării dintre specialiştii din instituţiile noastre, a sprijinului activ acordat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Consiliul Judeţean Prahova, dar şi punerea în practică a unui crez profesional şi civic profund, care ne animă. În acelaşi timp, considerăm că trebuie să nu pierdem nici un prilej ca să sensibilizăm pe concetăţenii noştri asupra importanţei protejării patrimoniului nostru cultural, aflat într-un permanent şi generalizat pericol de a fi distrus, înstrăinat sau diminuat.”

Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu

(director general al MNIR)

Pornind de la misiunea sa, Muzeul Naţional de Istorie a României îşi exprimă convingerea că o expoziţie de acest fel are menirea să aducă în centrul interesului public şi să ţină vie atenţia asupra importanţei patrimoniului istorico-arheologic şi să educe publicul larg şi autorităţile administrative în spiritul respectului şi responsabilităţii active faţă de valorile de patrimoniu cultural.

clip_image001

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Secţia Educaţie, Relaţii Publice, Marketing şi Organizare Expoziţii

Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07/int. 1008, 1015; mobil 0745 078 474

e-mail: pr.mnir@gmail.com, web: http://www.mnir.ro

Prezentarea Muzeului Național de Istorie a României în Ghidul muzeelor de la CIMEC

Prezentarea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova în Ghidul muzeelor de la CIMEC

București: noi piese dacice adăugate tezaurului istoric al României

EXPONATUL LUNII IUNIE LA MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

„NOI PIESE DACICE ADĂUGATE TEZAURULUI ISTORIC AL ROMÂNIEI”

 

bratara-dacica-din-aur

Muzeul Naţional de Istorie a României este onorat să anunţe faptul că în luna iunie, în cadrul seriei de micro-expoziţii „Exponatul lunii”, vor fi prezentate o serie de piese arheologice de primă importanţă recuperate în urmă cu o lună de autorităţile statului român în Germania. Este vorba de cea de-a treisprezecea brăţară de aur dacică din zona Sarmizegethusei Regia, două umbo-uri de scut de paradă din fier şi 229 monede de argint dacice de tip Koson şi stateri de tip Lysimachos, emişi la Tomis şi Callatis. Micro-expoziţia amintită este organizată la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României, Holul Central, începând data de 15 mai 2011, ora 1000. În cadrul acesteia vor fi expuse :

· o brăţară regală dacică de aur decorată cu capete de dragoni înaripaţi şi palmete;

· două umbo (partea centrală, de întărire a unui scut de lemn acoperit cu piele) provedind de la scuturi de paradă decorate cu reprezentări de animale reale sau fantastice;

· o selecţie din cadrul tezaurelor monetare antice recent recuperate.

Piesele recuperate în prima jumătate a lunii mai 2011 constituie cea mai importantă repatriere de piese arheologice şi numismatice (232 piese) efectuată de către autorităţile române de când acestea au solicitat aplicarea prevederilor convenţie internaţionale UNIDROIT (Roma 1995). Până în prezent s-au desfăşurat şase operaţiuni de recuperare şi repatriere a brăţărilor de aur dacice (respectiv patru în 2007, una în 2008 şi una în 2009), din care una a vizat o piesă recuperată pe teritoriul României, celelalte având ca obiect piese de patrimoniu recuperate, prin aplicarea convenţiei UNIDROIT, din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia şi Germania. La realizarea expertizelor ştiinţifice ale acestor bunuri arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuparate cu sprijinul organelor judiciare ale statului român, Guvernului României şi Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional au participat o serie specialişti români din cadrul unor muzee şi institute de cercetare de profil, iar expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.

Brăţara dacică de aur a fost numerotată în continuarea celor 12 brăţări recuperate până în prezent de către statul român şi care sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României, astfel căpătând numărul de ordine 13. Piesa este realizată din aur, având 6,5 spirale şi o greutate de 933,4 grame. Cele două umbo-uri de scut de paradă provin din cetatea dacică de la Piatra Roşie şi sunt realizate din tablă de fier prin prelucrare în tehnica au repoussé la cald, având diametrul maxim actual de circa 42 cm şi o greutate de circa 1,5 kg fiecare; pe unul dintre acestea este reprezentat un zimbru, iar pe celălalt un grifon, fiind vorba de piese foarte rare din repertoriul armamentului dacic. Cele 229 de monede cuprind 27 de piese din aur de tip Lysimachos sau Pseudo-Lysimachos, 39 din argint de tipul Koson „clasic” şi 163 din argint imitând tetradrahmele de tip Macedonia I. Toate aceste obiecte deosebite au fost sustrase ilicit de jefuitori de comori din zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, monumente antice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Secţia Educaţie, Relaţii Publice, Marketing şi Organizare Expoziţii

Persoană de contact: Adela Stan (mobil: 0745 078 474)

Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; E-mail: pr.mnir@gmail.com

http:// www.mnir.ro, http://www.facebook.com/pages/MNIR, http://twitter.com/MNIR _


MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Secţia de Relaţii Publice [PR Department]
Calea Victorie nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.03 (direct), 315.82.07 / int. 1008, 1015
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.70.56 (MNIR secretariat)
E-mail: pr@mnir.ro; pr.mnir@gmail.com
Tel./fax [Phone/Fax] + 40 21 311 33 56 (MNIR secretariat)

Oradea: expoziţia “Aurul şi argintul dacic”

Muzeul Naţional de Istorie a României împreună cu Muzeul Ţării Crişurilor organizează în perioada 14 mai – 10 iunie 2012 expoziţia “Aurul şi argintul dacic”, dedicată obiectelor din metal preţios realizate de către daci şi geţi.

Afis_expo_Aurul_si_argintul_Oradea_MNIR_2012

 

Expoziţia va cuprinde piese de excepţie din tezaurele de la Coada Malului, Herăstrău, Peretu, Sâncrăieni, Senereuş, patru brăţări din aur de la Sarmizegetusa Regia, monede de tip Koson din aur şi argint, cele din urmă o adevărată raritate numismatică, precum şi două umbo de scut aduse în ţară în luna mai 2011.

Cuprinzând 15 panouri, expoziţia prezintă date semnificative despre istoria descoperirii şi recuperării brăţărilor, despre tehnologia şi sursele de materii prime folosite de bijutierii daci pentru producerea acestora, precum şi informaţii despre semnificaţia lor politică şi artistică.

Vernisajul va avea loc pe data de 14 mai 2012, la ora 18.15, în prezenţa directorului Muzeului Ţării Crişurilor, prof. univ. dr. Aurel Chiriac şi a directorului general al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea.

Realizarea expoziţiei organizate la Oradea face parte din noua politică a Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti de “ieşire în afara incintei”, un demers ce vizează să prezinte publicului din ţară piese foarte importante din colecţiile sale, facilitând astfel un acces cât mai larg al publicului din ţară, şi nu numai, la marile valori ale istoriei şi civilizaţiei româneşti, mărturii păstrate în cel mai important muzeu cu profil istorico-arheologic al ţării. Această viziune muzeografică este agreată şi sprijinită de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Organizarea acestei expoziţii a fost posibilă datorită conlucrării foarte eficiente şi profesioniste dintre specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a României şi partenerii săi din Oradea.

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Secţia de Relaţii Publice [PR Department]
Calea Victorie nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.03 (direct), 315.82.07 / int. 1008, 1015
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.70.56 (MNIR secretariat)
E-mail: pr@mnir.ro; pr.mnir@gmail.com
Tel./fax [Phone/Fax] + 40 21 311 33 56 (MNIR secretariat)

Călăraşi: imagini de la vernisajul Secţiei Tezaur Şi Arheologie a Muzeului “Dunării de Jos” Călăraşi

Secţia TEZAUR ŞI ARHEOLOGIE a Muzeului Dunării de Jos Călăraşi, în noua locaţie din str. 1 Decembrie 1918 (la demisolul Consiliului Judeţean Călăraşi), a fost vernisată în data de 9 iunie 2012.

Tezaur-Arheologie-Muzeul-Dunarii-de-Jos-Calarasi-01Tezaur-Arheologie-Muzeul-Dunarii-de-Jos-Calarasi-02Tezaur-Arheologie-Muzeul-Dunarii-de-Jos-Calarasi-03Tezaur-Arheologie-Muzeul-Dunarii-de-Jos-Calarasi-04Tezaur-Arheologie-Muzeul-Dunarii-de-Jos-Calarasi-05

Evenimentul reprezintă încununarea unui efort susţinut de peste doi ani din partea Consiliului Judeţean şi a specialiştilor muzeului. Clădirea a fost proiectată şi dotată cu aparatură modernă de ultimă generaţie, ce asigură o securitate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acest fapt a făcut posibilă expunerea în premieră a unor piese excepţionale ce fac parte din Tezaurul muzeului , patrimoniu care ilustrează evoluţia comunităţilor dunărene din preistorie până la sfârşitul antichităţii.

Sunt expuse publicului larg o serie de piese arheologice din neolitic (vase şi cupe din cultura Boian, figurine aparţinând culturilor Gumelniţa şi Hamangia) şi piese numismatice descoperite pe teritoriul judeţului Călăraşi precum: tezaurul de tetradrahme thasiene de la Boşneagu, tezaurul de denari romani republicani de la Jegălia şi tezaurul de la Bora alcătuit din monede de aur şi argint din secolul XVI.

Dr. Dutu Aurelia, aurelia@cimec.ro

Alexandria: Podoabele din tezaurul de la Brânceni, exponatul lunii martie

Afis EXPONATUL LUNII MARTIE

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită vineri, 1 martie 2013, ora 11.00, la inaugurarea EXPONATULUI LUNII MARTIE.

