Bacău: exponatul lunii martie 2025 la Complexul Muzeal Iulian Antonescu: Despre cine şi cum făcea Mărtişorul, unde şi cât se purta

Despre cine şi cum făcea Mărtişorul, unde şi cât se purta

Gazeta de Moldavia din 1 aprilie 1857: „La 1 Martie, dziua babei Dochiea, numire și istorică și populară între români, toată fata și nevasta ea un fir de ață albŭ și altul roșŭ, le răsucesce împreună și prin acest fir vărgat, albŭ-roșŭ, se petrece câte o monetă cu bortă, iaca încă o cauză a monetelor bortite de toată valora ce se ivesc la noi în comerciŭ. Cu acest firŭ bălțat și petrecut de o monetă se leagă precum ar fi cu un baier împregiurul gâtului, ear bărbaților se leagă la mână. Pe această legătoare, numită Mărțișorŭ, sunt datori toți a o purta până la 1 mai, când o dezleagă și cu moneta ce era în baierŭ cumpără mai ales amarelŭ roșŭ, pe care îl beŭ și în acea dzi de demineața șezind pe iarbă verde.”

Bukur, istoria fundării Bukureştilor, 1858: Alesandru Pelimon scrie despre “frumuseţea femeilor române” care poartă flori pe după ureche, mărţişorul în luna lui martie, la gât şi la mână; ghiocei, viorele şi cllt!…

În judeţul Bacău, la Coţofeneşti, mărţişoarele se făceau dintr-un bănuţ găurit şi arnici roşu şi alb împletit de fete şi purtat la mână. La Agăş, fetele dădeau mărţisor flăcăilor, flăcăii dădeau mărţişor fetelor. La Oituz, fetele purtau mărţişor să nu se înnegrească. La Onceşti, se purta până la Armindeni (1 mai). Se bea vin roşu din ciur pe iarbă verde. Atunci se punea pe un trandafir. (Sărbători şi obiceiuri, vol 4 Moldova, Răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român)

Material realizat de Iulian Bucur

În fotografie sunt reconstituiri făcute în cadrul atelierelor pedagogie muzeală de la CMIABc.