Atena: „Gânditorul” îşi continuă turneul european!

„GÂNDITORUL” ÎŞI CONTINUĂ TURNEUL EUROPEAN!

VERNISAJUL EXPOZIŢIEI “LUMEA PIERDUTĂ A VECHII EUROPE ” LA ATENA

Bucureşti, 04.10.2010

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă vernisarea expoziţie internaţionale „The Lost World of Old Europe”, ce prezintă bunuri de patrimoniu arheologic din categoria „Tezaur” din colecţii muzeale româneşti, dar şi piese din colecţii muzeale din Bulgaria, Republica Moldova şi Grecia. Acest important eveniment cultural va avea loc în capitala Greciei —la Atena—, în data de 06.10.2010, în cadrul Muzeul de Artă Cicladică, unul dintre cele mai prestigioase muzee din această ţară,.

Organizată începând din toamna anului 2009, expoziţia „The Lost World of Old Europe” este rezultatul unui colaborări între Muzeul Naţional de Istorie a României şi Institute for the Study of the Ancient World al New York University, beneficiind de sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. În acest cadru, principalii organizatori ai acestui ambiţios proiect cultural internaţional au contribuit la realizarea unei expoziţii deosebite, care prezintă —în premieră într-un turneu internaţional pe două continente— 175 de piese arheologice de valoare excepţională, datând din perioada neo-eneolitică, din colecţiile a 19 muzee româneşti. Acestora li se adaugă o serie de artefacte din aceeaşi epocă, provenind din colecţiile Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie al Modovei de la Chişinău (Republica Moldova) şi ale Muzeului Regional de Istorie Varna (Bulgaria), cărora cu prilejul itinerării în Grecia, li s-a alăturat —pentru prima dată în istoria expoziţiilor de acest fel— un important lot de materiale similare descoperite pe teritoriul Greciei.

Expoziţia „The Lost World of Old Europe” este organizată la Atena sub auspiciile Ministerului Elen al Afacerilor Externe, cu prilejul preluării de către Grecia a preşedinţiei Organizaţiei de Cooperare Economică a Mării Negre. Expoziţia rămâne deschisă la Muzeul de Artă Cicladică până la începutul lunii ianuarie 2011. În cursul anului viitor se intenţionează prezentarea sa în cadrul muzeelor partenere de la Bucureşti şi Piatra Neamţ.

Muzeul Naţional de Istorie a României este coordonatorul echipei care a contribuit la realizarea acestei expoziţii, reunind specialişti din partea următoarelor muzee româneşti: Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Piatra Neamţ), Complexul Muzeal Naţional „Moldova” (Iaşi), Muzeul Judeţean Botoşani (Botoşani); Muzeul „Vasile Pârvan” (Bârlad), Institutul de Arheologie (Iaşi), Muzeul Banatului (Timişoara), Muzeul Brăilei (Brăila), Muzeul Dunării de Jos (Călăraşi), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Muzeul de Istorie din Roman, Muzeul Judeţean de Istorie „Teohari Antonescu” (Giurgiu), Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman (Alexandria), Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” (Vaslui), Muzeul Olteniei (Craiova), Muzeul Banatului Montan (Reşiţa), Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă (Zalău), Muzeul Judeţean de Istorie Braşov (Braşov) şi Muzeul de Istorie Galaţi (Galaţi).

Pornind de la discursul expoziţional elaborat de curatorul general al expoziţiei din partea României, dr. Dragomir N. Popovici, expoziţia este structurată prin prezentarea câtorva teme cheie —figura umană în plastica neolitică, bunurile de prestigiu, case, gospodării şi comunităţi, arta ceremonială ceramică, simbolurile precursoare scrierii. Faţă de cele două prezentări precedente, la New York şi Oxford, expoziţia reuneşte acum piese remarcabile datând din perioada mileniilor VI–IV a. Chr., descoperite pe teritoriul României, Bulgariei, Moldovei, dar şi al Greciei, aparţinând unor epoci aparent foarte îndepărtate în timp, neoliticul şi epoca cuprului, dar dovedind începuturile civilizaţiilor preistorice europene. Expoziţia oferă ocazia publicului şi specialiştilor internaţionali să descopere evoluţia şi artefacte caracteristice ale celor mai importante culturi neo-eneolitice dezvoltate în zona danubiano-carpatică (Vinča, Vădastra, Hamangia, Boian-Gumelniţa, Precucuteni-Cucuteni), descoperiri rămase aproape necunoscute —până astăzi— majorităţii istoricilor şi arheologilor occidentali şi nu numai, situându-le acum în cadrul mai larg al sud-estului Europei. Evoluţia civilizaţiei neolitice este marcată de influenţele originare din lumea sudică, balcano-mediteraneană şi marchează afirmarea unei sintezei culturale locale ce se extinde pe arii foarte vaste, de peste 300.000 kmp, astfel conturându-se spre sud blocul cultural Boian-Gumelniţa şi spre nord cel Precucuteni-Cucuteni.

