București: Muzeul Național al Literaturii Române vă invită vineri, 17 ianuarie 2020, de la ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la evocarea unui poet important, dispărut prea devreme, Augustin Frățilă. Invitați: Mircia Dumitrescu, Eugen Suciu, Bogdan Ghiu, Ioan Groșan, Ion Mureșan. Amfitrion: Ioan Cristescu, director MNLR.

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită vineri, 17 ianuarie 2020, de la ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la evocarea unui poet important, dispărut prea devreme, Augustin Frățilă. Invitați: Mircia Dumitrescu, Eugen Suciu, Bogdan Ghiu, Ioan Groșan, Ion Mureșan. Amfitrion: Ioan Cristescu, director MNLR.

„Pe Gusti Frăţilă eu l-am descoperit, ca om, mult după 1990. Doar ce am dat de câteva ori mâna pe la târgurile de carte, el ca atent redactor la Editura All, eu ca nevinovat samsar de carte. Ce ne-a apropiat frăţeşte (aproape de lacrimă) cale de un sfert de ceas a fost telefonul pe care i l-am dat năucit, după ce i-am citit un text devastator despre moartea câinelui de la ţară. Vezi bine că ne-am întrebat (şi) atunci: «Bătrâne, oare de ce n-am stat şi noi o dată la un pahar de vorbă?!?» N-a fost să fie. Aşa că-i ascult acum cântecele ca tot atâtea momente de reculegere”, scria despre Augustin Frățilă criticul literar Dan C. Mihăilescu.

Augustin Frățilă s-a născut la 25 noiembrie 1953, în Aiud (Alba). După studiile liceale terminate în 1972 la Petroșani, a absolvit în 1975 Școala Tehnică de Arhitectură din București. În 1977 abandonează studiile superioare începute cu un an în urmă la Institutul Politehnic din București. În 1991 este atestat ca ziarist. În perioada studiilor bucureștene frecventează „Cenaclul din Tei”, condus de George Țâra și „Cenaclul de Luni”, condus de criticul și profesorul Nicolae Manolescu, al Centrului Universitar București. A fost decorator timp de 14 ani. După 1989 a fost redactor pentru o scurtă perioadă la „Viața Românească”, apoi la „Contemporanul. Ideea europeană”. A debutat publicistic în revista „Luceafărul” (1978) cu un grupaj de poeme, prezentat de Nichita Stănescu și Nicolae Breban. În 1995 a debutat editorial cu volumul de versuri „Gramatica morții” (Editura Cartea Românească). Colaborează cu poezie și publicistică la: „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viața Românească”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii Tineretului»”, „Tineretul Liber”, „Baricada”, „Secunda”, „Magazin”, „Curentul”, „Cuvântul”. „Cuvântul de ambe sexe”, „Longitudini” și altele. Publică volumul „El – Roi” (poezie, Editura Cartea Românească, 1997). Deținător al premiului pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1995. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și în asociația English Speaking Union, București.

„Deslușim din versurile risipite de el în presă, cât și, cu precădere, din cele citite prietenilor, două tendințe, fiecare dintre ele modificată și restructurată față de sursa principală de stârnire a lor. Una dintre ele ar fi aceea a unei retorici totale și a unei contopiri între poezia odinioară argotică și eposul de tip melancolic și metafizic, iar alta, printr-o îmblânzire a elementului cosmic baladesc până la cutuma monologului firesc și fierbinte. Refuzul cosmosului exterior, ca și al cosmosului interior în poezia lui Augustin Frățilă niciodată nu transgresează un loc comun”, scria despre Augustin Frățilă, în revista „Luceafărul”, Nichita Stănescu, la 15 ianuarie 1982.

Intrarea este liberă.

Vă așteptăm!