București: Invitație la o serie de evenimente la MNIR, Joi, 20 decembrie 2012

O serie de evenimente cu care Muzeul Naţional de Istorie a României încheie anul 2012

Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea să anunţe derularea mai multor evenimente culturale, joi, 20 decembrie 2012, începând cu ora 11.30 până spre ora 14.00.

Astfel, la 11.30sărbătorim trecerea unui an de la lansarea proiectului Imago Romaniae (www.imagoromaniae.ro), prilej cu care vom trece în revistă evoluţia proiectului online din 21 decembrie 2011 până azi. În acest moment sunt disponibile pe site 2999 de imagini, cea cu numărul 3000 va fi încărcată chiar în timpul evenimentului.

Vom prezenta de asemenea, primul volum al seriei Imago Romaniae – O fereastră a istoriei deschisă spre o ţară şi oamenii ei, aşa cum au fost acestea odată, dedicat staţiunilor balneoclimaterice din România – sfârşitul secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea.

Imago Romaniae – O fereastră a istoriei deschisă spre o ţară şi oamenii ei, aşa cum au fost acestea o dată…

Proiectul Imago Romaniae, pe care l-am lansat la 21 decembrie 2011, prevedea punerea la dispoziţia celor interesaţi, sub formă digitală, a imaginilor reale sau virtuale ale teritoriilor care au făcut vreodată parte din România, precum şi ale oamenilor din acele locuri, imagini care se află în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României. Este vorba de o colecţie foarte importantă, care numără câteva zeci de mii de cărţi poştale ilustrate, fotografii istorice şi hărţi, precum şi gravuri, litografii, desene şi picturi din secolele XVI-XX. Acestea ne permit să urmărim viziunea străinilor şi apoi a românilor nu numai despre peisajul natural şi cel uman al regiunilor istorice care au constituit statul modern românesc, de la peisaje fantastice, la reproduceri artistice şi fotografice tot mai precise, ele ne prezintă devenirea oraşelor şi satelor noastre în ultimii 300 de ani, crearea infrastructurilor urbane şi de comunicaţii, a principalelor monumente de arhitectură şi istorice, dar şi imaginea oamenilor simpli sau aparţinând elitelor care au trăit în spaţiul geografic, cultural şi politic al României.

De asemenea, în cadrul proiectului Imago Romaniae ne-am propus să publicăm sau să republicăm articole, studii şi cărţi (acolo unde nu mai intervine legea drepturilor de autor), dedicate prezentării localităţilor, unităţilor administrative mai mari, instituţiilor, monumentelor, documentelor cartografice, demografiei etc.

Într-o primă fază a proiectului Imago Romaniae, am decis să prezentăm imagini care acoperă un interval de timp foarte mare, mai exact, perioada cuprinsă între secolul al XI-lea, de când datează cea mai veche reprezentare cartografică, pe care o cunoaştem, a spaţiului situat la nordul Dunării de Jos şi anul 1947, când s-a încheiat o mare etapă istorică din evoluţia poporului român. Ulterior, pe măsură ce vom dispune de resurse umane şi financiare, dorim să acoperim, sistematic, şi perioada 1948-1989, care este deja, parţial, acoperită de un alt proiect al Muzeului Naţional de Istorie a României – Comunismul în România (http://www.comunismulinromania.ro).

În acelaşi timp, am anunţat că proiectul nostru este deschis oricărei alte instituţii muzeale sau deţinătoare de patrimoniu iconografic, dar şi colecţionarilor particulari. În scurtă vreme de la lansarea proiectului, mai mulţi colecţionari particulari au răspuns invitaţiei de a colabora la Imago Romaniae. Profit de ocazie ca să le mulţumesc domnilor Dumitru Grumăzescu, Cristian Scăiceanu, Cristian Dumitru şi George Trohani pentru generozitatea de care au dat dovadă, punându-ne la dispoziţie colecţiile dânşilor, pentru a fi prezentate lumii. Sperăm că exemplul lor va fi urmat şi de alţi colecţionari. De asemenea, avem promisiunea realizării unor parteneriate cu mai multe muzee și instituții din ţară. Deja acest drum a fost deschis, cu ajutorul Complexului Muzeual Județean Neamț și a Arhivelor Ministerului de Externe.

Sprijinit cu profesionalism şi entuziasm de colegii Cornel Constantin Ilie, Oana Ilie, Mihai Bozgan, Laura Lăptoiu şi Valentin-Ionuţ Drăgoiescu, proiectul Imago Romaniae s-a dezvoltat extrem de rapid, ajungând ca numai după un an să prezinte deja 3 000 de imagini şi fişe ştiinţifice (de la circa 700, existente în decembrie 2011, la momentul debutului), precum şi 12 articole sau studii privind istoria unor localităţi, a unor instituţii sau monumente.

Tot acum, lansăm volumele – Capodopere din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României şi Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a României ajuns la cea de a XXIV- a ediţie.

Capodopere din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României

Volumul acesta s-a născut din îngemănarea a două proiecte pe care le-a pornit Muzeul Naţional de Istorie a României în primăvara anului 2011. Primul se cheamă „Exponatul lunii”, iar cel de al doilea „2019 capodopere din patrimoniul României”.