“Alăturându-se demersului nostru iniţial, specialiştii de la Muzeul de Artă Cicladică au adăugat în expoziţie o serie de obiecte prestigioase descoperite pe teritoriul Greciei, realizându-se astfel pentru prima dată o remarcabilă sinteză expoziţională a acestei epoci pentru sud-estul Europei. Printre multe alte teme de reflexie pe care această expoziţie le sugerează vizitatorului, una pare a fi evidentă. Astfel, de-a lungul câtorva milenii se poate observa o evoluţie strălucitoare şi similară în tot acest spaţiu, datorată —foarte probabil în primul rând — unor legături, schimburi şi influenţe care au facilitat difuzarea şi receptarea unor idei, credinţe, comportamente care astfel au devenit elemente comune. Ulterior, pe baza acestora fiecare din marile civilizaţii ale epocii, Gumelniţa sau Cucuteni, au generat în maniere specifice, pe baza acestui patrimoniu cultural comun, formele de manifestare proprii, mărturii inegalabile ale artei preistorice pe continentul european.”

Dr. Dragomir N. Popovici

(curator general al expoziţiei din partea României, şeful Secţiei Arheologie a MNIR )

Bunurile de patrimoniu selectate să facă parte din expoziţie oferă publicului, dar nu numai lui, posibilitatea de a reflecta asupra uimitoarei „modernităţi” avant la lettre a civilizaţiilor preistorice ce au existat în zona danubiano-carpato-balcanică în urmă cu mai bine de şapte milenii. Decorul pictat al ceramicii Cucuteni preia cu rafinament elementul decorativ al spiralei prezent pe toată ceramica neolitică, dar nicăieri cu o asemenea măiestrie, în vreme ce meşterii ceramişti ai culturii Gumelniţa au folosit calităţile lutului pentru a modela forme şi figuri umane a căror forţă de expresie prefigurează marile opere sculptate în piatră mai târziu. Piesele de metal, cupru şi aur, realizate de metalurgii gumelniţeni sau de cei din culturile Vinča şi Bodrogkeresztur ilustrează nu numai nivelul foarte înalt al cunoştintelor lor în domeniul producerii şi a controlului temperaturii, ci şi existenţa unor elite care doreau şi erau capabile să-şi procure piese-emblemă, reprezentative pentru poziţii sociale înalte. Și nu în cele din urmă, o temă aparte, profund umană este reprezentată de “Gânditor” , fie el de la Cernavodă sau de la Târpeşti, piese cu unele similitudini vizibile în cazul unor piese descoperite în zona Cicladelor, capodopere ale artei preistorice cu un mesaj universal privind meditaţia, reflexia … efortul de a gândi.

Conştient de menirea şi misiunea sa, Muzeul Naţional de Istorie a României are convingerea că prin asemenea demersuri expoziţionale internaţionale, bunurile arheologice din patrimoniul cultural naţional al României, aflate în numeroase colecţii muzeale româneşti se constituie drept argumente majore pentru dialoguri şi proiecte de diplomaţie culturală menite să contribuie la promovarea imaginii ţării noastre în străinătate.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Persoane de contact:

Secţia Arheologie – Dr. Dragomir N. Popovici (e-mail: pr.mnir@gmail.com)

Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1307

Secţia Relaţii Publice – Corina Borş (e-mail: pr.mnir@gmail.com)

Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

Pagini web asociate:

Muzeul Naţional de Istorie a României – Bucureşti

http://www.mnir.ro

Muzeul de Artă Cicladică – Atena

http://www.cycladic.gr/frontoffice/portal.asp?cpage=NODE&cnode=219

Institute for the Study of the Ancient World – New York

http://www.nyu.edu/isaw/exhibitions/oldeurope/

Prezentarea Muzeului Național de Istorie a României în Ghidul muzeelor de la CIMEC