București: Expoziția foto-documentară Şcoala Ardeleană, Muzeul Național al Literaturii Române, str. Nicolae Crețulescu 8

Expoziția foto-documentară Şcoala Ardeleană
Sediul MNLR, Str. Nicolae Crețulescu 8

Expoziția reunește 21 de panouri, reprezentând: Iluminismul și reprezentanții săi, Deviza Școlii Ardelene și Petiția valahilor din Transilvania, Scrieri teologice din epocă și personalități ale clerului transilvan implicate în evenimente, dar și precursori ai Școlii Ardelene în Principatele Române ori personalități culturale contemporane și continuatori.

În spiritul curentului iluminist european, reprezentanții Școlii Ardelene au scris cărţi de istorie, literatură, gramatică şi dicţionare. Au înfiinţat şcoli, dar şi biserici. Dar mai ales au introdus grafia latină, în locul slovelor chirilice.

Să nu uităm însă că Immanuel Kant publicase deja „Critica raţiunii pure” (1781), înaintea slovelor lui Ienăchiţă Văcărescu, poet revalorizat și introdus în categoria iluminiştilor. Este şi aceasta, dacă vrem, o măsură pentru distanţa redusă dintre cultura română şi matricele sale occidentale.

Trăsătura fundamentală a iluminismului Școlii Ardelene rezidă în argumentaţia istorică, filologică şi demografică a tezei că românii sunt urmaşi ai romanilor. Demni, prin urmare, de drepturile spirituale, politice şi sociale ale „naţiunilor” transilvănene. În acest scop au fost adresate împăratului Leopold al II-lea petiţiile Supplex Libellus Valachorum (1791 şi 1792). Deviza Virtus Romana Rediviva, dincolo de îndemnul la renașterea și lupta pentru identitate românească, era și un îndemn la unirea tuturor românilor.