Cel dintâi a încercat să suplinească nu numai situaţia nefirească în care se află, de circa 10 ani, raportul dintre instituţia noastră şi publicul din ţară sau cel străin care ne vizitează, dar şi să prezinte celor interesaţi viaţa zbuciumată sau istoria secretă a multora dintre cele mai importante piese din muzee, inclusiv ale noastre. Se ştie că cea mai mare parte a expoziţiilor permanente ale Muzeului Naţional de Istorie a României s-au închis în anul 2002, odată cu începerea lucrărilor de consolidare, restaurare şi reamenajare a sediului nostru – o clădire istorică ridicată între anii 1894-1899. Din păcate, operaţiunea aceasta a fost oprită la sfârşitul anului 2006 şi până în prezent nu a fost încă reluată.

Din octombrie 2012 situaţia a început să se schimbe, odată cu rezilierea vechiului contract, dar, chiar şi în această nouă zodie, vor mai trece câţiva ani până când Muzeul Naţional de Istorie a României îşi va putea redeschide larg porţile pentru public. Consecinţa cea mai gravă a acestei situaţii a fost şi, din păcate, încă mai este, aceea că publicul a fost văduvit de posibilitatea de a admira unele dintre cele mai valoroase comori ale patrimoniului nostru arheologic şi istoric, adesea piese unice nu numai ale trecutului românesc, dar şi al celui european sau mondial…

Pentru a compensa, fie şi parţial, această stare „de avarie” în care funcţionăm am decis realizarea periodică a unor micro-expoziţii, reunite în cadrul proiectului „Exponatul lunii”. Cu această ocazie am dorit să prezentăm vizitatorilor nu numai piese foarte importante din colecţia noastră, care nu au mai fost accesibile în ultimul deceniu, dar şi alte obiecte muzeale de o valoare excepţională, care nu au mai fost scoase din depozitele noastre sau au fost achiziţionate recent. Ne-am gândit însă să nu ne rezumăm doar la simpla etalare a acestor adevărate tezaure ale trecutului, oricât de prestigioase ar fi fost ele, ci am dorit să readucem în faţa publicului şi specialiştilor istoria, adesea dramatică, a pieselor prezentate, precum şi a oamenilor care şi-au legat soarta de ele, fie în calitate de descoperitori, de cercetători sau de creatori şi restauratori ale acestora. Întâmplările cele mai stranii, loviturile de neimaginat ale sorţii şi supravieţuirile miraculoase se dezvăluie, astfel, în faţa vizitatorilor, făcându-i să înţeleagă mai bine cât de fragil şi expus pieirii este patrimoniul cultural şi cât de multe datorează generaţiile actuale hazardului şi unor oameni minunaţi, în păstrarea lui. Nu rare sunt cazurile în care exponatele cele mai celebre ale colecţiei noastre sau ale altor muzee pot fi comparate cu nişte morţii întorşi la viaţă…, deoarece sunt minuni care ies din ţărână sau sunt ca nişte giuvaere salvate dintre gunoaiele adunate în magazii cu lucruri „netrebnice”.

Efortul de documentare, de etalare şi organizatoric pe care îl necesită realizarea acestor micro-expoziţii, cu o viaţă efemeră (de circa o lună) şi o cadenţă foarte rapidă, este uriaş şi nu pot să spun cât de recunoscător le sunt colegilor care s-au implicat în aceste adevărate aventuri intelectuale şi performanţe profesionale, în ducerea la bun sfârşit a acestor acţiuni.

Realizând acest prim volum al unei serii mai lungi, sperăm să contribuim la descoperirea de către public şi specialişti a bogăţiei şi diversităţii colecţiilor Muzeului Naţional de Istorie a României. Chiar şi o simplă parcurgere a sumarului permite celui interesat să constate că această instituţie este păstrătoarea unor adevărate comori ale trecutului românesc, european şi al lumii – de la Gânditorul de la Cernavodă şi Femeia şezând, la fragmentele de rocă lunară, de la brăţările dacice regale de aur de la Sarmizegetusa.

Regia, la Tetraevangheliarul lui Nicodim de la Tismana, de la vasul de la Capidava cu inscripţia ΠЄΤΡЄ, la stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare, de la donariul de la Biertan, la coroana reginei Maria, de la Tetraevangheliarul lui Spiridon de la Putna, la primul automobil care a circulat în Bucureşti şi lista ar putea continua.

Anuarul Muzeul Naţional de Istorie a României, volumul XXIV

Ajuns la cel de-al XXIV – lea număr, anuarul Muzeului Naţional de Istorie a României reuneşte articole şi studii de specialitate privind istoria medievală, modernă şi contemporană a României, precum şi studii de muzeografie. Alături de colaboratorii „tradiţionali” din cadrul muzeelor de istorie, arhivelor şi instituţiilor de învăţământ din ţară, în acest volum au fost incluse studii semnate de specialişti din Republica Moldova, Polonia, Franţa. Tipărit în condiţii grafice extraordinare, la editura „Cetatea de Scaun”, anuarul se doreşte a fi un util instrument de lucru pentru cei care vor să cunoască atât istoria României, cât şi istoria culturii şi mentalităţilor.

La ora 12.30 vom vernisa de asemenea, micro-expoziţia Exponatul lunii – Moneda de 100 de ducaţi a principelui Mihail Apafi (1661-1690), care a fost cea mai mare monedă de aur bătută în Europa până la sfârşitul secolului al XX-lea, monedă care cântăreşte 345,95 grame.

La final, la ora 13.30, primim colindători din Republica Moldova – Ansamblul folcloric Opincuţa, format din elevii Liceului Ion Creangă din Chişinău.

_____________________________________________________________________________

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi:
MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI
Secţia Relaţii Publice, Marketing Cultural, Educaţie Muzeală şi Organizare Expoziţii
Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; E-mail: pr.mnir@gmail.com
http://www.mnir.ro, http://www.facebook.com/pages/MNIR, http://twitter.com/MNIR_