București: Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR

Vernisaj: miercuri, 18 decembrie 2013, ora 18.00

Durata: 19 decembrie 2013 – 27 aprilie 2014

Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Rotonda sălii Auditorium (str. Ştirbei Vodă nr. 1-3)

Program de vizitare: miercuri-duminică, 10.00-18.00

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită miercuri, 18 decembrie 2013, de la orele 18.00 la vernisajul expoziţiei Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR, deschisă în Rotonda sălii Auditorium (intrarea din strada Ştirbei Vodă nr. 1-3). Organizatoarea expoziţiei este Carmen Tănăsoiu, specialist în cadrul secţiei de Artă Veche Românească.

Accesul la vernisaj se face exclusiv pe bază de invitaţie. Presa interesată de eveniment este rugată să se acrediteze la comunicare@art.museum.ro.

Expoziţia Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR aduce în atenţia publicului o selecţie de aproximativ 80 de piese din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României care datează din secolele XVIII – XIX. Sunt incluse obiecte din argint, uneori aurite, lucrate într-o diversitate de tehnici: turnare, ciocănire, ajurare, filigran. Acestea provin din ateliere greceşti, bulgăreşti, cipriote, turceşti şi româneşti. Paftalele sunt decorate cu sidef, perle, coral, sticlă de diferite culori, pietre preţioase în monturi aplicate sau sunt lucrate în tehnica emailului policrom. De cele mai multe ori au fost folosite simultan tehnici diferite de execuţie şi ornamentare, pentru a oferi ritmicitate motivelor decorative.

Paftalele au devenit un accesoriu vestimentar obişnuit în Ţările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influenţa sporită a culturii greceşti. Bărbaţii purtau şalvari şi papuci cu vârful răsucit, iar moda feminină includea rochii cu cingători viu colorate şi multe bijuterii. Ca tipologie, obiectelor de uz cotidian li se alătură cele destinate ţinutelor de Curte, de nuntă şi de sărbătoare.

Odată cu epoca de tranziţie a societăţii româneşti de la modelul greco-oriental către modernitatea occidentală, formele şi motivele decorative de tradiţie post-bizantină şi orientală au fost abandonate în favoarea repertoriului baroc sau Biedermeier, iar schimbarea a fost asumată în special de elita intelectuală.

Între anii 1840 şi 1870, purtarea paftalelor a devenit desuetă, moda feminină adoptând în totalitate croiurile şi cromatica occidentală. Ele au revenit la modă în jurul anului 1870 datorită principesei Elisabeta, viitoarea regină a României, care introdus la Curte portul naţional românesc accesorizat cu paftale. De asemenea, exemplul ei a fost urmat de elita feminina a vremii până în pragul Primului Război Mondial. Regina Maria a purtat paftalele cu eleganţă şi rafinament şi în perioada interbelică.

Parteneri media: