Loading Events

« All Events

Brăila: Foto-expoziția „Fascinanta lume a recifelor de corali” – în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Științele Naturii (Parcul Monument).

21 November, 2022 - 31 January, 2023

Foto-expoziția „Fascinanta lume a recifelor de corali” – în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Științele Naturii (Parcul Monument).
Expoziția propune o incursiune prin 11 din cele mai cunoscute recife de corali ale lumii, dintre care Marea Barieră de Corali, Raja Ampat, Arhipelagul Fiji, Papua Noua Guinee, și alte regiuni care fac parte din „Triunghiul Coralului”, dar și Marea Roșie sau Arhipelagul Cubanez.
Coralii, respectiv, recifele de corali, au fascinat oamenii de știință de secole. Charles Darwin a devenit binecunoscut printre oamenii de știință naturală cu mult înainte de publicarea cărții The Origin of Species, parțial datorită studiilor sale despre recifele de corali și insulele de corali. Fără îndoială, această fascinație pentru recifele de corali este rezultatul direct al diversității uriașe de specii, exemplificată de numărul copleșitor de pești de toate formele și culorile, care locuiesc în cel mai bogat ecosistem marin din lume. Esențială pentru existența recifelor de corali este simbioza dintre polipii de corali care formează reciful și algele cunoscute sub numele de zooxantele, care rezidă în țesutul polipului.
Din punct de vedere ecologic, recifele de corali oferă oportunități de observare a interacțiunilor interspecifice, cum ar fi prădătorismul, competiția și sinergia dintre organismele care locuiesc în vecinătatea coralilor, ceea ce ne ajută să înțelegem ecologia comunității. Formarea unor structuri precum recifele și insulele de nisip de corali oferă, de asemenea, exemple principale de interacțiune între biologie și geologie.
În anumite regiuni ale lumii, recifele de corali intacte acționează ca bariere care protejează zonele de coastă de valurile oceanice.
Activități precum pescuitul cu dinamită, defrișările care provoacă colmatarea, utilizarea intenționată sau deversarea accidentală a substanțelor chimice, turismul intensiv și capturarea și comerțul cu pești ornamentali pun în pericol o mare parte din recifele de corali ale lumii, în special cele adiacente oamenilor. Aceste activități au dus în timp la „albirea coralilor”, un fenomen care în zilele noastre provoacă distrugerea galopantă a recifelor de corali. „Albirea” apare atunci când algele simbiotice care ajută la hrănirea coralului se pierd din țesutul polipilor acestuia. Pentru perioade scurte, polipul poate supraviețui fără alge, dar dacă nu se îmbunătățește situația care a cauzat albirea și nu sunt încorporate alge noi în țesut, coralul va muri. Odată mort, reciful este rapid acoperit de alte tipuri de alge, iar cadrul recifului este erodat prin acțiunile organismelor de tot felul.
Distrugerea recifelor de corali poate duce la schimbări drastice ale populațiilor de pești asociate cu aceste ecosisteme. Când un recif este sănătos, speciile de pești care mănâncă corali sunt abundente. Cu toate acestea, atunci când un recif devine degradat și mulți dintre corali mor și devin acoperiți de alge, peștii coralivori sunt înlocuiți cu pești care pasc alge. Dacă reciful degenerează în continuare, speciile de pești care locuiesc în recif pot dispărea și pot fi înlocuite cu specii pelagice. În cele din urmă, biodiversitatea, în ceea ce privește speciile de pești, crustacee și alți locuitori ai recifului, scade. Acest lucru duce la o reducere drastică a capturii de pești care locuiesc în recif de către pescarii locali care folosesc metode tradiționale de pescuit. În consecință, securitatea alimentară a celor dependenți de pescuitul la recife de corali este compromisă, crescând astfel riscurile de sărăcie.
Pentru biologi, recifele de corali sunt adevărate „laboratoare”, în care se pot realiza cercetări științifice de o infinită varietate, iar pentru scufundătorul îndrăgostit de mediul submarin reprezintă acea ultimă frontieră, un univers fascinant, plin de culoare, care așteaptă să fie descoperit.
Coordonator: dr. Onea Nicolae, şef Secţia Ştiinţe ale Naturii.
Au colaborat: Georgiana Papurică, muzeograf; Elena Buzea, referent și Lalu Cristian, conservator – Secţia Ştiinţe ale Naturii.

Details

Start:
21 November
End:
31 January, 2023
Event Category:
Website:
https://www.facebook.com/photo/?fbid=630312882217376&set=a.584964136752251

Organizer

Muzeul Brăilei „Carol I”

Venue

Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția de Științele Naturii
Șoseaua Parcului nr. 15
Brăila, Brăila 810296 Romania
+ Google Map