București: „Maeștri ai benzii desenate românești” la Casa Filipescu-Cesianu: Expoziția „Haplea – banda desenată interbelică, partea a II-a”

Expoziția „Haplea – banda desenată interbelică, partea a II-a”

Seria expozițiilor „Maeștri ai benzii desenate românești” revine și anul acesta la Muzeul Municipiului București cu expoziția „Haplea – bandă desenată interbelică, partea a II-a”. Expoziția va fi deschisă la Casa Filipescu Cesianu în perioada 3 martie – 30 aprilie 2021. Initiator Mihai Ionut Grajdeanu, benzi desenate din colectia Szasz Andrei.

Haplea este numele unui personaj fictiv de benzi desenate și desen animat intrat în vorbirea populară sau colocvială și este definit de Dicționarul Explicativ ca “un om nătărău, prostănac, neghiob, dar și lacom la mâncare”, iar termenul provine din limba bulgară („hapljo”).

În 1927, Nae Batzaria, împreună cu Marin Iorda, crează primul desen animat lung de 300 metri din istoria cinematografiei românești, cu numele HAPLEA. Ca personaje apar Haplea, Coana Frosa, soția lui, Haplina și Hăplișor, cei doi copii ai lor, și cățelul Zdup.

Primele benzi desenate cu Haplea apar încă din primele numere din revista pentru copii „Dimineața copiilor” din anul 1924 și sunt realizate de Nae Batzaria și Marin Iorda. Acest personaj manifestă toate calitățile altor personaje celebre din umorul și vorbirea populară precum: Păcală, Tândală, Bulă, Sucă a lui Nea Mărin sau Mitică a lui Ion Luca Caragiale.

Povestiri în versuri cu Haplea apar în: Dimineața copiilor, Universul Copiilor și reeditări de-a lungul timpului.
(Andrei Szasz)