Loading Events

« All Events

București: „Golescu – Memoria unei vechi familii boierești” 10 iunie – 24 iulie 2022

10 June - 24 July

Chipurile boierilor români de altădată, zugrăvite cu o aură de mister de artiștii vremii, trezesc dorința privitorului de a le descoperi originile, faptele, tainele. Ne propunem o incursiune în viața unui vechi neam boieresc, neamul Golescu cu descendenții săi, dar și cu alte vițe boierești înrudite: Bengescu, Davila, Racoviță, Kretzulescu, Rosetti, Grant. Reprezentanți de seamă ai acestei familii și-au pus amprenta pe destinele neamului românesc. Locurile unde au trăit, pe meleaguri urbane sau rurale, păstrează crâmpeie din destinele lor, chipurile acestora fiind imortalizate de-a lungul unui secol, în costume valahe, sau exotic orientale și europene.

Călătoria în care îi descoperim pe acești boieri munteni are ca punct de pornire Bucureștiul secolului al XIX-lea, ajungând apoi în sanctuarul plin de verdeață și liniște al unui conac boieresc, cel de la Golești. Acesta este un drum în istorie, întorcându-ne în efervescentul secol al XIX-lea, un secol al națiunilor caracterizat de agitație politică și pasiune pentru ideea națională. Este, în același timp, un secol strălucitor al eleganței, al entuziasmului, al regulilor de conduită galantă și al încrederii în viitor. Familia Golescu, cu ramura sa bucureşteană, a jucat un rol de seamă în viaţa socială, economică, politică şi culturală a primei jumătăţi a secolului al XIX-lea.

Pornim această incursiune din fața Spitalului Filantropia, de începuturile căruia se leagă numele unuia dintre fondatorii săi, Marele Ban Radu Golescu, om învățat și vizionar, unul din cei mai generoși filantropi ai Munteniei. În anul 1813 a început construirea spitalului pe actualul loc, inițiată printr-un hrisov al domnitorului Gheorghe Caragea. La subscripția publică cerută de doctorul Caracaș au participat Grigore Băleanu cu bani, materiale de construcție și locul de lângă Cișmeaua Mavrogheni, Marele Ban Radu Golescu, Logofătul Gheorghe Golescu, Băneasa Safta Brâncoveanu, Vornicul Nicolae Văcărescu și generalul Kutuzov.

Pășim apoi pe Calea Victoriei (vechiul Pod al Mogoșoaiei), unde își aveau casele doi dintre fii săi, amândoi cărturari, amândoi credincioși ideii că educația poate şi trebuie să producă schimbarea profundă de care umanitatea avea nevoie. Îi evocăm astfel pe Dinicu și Iordache Golescu, imortalizați în toată splendoarea costumului oriental, dar cu aspirații și idei care aparțineau lumii occidentale. Proprietarul conacului de la Goleşti, boierul cărturar Dinicu Golescu, construia pe Podul Mogoşoaiei, între anii 1812-1815, o nouă reşedinţă care se dorea un palat „pentru viitorime”. Realizată în stil neoclasic, aceasta se înscria în exigenţele arhitecturii moderne care începea să se înfiripe în Țara Românească. Ridicarea somptuoaselor locuinţe de pe Podul Mogoşoaiei și din Văpseaua Roșie este încredințată noilor arhitecți francezi veniți în țară Sanejouand, Villacrosse, Lepetit.

De la Podul Mogoșoaiei și până în Dealul Spirii ne însoțesc chipurile fiilor lor, Ștefan, Nicolae, Alexandru-Albu, Alexandru-Negru, Radu și Radu-Cătană, acei pașoptiști inimoși, exaltați și patrioți care au făcut ca idealul generației lor să devină realitate. Dealul Spirii este un loc încărcat de istorie, memorabil pentru București. În septembrie 1848, trupele otomane au pornit spre București cu o coloană formată din aproape 6.000 de ieniceri, pentru a pune capăt Revoluţiei de la 1848 în Țara Românească. Trupele în frunte cu Omer Pașa, Kerim Pașa, Ismail Pașa și Mehmet Pașa sosesc pe 12 septembrie, stabilind tabăra în câmpia de la Cotroceni. La data 12 septembrie, colonelul Radu Golescu, comandantul Regimentului 2 Infanterie și șeful Garnizoanei București, a primit ordin din partea Locotenenței Domnești să deplaseze a doua zi subunitățile în Dealul Spirii, pentru a întâmpina trupele otomane ce urmau să intre în Capitală. Bătălia de pe Dealul Spirii a însemnat prima confruntare armată, purtată de oastea modernă română, după reînființarea ei, în 1830.

