Loading Evenimente
Acest eveniment a trecut.

București: expoziția Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur

1 august @ 10:00 - 16 septembrie @ 18:00 EEST

„Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur” este o cercetare și expoziție a reprezentării erotismului și sexualității în cultura vizuală din perioada comunistă a Epocii de Aur, marcată de politicile lui Nicolae Ceaușescu, care explorează bogatul dialog vizual între multiple aspecte precum: putere, politica pronatalistă, familie, tabuuri, permisivitate, cenzură, ilegalitate, plăceri intime și libertăți. Cercetarea urmărește contextul artistic în legătură cu câteva tipuri de fenomene sociale și politici publice precum cele ale politicilor demografice ale pro-natalității și fertilității. Proiectul este produs de PostModernism Museum și găzduit de Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul Nicolae Minovici în perioada 1-31 august 2018. Pe 23 august are loc o petrecere tematică în cadrul expoziției.

 

Producător: PostModernism Museum

Spațiu desfășurare: Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul Nicolae Minovici, Str. Dr Minovici Nicolae nr. 1

curator: Cosmin Nasui

cercetător istoric: Cristian Vasile

manager proiect: Oana Nasui

expoziție deschisă: 1-31.08.2018

miercuri-duminică 10.00-18.00

expoziție nerecomandată publicului sub 18 ani

lucrările de artă provin din colecția George Șerban și colecția Nasui iar materialele de arhivă din colecția Nasui

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.

Parteneri: Societatea de Avocați Șerban și Asociații, Muzeul Municipiului București – Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Cineastului Amator

FB event: https://www.facebook.com/events/263327191119886/

 

 

Proiectul „Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur” face referire la mai multe tipologii de erotism și viață privată din România. În epoca Ceaușescu au existat schimbări majore în România: modelul familiei monogame, copii nedoriți din orfelinate, combaterea prostituției, explozia chiuretajelor, repunerea în discuție a drepturilor femeii și a egalității sociale, explozia demografică a generației „decrețeilor”.

Astfel, termenii de erotism și sexualitate rămân în continuare conectați cu componente dificile a vieții private și sociale.

Proiectul de față abordează îndrăzneț un segment important, și rămas sensibil, din istoria românească recentă – perioada comunistă din timpul lui Nicolae Ceaușescu, lansând o cercetare curatorială ce urmărește practici sociale și manifestări de viață culturală, cu accent pe mediul urban, la nivel național.

Proiectul se subscrie noilor definiții date de UNESCO patrimoniului imaterial („intangible cultural heritage”), și anume că acesta nu reprezintă doar tradiții moștenite din trecut ci și practici sociale, contemporane sau de istorie recentă, din diferite grupuri culturale din mediul urban și rural (https://ich.unesco.org )

Proiectul propus se regăsește și sub umbrela Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, nr. 26/2008, prin cercetarea extensivă și multidisciplinară în domenii precum istoria artei, cultură vizuală, sociologie, antropologie, medico-juridic, care îi permite să propună procedee de punere în valoare a expresiilor culturale din cadrul modului de viață socio-cultural în comunitățile urbane și rurale din România anilor 1964-1989.

 

Sunt urmărite paralelismele între tipurile de iconografie create prin intermediul publicațiilor specifice precum Revista Femeia, Revista Săteanca etc. și lucrările de artă din epocă în tipologii precum femeia muncitoare, femeia țărancă, femeia soldat, femeia mamă, femeia activistă. Îngăduirea unei sexualități și vieți private cu elemente de sexualitate anemică a fost controlată și determinată specific de politicile pronataliste. Totuși, într-un același context, a avut loc o masculinizare prin egalizarea diferențelor și schimbare a tipului de sex-appeal feminin și masculin (restricționarea imaginii vizuale până la interzicerea fustei mini sau a purtării bărbii sau pletelor).

Este remarcată referința exemplară specifică și nemaiîntâlnită în alte țări comuniste la cuplul conducătorilor Elena și Nicolae Ceaușescu, de tipul identificării schematice cu bărbatul și femeia alpha (imaginea soției președintelui nu are o iconografie dedicată în alte țări comuniste).

 

În privința temei, în perioada Epocii de Aur, atenția artiștilor a fost atrasă de zonele permise ale erotismului, conectate fie cu mitologia clasică, antică greco-romană, fie cu cadrul îngăduit de reproducere familială. Reprezentarea erotismului cu tentă mitologică sau făcând apel la teme și personaje clasice apare cu o frecvență mare în reprezentări de scene de gen la artiști.

