Agnita: expoziţia ,,Ritmul Sensibilităţii, Mihail Barner pictor, compozitor, poet ”

Expozitia temporara ,,Ritmul Sensibilitatii, Mihail Barner, pictor , compozitor si poet agnitean” este organizată de Muzeul de Istorie ,, Valea Hartibaciului” Agnita, muzeograf Mihaela Nevodar în colaborare cu Muzeul Gundelzeim Germania si H.O.G. Agnetlen.

Expoziţia,, Ritmul Sensibilităţii, Mihail Barner pictor, compozitor, poet ” doreşte să aducă o mică contribuţie la cercetarea personaltăţii artistice transilvănene a lui Mihael Barner, promovarea şi punerea în valoare a patrimoniului muzeal local, reprezentând totodată principala formă de manifestare cultural – educativă a muzeului.

Titlul expoziţiei a fost inspirat de complexitatea şi sensibilitatea personalităţii lui Michail Barner; pictor, compozitor, poet agniţean.

Uitarea nu este niciodată deplină. Urme, ale trecutului persistă întotdeauna în memoria noastră . Mihail Barner este cunoscut şi apreciat pe meleagurile adoptive, în timp ce în oraşul lui natal a fost uitat. Studiile şi lucrările de specialitate publicate în ultimele decenii pe plan local sau naţional, expoziţiile organizate, l-au ignorat sau i-au acordat doar un spaţiu restrâns. În unele cazuri, numele lui a ieşit la iveală din praful arhivelor.

În perioada 2011-2012, în calitate de muzeograf, am desfăşurat documentare pentru realizarea unei expoziţii temporare de promovare a personalităţilor locale. M-am oprit la Mihaeil Barner, pictor. Parcurgând bibliografia de profil am constatat că sunt puţine date cu privire la promovarea personalităţii lui M. Barner . Erhard Endree, Helga Lutsch, dr. Irmgard Sedler au încercat o analiză a lucrărilor lui M Barner. Informaţiile cu privire la începuturile sale în artă le găsim în presa scrisă, Agnethler Blatt(lb.germană).

Alegerea analizei operelor lui Barner am făcut-o datorită accesului la baza de date a arhivei bibliotecii documentare a Muzeului de Istorie,,Valea Hârtibaciului” Agnita. Studiind lucrările lui, am ajuns la concluzia că este vorba de un pictor, compzitor si poet al localităţii Agnita, sas, care a scris în mai multe limbi, gemană, română chiar a învăţat şi limba ţigănească. Operele sale au fost expuse în Paris, Roma, Budapesta .

Noutatea expoziţiei , ca formă de comunicare a unor informaţii complexe utilizând ca mijloc de comunicare expunerea ordonată a obiectelor şi imaginilor, accentuându-se conceptul de interculturalitate şi sensibilitate.

Aşa cum Viena, Parisul, Roma, dădea trendul în toate aspectele vieţii sociale, sigur şi arta din Transilvania era influenţată şi racordată la arta europeană.

In pictură, Mihail Barner poate fi numit ,, Heimatkunstler”. Poate fi încadrat ca pictor academic. Cadru este realist, uneori figurativ cu aer dulce, pitoresc, idilic, cu elemente impresioniste, simboliste, suprarealiste.

A scris poezii in limba română, germană, maghiară. A pus pe note aproximativ 200 de cântece. Vor fi expuse tablouri in ulei, acuarele, schite, desen in carbune si creion, cateva poezii , liduri si scrisori ale lui Barner în două săli.

Expozitia temporara ,,Ritmul Sensibilitatii, Mihail Barner, pictor , compozitor si poet agnitean” este organizată de Muzeul de Istorie ,, Valea Hartibaciului” Agnita, muzeograf Mihaela Nevodar în colaborare cu Muzeul Gundelzeim Germania si H.O.G. Agnetlen.

Doresc să adresez mulţumiri: domnei dr. Irmgard Sedler, doamnei Helga Lutsch din Germania, Consiliului Local Agnita şi d-lui primar Ioan Dragoman pentru îndrumarea şi sprijinul acordat în realizarea acestei expoziţii.

Expoziţia îşi doreşte să facă cunoscute tinerei generaţii personalităţilor locale, să le promoveze şi să se mândrească cu ele, dar şi sensibilizarea şi dragostea de frumos.

Beneficiarii direcţi sunt elevii şi studenţii, intelectualii şi turistii care doresc să viziteze muzeul. . Beneficiarii indirecţi sunt cei care lucrează în muzee, reprezentanţi mass-media, comunitatea locală.