De asemenea, documentele aflate în colecția Muzeului Municipiului București ne fac cunoscute moșiile, străzile și mahalalele pe care acești boieri le dețineau în București. Mahalaua Golescu, sau a Golescului, se afla pe lângă Dâmbovicioara, pe malul drept al Dâmboviţei şi îşi luase numele după un vestit membru al familiei Golescu. Prima menţiune a mahalalei Golescului apare într-un document aflat în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti. Acesta este un zapis din 24 iulie 1710 prin care se vindea un loc de casă care se afla „dinaintea porţii Golescului şi a Buicescului” din mahalaua Golescului. Un alt act, din 2 nov. 1730, aminteşte de casele în care locuia „Ştefan Racoviţă vtori-portar”, „aflătoare lângă Dâmboviţa, supt malul Mitropoliei, în mahalaua Golescului”. Porţiunea de teren cuprinsă între Gara de Nord şi toate traseele liniilor de legătură cu Gara Filaret şi între Chitila, cartierul Grant, C.F.R. şi Regie, erau în stăpânirea lui Dinicu Golescu, cumpărată de la mânăstirea Sf. Ioan, din moşia Grozăveşti. Dinicu, la 1 ianuarie 1814 cumpără moşia numită Belvedere, dând în schimb o moşie din Muscel, Cristieni, şi un plus de 7.500 galbeni. Dinicu, ca şi fratele său Iordache, au fost primii boieri care au înţeles să-şi trimită copiii la învăţătură în străinătate.

Călătorim alături de Golești în exil, de-a lungul continentului, de la Atena, la Viena, Paris sau Londra, dar și în seraiul sultanilor otomani, prin intermediul obiectelor decorative sau de uz personal prezentate în expoziție: covoare și țesături orientale alături de mobilier european lucrat cu știință și migală, vase de porțelan din ateliere central și vest europene, bijuterii, obiecte de toaletă și îmbrăcăminte. Ne reîntoarcem apoi la vatra neamului lor, la Golești, în satul unde îmbrăcau costumul popular, în ale cărui semne cusute doamnele de la Golești încercau să fixeze identitatea poporului lor, înscriindu-se în tendința generală de întoarcere la tradiție. Încheiem călătoria cu generația de la sfârșitul secolului XIX și începutul de secol XX, oameni care, fără să mai joace roluri principale în politica românească, au rămas repere în istoria literară. Obiecte de artă decorativă, mobilier porțelan și metal, tapiserii și covoare, portrete ale Goleștilor în pictură și fotografie, obiecte personale, dar și din colecțiile acestora deținute de Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, vor poposi un timp la Palatul Suțu din București. Împreună cu piese de artă decorativă, artă plastică-pictură, sculptură, documente, fotografii, stampe și diverse, din colecțiile Muzeului Municipiului București care ne înfățișează locuri, documente, portrete în fotografie cu chipurile lor, tot acest patrimoniu muzeal ne invită în locurile unde au trăit, ne arată lumea pe care au cunoscut-o, locurile unde au construit şi au luptat acești vechi boieri cărturari.

Dr. Maria-Camelia Ene, Muzeul Municipiului București

Dr. Cristina Boțoghină, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești

Dr. Camelia Călin, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești

Details

Start:
10 June
End:
24 July
Event Category:

Organizers

Muzeul Municipiului București
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii – Golești

Venue

Muzeul Municipiului București
Bulevardul Ion C. Brătianu 2
București, București Romania
+ Google Map
View Venue Website

Leave a Reply

Your email address will not be published.