București: Expoziția „Monumente ale culturii vechi și limbii literare românești din patrimoniul MNIR. Epigrafie, paleografie, caligrafie, artă tipografică și creație literară” la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR)

Expoziția „Monumente ale culturii vechi și limbii literare românești din patrimoniul MNIR. Epigrafie, paleografie, caligrafie, artă tipografică și creație literară” prezintă o serie de exponate extrem de valoroase din perspectivă culturală și literară, propunând o tematică sugestivă și echilibrată, despre începuturile și afirmarea culturii românești, începând cu vasul din ceramică cu inscripția de redacție greacă „ПETPE” („Petre”), descoperit la Capidava, cea mai veche atestare epigrafică a limbii române, datând de la sfârșitul secolului al X-lea, fiind și cel mai vechi exponat.

Dintre acestea amintim: Tetraevanghelul slavon caligrafiat și miniat la mănăstirea Prislop, de către cuviosul Nicodim de la Tismana (1404 – 1405), Pravila cea Mică de la Govora (1640), Cazania lui Varlaam (1643), Psaltirea pre versuri tocmită, Uniev (Polonia, 1673), Biblia lui Șerban Cantacuzino tipărită la București în 1688, Elementa linguae Daco-Romanae sive Valachicae (Viena, 1780) – prima gramatică a limbii române scrisă de Samuil Micu Klein și tipărită integral cu litere latine, Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi orânduielelor gramaticii rumâneşti adunate și alcătuite acum întâiu, dă dumnealui Ianache Văcărescul, tipărită în tipografia Episcopiei Râmnicului (1787), Gramatica românească alcătuită de Radu Tempea, tipărită la Sibiu în 1797 și multe alte creații literare remarcabile.

Expoziția este deschisă până la data de 4 februarie 2024.