București: conferința „Între Bizanț și Roma sau despre polifonie în cântul bizantin”, care va fi susținută de interpretul și dirijorul Nicolae Gheorghiță la Palatul Suțu.

Muzeul Municipiului București vă invită joi, 7 martie 2019, ora 18.30, la conferința „Între Bizanț și Roma sau despre polifonie în cântul bizantin”, care va fi susținută de interpretul și dirijorul Nicolae Gheorghiță la Palatul Suțu.
Coordonator: Cătălin D. Constantin

Rareori liturgologii și muzicologii au pus în discuție relația dintre cele două culturi muzicale religioase ale creștinătății medievale europene, dintre cântul monodic bizantin și cel al lumii latine. Când acest lucru s-a întâmplat, cercetarea acestora s-a concentrat exclusiv fie asupra evidențierii transferului și preluării modelului octoehal bizantin de către teoreticienii carolingieni, fie asupra adaptării anumitor structuri poetico-melodice ale imnelor bizantine la cântul Bisericii latine.

Lucrurile devin ceva mai complicate în momentul în care observăm că fenomenul împrumutului nu este unul unidirecțional – dinspre Bizanț spre Roma ci, mai degrabă, unul al schimbului și interculturalității, în care identitățile sonore ale celor două Biserici – latină și bizantină, în raport de anumite momente istorice și anumiți factori, au continuat să se asculte și să se inspire una pe cealaltă, dincolo de rupturile confesionale și formele de sintaxă muzicală „oficiale” promovate de fiecare tradiție în parte.

Acest lucru s-a întâmplat, începând, în special, cu cea de a patra cruciadă (1204) când, după cucerirea Constantinopolului de către trupele occidentale și fărâmițarea Imperiului Roman de Răsărit într-o serie de state independente france (latine) și grecești, impactul cultural și, implicit, sonor al artei muzicale din Europa apuseană a fost mult mai prezent în vastele teritorii din Balcani, Orient și, în special, fostele insule bizantine din bazinul mediteraneean, insule intrate acum sub administrația republicilor venețiană și genoveză.

Privite în acest context, creațiile polifone compuse în stilul muzicii latine (”κατά τήν τῶν ἐλατίνων [sic!] ψαλτικήν”) după cum ne spune copistul anonim al codicelui cu nr. 315 de la Mănăstirea Dochiariu (Muntele Athos) și consemnate în documentele manuscrise de-a lungul a patru secole (sec. XV–XVIII), fac ca imaginea impenetrabilă a universului monodic bizantin, construită și devenită, de altminteri, cutumă în rândul majorității specialiștilor și, mai ales, a practicienilor, să suporte ajustări și, pe alocuri, reformulări. Într-o lume extrem de conservatoare, dominată de orizontalitate, supraviețuirea acestui repertoriu polifonic arhaic este cu atât mai valoroasă cu cât ea ar putea constitui veriga lipsă dintre tradițiile cântului medieval bizantin și cele polifonice ale Cretei venețiene sau ale arhipelagului mediteranean de limbă greacă. Mai mult chiar, conservarea – poate involuntară – a acestor piese, ar putea reconsidera percepția contemporaneității asupra pozițiilor culturale ale muzicii liturgice bizantine în relație cu creștinătatea apuseană în Evul Mediu, element extrem de valoros atât pentru istoria muzicii europene cât și, în particular, pentru cântul răsăritean.

Nicolae Gheorghiță a studiat la actuala Universitate Națională de Muzică din București (secțiile de Muzică bizantină [1996] și Muzicologie [1998], master [1997] și doctorat [2005]), și s-a specializat la Atena și Tesalonic, beneficiind de burse de cercetare la Cambridge (Marea Britanie), Sankt Petersburg și Veneția.

În paralel, Nicolae Gheorghiță a absolvit două programe de studii post-doctorale (New Europe College și Musical Institute for Doctoral Advanced Studies [Universitatea Națională de Muzică] în București), iar din anul 2001 a devenit membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, fiind laureat cu premiul acestei prestigioase instituții în 2010 și 2015. În anul 2017 obține Premiul Academiei Române pentru lucrarea „Musical Crossroads: Church Chants and Brass Bands at the Gates of the Orient” (Ed. Muzicală, 2015).

În prezent, Nicolae Gheorghiță predă paleografie muzicală bizantină, stilistică muzicală și teorii ale interpretării cântului bizantin la Universitatea Națională de Muzică din București, activând și ca dirijor și interpret al formației de muzică bizantină Psalmodia.

Intrare 10 lei. Biletele se pot cumpăra în ziua conferinței și includ vizitarea Palatului Suțu în termen de 30 de zile.