Pentru perioada 1- 31 martie 2013, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator o serie de obiecte deosebite aflate în patrimoniul instituţiei. Este vorba de PODOABELE DIN TEZAURUL DE LA BRÂNCENI

Podoabele din tezaurul de la Brânceni , deşi puţin numeroase, 7 la număr, reprezintă două categorii tipologice, accesoriile vestimentare (trei ace de văl şi un nasture) şi bijuteriile (doi cercei şi un inel-verigă ).

Acele de văl sunt confecţionate din argint aurit realizat prin sudarea a două emisfere pe o linie marcată cu un fir sau mai multe de filigran. La cele trei piese emisfera inferioară este nedecorată, în timp ce toată decoraţia a fost restrânsă pe emisfera superioară. Motivul principal este alcătuit din câte patru cercuri concentrice lucrate din fire de sârmă în filigran în centrul cărora, cu patru gheare subţiri, era fixată câte o piatră semipreţioasă. Mici globule metalice, prinse în câte un manşon de sârmă foarte subţire sunt aşezate pe cercurile exterioare ale fiecărui motiv. Polul superior este marcat prin repetarea, a şasea oară, a motivului cu cercuri concentrice în jurul unei pietre din cristal de rocă sau granat.

Nasturele este executat din argint aurit prin ştanţare, are formă sferică, în partea superioară având lipită, prin sudare, o mică emisferă nedecorată, terminată cu o globulă metalică. Corpul este decorat cu opt cercuri realizate din sârmă foarte subţire. În interiorul cercurilor sunt înscrise cruci tetralobate, iar între cercuri, datorită dispunerii lor tangente, s-au format patru romburi. Atât cercurile cât şi romburile sunt fin granulate. Punctele de intersectare a cercurilor şi centrul fiecărui romb sunt marcate cu câte o globulă ataşată cu un manşon din sârmă foarte subţire. Gaica de prindere lipseşte.

Cerceii sunt prelucraţi la rece dintr-o tablă de argint, în formă poliedrică. Fiecare cercel este constituit dintr-un număr de şase faţete romboidale şi opt faţete triunghiulare echilaterale cu aceleaşi dimensiuni. Toate laturile figurilor geometrice astfel desenate sunt conturate cu câte un fir de sârmă în filigran. În centrul fiecărui romb este prinsă prin sudare o montură emisferică, din sârmă fină, în formă de rozetă cu opt petale. În triunghiuri este montată câte o piramidă, formată din patru rânduri de granule mici suprapuse.

Inelul-verigă este lucrat din argint aurit. Are veriga absolut simplă, realizată dintr-o sârmă groasă, circulară în secţiune. Pe suprafaţă prezintă câteva mici degradări.

Prin însăşi compoziţia sa, tezaurul de podoabe de la Brânceni pune în primul rând problema atelierelor de origine a pieselor. Obiectele care fac parte din categoria accesoriilor vestimentare, acele de văl şi nasturele, privite prin analogiile oferite de alte descoperiri provin din ateliere transilvănene, în timp ce bijuteriile sunt cel mai probabil rezultate ale meşteşugului în ateliere locale.

Tezaurul de la Brânceni a intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman în anul 1966. A fost descoperit întâmplător în comuna Brânceni şi se compune dintr-un lot de 105 monede de argint şi 7 piese de podoabă. Monedele sunt emisiuni din Polonia, Lituania, Riga, Danzig, Prusia, Silezia, Saxonia, Emden, Ungaria şi Imperiul Otoman, care cronologic acoperă o perioadă de peste un secol şi jumătate, din ultimul deceniu al sec. al XV-lea până la începutul celei de-a doua jumătăţi a sec. al XVII-lea.

El ar fi putut fi îngropat între anii 1637-1657, dar mai probabil spre sfârşitul intervalului, când ultimii ani ai domniei lui Matei Basarab şi primii din domnia lui Constantin Şerban au fost tulburaţi de împrejurări politice nesigure, determinate de răscoala seimenilor (1653-1655).

Concursul “ Vino la Muzeu şi câştigă

Întrebare: Câte podoabe au fost descoperite în Tezaurul de la Brânceni ?

Răspunsurile dumneavoastră sunt aşteptate pe adresa: Muzeul Judeţean Teleorman, str. 1848, nr. 1, Alexandria, 400033, sau la email: exponatul@ yahoo.com, până la data de 20 martie a.c.

Premiul constă într-un abonament la muzeu pentru 2 persoane, valabil în perioada 1 aprilie 2013 – 1 aprilie 2014, şi a unor volume puse la dispoziţie de către Tipoalex S.A. – Tipografie şi Editură –Alexandria .

Vă rugăm să menţionaţi numele şi prenumele, adresa şi un număr de telefon.

Responsabil Relaţii Publice

Corina Iordan

pedagog muzeal