Scurt istoric al vieţii lui Michael Barner

S-a născut în 25 ianuarie 1881 în târgul Agnita, în familia pantofarului Johann Barner şi al Sofiei născută, Sill. Familia Barner îşi are rădăcinile în satul Movile. Şcoala elementară a urmat-o în Agnita, înscriindu-se apoi la Şcoala Superioară de Comerţ din Făgăraş, cu limba de predare în maghiară, ultimul an urmându-l la o scoală asemănănătoare din Braşov. Acolo, a luat şi examenul de maturitate.

A fost apoi angajat ca funcţionar la Fabrica de produse chimice Walther – Dummel din Budapesta. După o jumătate de an a primit o bursă la Academia de Belle Arte Budapesta, fiind descoperit ca un talent remarcabil în pictură. A absolvit Belle Arte din Budapesta, iar în 1905-1906 s-a mutat la Roma.

De la Roma sunt cunoscute frumoasele lucrări în cărbune, creion, argint şi unele copii după lucrări monumentale din diferite galerii de artă din Roma (arhiva muzeului).

În 1907 organizează prima sa expoziţie la Sibiu ajutat de pictorul academic prof. Karl Zigler, expoziţie soldată cu un real success(Aghnethler Blatt).

În 1912 pictorii sibieni; Carl Dorschlag, Coulin şi Smigelschi îl ajută în organizarea altei expoziţii la Sibiu.

În anul 1913 se află la Munchen, apoi la Viena, Salzburg, Den Hag, Bruxelles şi Paris, pentru studii(arhiva muzeului-cărţi poştale).

La izbucnirea primului război mondial Michael Barner a fost recrutat în armată, fiind sublocotenent la o trupă austriacă de elită, vestiţii ,,Kaiserjager”, vânătorii de munte. În Galiţia, pe front, refuză să ducă compania la asalt. Ameninţat de maior îl dezarmează si-l bate.

Este dat Tribunalului Militar austriac, de unde, după intervenţii ale unor prieteni influenţi, scapă printr-o internare, într-un spital de psihiatrie, unde rămâne internat tot timpul războiului ( arhiva muzeului, Erhard Endree).

După război, Barner activează ca pictor, liber profesionist, la Mediaş, Sibiu, Bistriţa, Reghin, Braşov şi Agnita. S-a dovedit că întradevăr era bolnav psihic, ceea ce a necesitat internarea lui la Spitalul de boli nervoase din Sibiu (arhiva muzeului, Erhard Endree).

Ultimii ani ai vieţii şi i-a petrecut în Agnita, la un frate tâmplar. Lipsit de mijloace materiale lucrează şi ca ziler în construcţii(marturii ale lui Radu Genu).

Lucrările de artă plastică ale lui Barner executate până în perioada primului război mondial au fost apreciate şi căutate, ele aflându-se în diverse galerii şi pinacoteci din Budapesta, Berlin, Munchen şi Viena. Motivul preferat al lucrărilor erau scenele din viaţa ţiganilor nomazi.

Mihail Barner a fost numit ,, Heimatkunst”.A avut un mod interesant de-a reprezenta ţinuturile natale. Cadru este realist ce tinde spre figurativ. Se simte aerul dulce, pitoresc, idilic asemănător cu a lui Mores(pictor transilvănean). Urmăreşte un plan de culoare unitar şi intens. Lumina este puternică. Întîlnim elemente impresioniste şi simboliste în lucrările lui, uneori chiar suprarealism.

Barner a fost triplu talent. A cântat la vioară cu deosebită măiestrie, câştigându-şi existenţa.(marturia lui Radu Genu, 75 ani, Agnita). Astfel, toate vizitele sale în străinătate şi le-a finalizat practicând cântatul la vioară.

El a compus o serie de lieduri punând pe note versuri germane, maghiare, printre care şi ale poetului Al. Petorfi şi româneşti ( aproximativ 200 liduri sunt în arhiva Muzeului de Istorie, nr. Inv.8264).

A trăit şase luni in ,,cobăre” între Agnita si Vărd pentru a cunoaşte cât mai mult din cultura ţiganilor.

A pus pe note şi câteva cântece ţigăneşti, pe care le-a adunat renumitul etnograf, Heinrich von Wilsloki. Moare în anul 1961 la Azilul de Bătrâni din comuna Biertan. Este înmormântat la cimitirul din Mediaş, alături de poetul Schuster Dutz Gustav

(1885 – 1969).,

Muzeograf,

Mihaela Nevodar