Reprezentarea zonelor nepermise ale erotismului și sexualității se vor opri asupra câtorva studii de caz printre care: procesul intentat artistului Ion Panaitescu pentru pornografie, având subiectul încercării expunerii lucrările grafice din mapa „13 xilogravuri” din 1982; artistul Adrian Newell Păun, refugiat în SUA din 1980, din motive de orientare sexuală etc.

Expoziția din spațiul Muzeului Nicolae Minovici este alcătuită pe zone:

  1. a) Curatoriere a arhivele revistelor Femeia, Săteanca, Cutezătorii, Șoimii Patriei, Luminița, Tineretul lumii, Sănătatea, România Pitorească, Îndrumătorul Cultural, Tînărul leninist, Albina, Flacăra, Educație pionierească, Munca de partid – din colecția Nasui. Revistele vor putea fi consultate în cadrul expoziției într-un display curatoriat expozițional dedicat.
  2. b) Selecție de lucrări de artă cu teme și subiecte relevante ale artiștilor plastici precum: Aurel Bulacu (n.1947), Harry Guttman (1933-2015), Peter Pusztai (n.1947), Mircia Dumitrescu (n.1941), Ion Panaitescu (1936-2013), Nicolae Săftoiu (1935-2017), Dan Erceanu (n.1943), Marcel Chirnoagă (1930-2008), Vasile Socoliuc (1937-2008), Octav Grigorescu (1933-1987), Mihai Rusu (1925-2013), Petru Russu (n.1955), Tiberiu Nicorescu (1927-1995), Florin Mitroi (1938-2002), Sofia Frankl (n.1948), Hildegard Kelepper Paar (n.1937), Henry Mavrodin (n.1937), Marcel Guguianu (1922-2012), Marcel Olinescu (1896-1992), Vladimir Șetran (n.1935), Mihu Vulcănescu (1937-1994), Done Stan (n.1937), George Pătru (n.1946), Dan Stanciu (n.1952), George Apostu (1934-1986), Nicăpetre (1936-2008), Cristian Breazu (n.1943) și Napoleon Tiron (n.1935). Lucrările provin din colecția George Șerban și colecția Nasui.
  3. c) Selecție curatoriată de diapozitive tematice produse de Studioul Cinematografic Animafilm și de Ministerului Educaţiei şi Învăţământului precum: „Teme de educație moral-cetățenească”, Animafilm, 1983, 70 diapozitive; „Familia, Gradinița și Școala”, 36 diapozitive; „De ce s-au îmbolnăvit Irina și Andrei”, Animafilm, 1979, 30 diapozitive; „Activitatea omului în familie și societate”, 36 diapozitive; „Patrie, Popor, O singură voință”, 1987, 36 diapozitive; „Cerințe ale dezvoltării intensive a industriei în cincinalul 1986-1990, 1985”, 36 diapozitive; „Tineretul viitorul națiunii”, 1987, 36 diapozitive.
  4. d) Selecție curatoriată de filme documentare ale cinecluburilor de amatori provenite din arhiva „Muzeului Cineastului Amator” din Reșița. Filmele prezentate sunt domeniu public, libere de drepturi de autor și vor fi proiectate în loop în expoziție cu ajutorul unui ecran video.

 

Proiectul este însoțit de volumul Erotism și sexualitate în Epoca de Aur, pe cale de apariție la Editura PostModernism Museum, 2018

 

Detalii suplimentare despre cercetare aici

 http://www.postmodernism.ro/viata-privata-si-practici-sociale-in-epoca-de-aur/

 

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.

Parteneri: Societatea de Avocați Șerban și Asociații, Muzeul Municipiului București – Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul Cineastului Amator

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

////

Proiectul „Viața privată și practici sociale în Epoca de Aur”  face parte din  DARE, un program de 5 ani de Documentare, Arhivare, Expunere și Revalorificare a artei produsă în România în intervalul 1945-1990, inițiat de PostModernism Museum în 2015. Cercetarea proiectului este folosită ca sursă de documentare pentru studenți – derulăm o colaborare pe termen lung cu Universitatea de Arte București (susținere de seminarii tematice, donații de cărți la bibliotecă etc.) iar în cadrul PostModernism Museum s-au derulat internship-uri cu studenți de la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI) – Facultatea de Litere.

De asemenea, cercetarea rămâne disponibilă pentru partenerii stabili ai solicitantului pentru folosire în proiectele proprii, cum ar fi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Rețeaua Memoriei (sesiuni de comunicări, întâlniri bianuale), Muzeul Județean de Istorie Brașov și cei interesați de subiecte și dome

Leave A Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.