București: Exponatul lunii aprilie 2021: Biroul de lucru al profesorului Negoiță Dănăilă la Muzeul Universității Politehnica

Negoiță Dănăilă, întemeietorul învățământului superior de chimie industrială în România și fondatorul școlii de chimie tehnologică, s-a născut la 17 aprilie 1878, în satul Diecheni, comuna Ivești, jud. Galați.

După terminarea celor patru clase primare este trimis la Iași să urmeze cursurile Liceului Internat. Absolvă ca bursier al Universității din Iași, Facultatea de științe, secția de fizică și chimie în 1902, rămânând ca asistent la catedra de chimie organică.

Este remarcat de Spiru Haret, Ministrul Instrucțiunii Publice de atunci, care îl recomandă pentru o bursă la Casa Școalelor în vederea studiilor în Germania, la Politehnica din Berlin – Charlottenburg.

În anul 1908 obține diploma de inginer chimist a Politehnicii din Charlottenburg, semnată de rectorul Kemmerer și decanul Mathesius. Urmează, tot la Berlin, doctoratul cu celebrul profesor Liebermman, cel care în secolul al XIX-lea , prin sinteza alizarinei, a pus bazele industriei coloranților de sinteză. Își continuă activitatea post-doctorală la Universitatea din Paris.

Se întoarce în țară în anul 1910 și promovează toate treptele didactice universitare în cadrul Catedrei de chimie tehnologică nou înființate, al cărei prim titular a fost. Negoiță Dănăilă are meritul de a-i adăuga o secțiune tehnică de chimie industrială pe care, 10 ani mai târziu, o transformă în institut de cercetări.

În anul 1920, profesorul Negoiță Dănăilă întemeiază primul institut de Chimie Industrială din România, situat în București, Calea Moșilor 132, afiliat Universității București – Facultatea de Științe, absolvenții fiind „ingineri chimiști universitari”.

În anul 1938, pe 3 decembrie, ca urmare a legii din 1937 de instruire a inginerilor numai în institutele politehnice, are loc comasarea Institutului de Chimie Industrială din Calea Moșilor 132 cu Facultatea de Chimie din Politehnica Carol al II lea din București, rezultând Facultatea de Chimie Industrială din Politehnica, unde profesorul Dănăilă a fost decan, în perioada 1939 -1945, ca și șeful Catedrei de tehnologia substanțelor anorganice.

A mai ocupat funcția de Președinte al Institutului Național de Cercetări Tehnologice (1946) și a condus serviciul tehnic de la ICECHIM în perioada 1951 – 1952.

A fost membru de onoare al Academiei Române, membru al Societăților de Chimie din Franța, Germania, Marea Britanie și S.U.A.