Alexandria: Exponatul lunii septembrie 2021 la Muzeul Judeţean Teleorman – harta RĂSPÂNDIREA ROMÂNILOR

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită miercuri, 1 septembrie a.c., ora 11.00, la deschiderea Exponatului Lunii Septembrie.

Pentru perioada 1 – 30 septembrie 2021, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator o harta cu titlul RĂSPÂNDIREA ROMÂNILOR, elaborată de Institutul de Geografie Militară din Bucureşti în anul 1941.

Harta are dimensiunile de 0,58 cm lungime şi 0,49 cm lăţime şi este realizată cu cerneală roşie pentru a arăta zonele de pe glob care aveau români în componenţă.

România suferise în vara anului 1940 trei pierderi teritoriale: în iunie a cedat Uniunii Sovietice Basarabia şi Bucovina de Nord iar la 30 august 1940 jumătate (43492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste. Pierderea Transilvaniei prin Dictatul de la Viena, act internaţional impus de Germania nazistă şi Italia fascistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a purtat numele de „arbitraj”.

Pe hartă este reprezentat numărul românilor, înainte şi după împărţirea ţării (1940-1941), aflaţi în ţară şi peste hotare, de la 1 la 18 milioane.

În anul 1940 România avea o populaţie în graniţele sale de aproximativ 16 milioane de români, la care se adăuga un milion de români în Rusia, pentru ca restul de un milion de români să se regăsească în mod descrescător în: Iugoslavia, America de Nord, Grecia, Bulgaria şi alte ţări (nemenționate de hartă).

În anul 1941, după aplicarea Dictatului, România mai avea 12 milioane pentru ca în Rusia să se găsească 3 milioane de români, Ungaria (trecută prima dată de hartă) cu 2 milioane de români, iar restul de un milion de români în Iugoslavia, America de Nord, Grecia, Bulgaria şi alte ţări.

În legenda hărţii este menţionată graniţa nouă a ţării, o linie albă trasată pe fond roşu, care pleacă din Vest de la Oradea trecând prin Cluj, coboară la Braşov ocolind zona secuiască, apoi urcă spre Nord pe linia Carpaţilor Orientali până jos de Cernăuţi, pentru ca să urmeze, în est, linia Prutului până la vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră.

Harta este realizată din mai multe registre. În plan central se află harta României cu ţările învecinate: U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia, iar de jur împrejurul ei sunt patru hărţi la scară redusă, intitulate: Românii din America de Sud (stânga-sus), Românii din Peninsula Balcanică (stânga-jos), Răspândirea românilor pe glob (centru-jos), Românii din America de Nord (dreapta-jos).

Din cele patru hărţi, doar pe harta Românii din America de Nord sunt indicate zonele geografice cu locuitori din România. Cele mai multe comunităţi româneşti sunt cu 1000 de români, 7 comunităţi cu 5000 de români, pentru ca o singură comunitate să aibă 40000 de români. Aceasta din urmă se afla în zona statului New Jersey, unul din cele mai populate state ale Americii de Nord aflat la ţărmul Oceanului Atlantic.

În perioada 1899-1920 au plecat din Transilvania, Banat şi Bucovina aproximativ 150000 de români dintr-o populaţie de 2,8 milioane.

A fost un fenomen de plecare masivă de populaţie spre America de Nord, echivalent cu fenomenul zilelor noastre, dar având o altă destinaţie.