București: Exponatul lunii Ianuarie 2019 – OBIECTELE PERSONALE ALE DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA- Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”

OBIECTELE PERSONALE ALE
DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA

Personalitate istorico-politică cunoscută, primul domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie/1 aprilie 1820, la Bârlad, ca fiu al ispravnicului Ioan Cuza, proprietar de pământuri din județul Fălciu (azi județul Vaslui) și al Sultanei Cozadini, care provenea dintr-o familie românizată de origine greco-italiană din Constantinopol.

A participat la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru Unirea Principatelor, fiind ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859, iar la 24 ianuarie domn al Țării Românești. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii și înfăptuirii unității constituționale și administrative. A fost obligat să abdice la 11 februarie 1866 și, apoi, obligat să părăsească țara, petrecându-și restul vieții în exil, la Viena, Paris, Florența și Heidelberg, unde a și murit, la 15 mai 1873. Inițial, a fost înmormântat în Biserica Domnească de lângă Palatul de la Ruginoasa, conform dorinței sale, pentru ca după Al Doilea Război Mondial, osemintele sale să fie mutate în Biserica „Trei Ierarhi” din Iași.

Luna ianuarie ni-l readuce în amintire și în atenție pe Domnitorul Unirii, iar muzeul nostru încearcă să-l facă cunoscut vizitatorilor prin câteva obiecte care-i poartă „amprenta”:
– set de masă compus dintr-o carafă cu gât subțire, gură în onduleuri și coadă simplă, ușor curbată, având gravate motive ornamentale în linii drepte și meandre, două pahare cu picior, unul în formă de cupă și unul tronconic, cu aceleași motive ornamentale. Toate piesele sunt din cristal de „Baccara” și au gravate cifra domnitorului, încoronată. Fac parte din patrimoniul muzeului din anul 1954.
– ceas de aur elvețian, de buzunar, marca „Lebet & Fils”, din Geneva, cu 3 capace. Pe capacul din față are aplicată în email albastru prima variantă a stemei Principatelor Unite: pe hermină, în cartierul din stânga stema Principatului Moldovei compusă la rândul ei din două cartiere – primul cu animalul heraldic al Moldovei – capul de bour și al doilea cu culorile naționale. Cartierul din dreapta de pe hermină are stema Țării Românești, superior și culorile naționale, inferior. Cartierul unu este surmontat de o coroană regală iar al doilea de o coroană princiară. Ambele cartiere se află pe o reprezentare florală având în partea superioară o floare de crin. Stema are hermină surmontată de o coroană regală, parțial vizibilă. Capacul exterior are incizat un blazon cu coroană înconjurat de două ramuri cu frunze și ornamente pe margine, capacul interior are gravat marca fabricii și numărul de fabricație. Orele cadranului sunt marcate cu cifre romane. Ceasul a fost transmis în familia Cuza până în anul 1954, când a intrat în patrimoniul muzeului.
– tabacheră de formă dreptunghiulară, cu margini ușor rotunjite, atribuită domnitorului; are aplicată pe capac cifra domnitorului, încoronată, din metal galben. Astfel de piese erau făcute cadou de către domnitor persoanelor din anturaj, în special militarilor. A intrat în patrimoniul muzeului în anul 1988.

Exponatele vor putea fi văzute în holul muzeului, în perioada 16 ianuarie –3 februarie 2019.