București: Simpozionul Internațional de Antropologie Urbană, ediția a VII-a / 21-22 octombrie 2022

Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Universitatea Friedrich Schiller din Jena, Germania, organizează, în perioada 21-22 octombrie 2022, Simpozionul de Antropologie Urbană, ediţia a VII-a. Dosarul tematic al ediției din acest an: „Piețele etnice” în spațiul urban modern. De la diversitate etnică la etno-business.

Lucrările acestei manifestări ştiinţifice vor fi prezentate la Grand Hotel Continental, – Sala Tonitza (etaj 4), în data de 21 octombrie 2022 (vineri), și online în data de 22 octombrie 2022 (sâmbătă). Prezentările vor fi în limba engleză. Sunt invitați toți cei care doresc să asiste la prelegerile din program. Accesul este liber cu condiția rezervării prealabile prin email, la adresa antropologie@muzeulbucurestiului.ro, până la data de 20 octombrie 2022 (joi), ora 16.00. Locurile sunt limitate.

PROGRAM

Vineri, 21 octombrie 2022 / Grand Hotel Continental / Sala Nicolae Tonitza

12.00-13.00 Înregistrarea participanților / Registration of participants.
13.00-13.30 Deschiderea celei de-a VII-a ediții a Simpozionului Internațional de Antropologie Urbană, cu Adrian Majuru și Thede Kahl / The opening of the 7th edition of the International Symposium of Urban Anthropology. Adrian Majuru and Thede Kahl.
13.30-17.00 Prezentări / Presentations. Moderator Andreea Pascaru, Vanishing Languages and Cultural Heritage (Academy of Sciences), Vienna
13.30-14.00 “The Paulician Bulgarians from South-Eastern Bucharest”, Cezar Petre Buiumaci, The Bucharest Municipality Museum
14.00-14.30 “Work and commercial networks of Bulgarian and Albanian rag and bone traders in the open-air rag and bone market in Athens”, Georgios Kouzas, The National and Kapodistrian University of Athens
14.30-15.30 Pauză / Break
15.30-16.00 “Valea Cascadelor. Constructing and negotiating identities”, Alexandra Rusu, The Bucharest Municipality Museum
16.00 -16.30 “Hucksters’ Polyglossia: „Hostezens”, „Pems” and „Friburgers”. An incursion into vendors’ discourse in multilingual markets”, Cornelia Saurer, Universitatea Babeș – Bolyai, Cluj-Napoca
16.30 -17.00 „Ottoman bazaar heritage in the Balkans. What remains “Turkish” in today’s Southeast Europe?”, Thede Kahl, Friedrich Schiller University Jena

Sâmbătă, 22 octombrie 2022 / Online / ZOOM

11.15-11.30 Înregistrarea participanților pe Zoom / Registration of participants on the Zoom platform
11.30-16.00 Prezentări / Presentations. Moderator Andreea Pascaru, Vanishing Languages and Cultural Heritage (Academy of Sciences), Vienna
11.30 – 12.00 “Xanthi’s bazaar: A multicultural mosaic of the city”, Aikaterini Markou, Democritus University of Thrace (Zoom)
12.00 – 12.30 „Identity, otherness and commerce in times past Bucharest. Case study: „The flea market” Alexandra Rusu, Museum of Municipality of Bucharest (Zoom)
12.30-13.00 “Notes on the „ethnic business” of the Romanians from Timocul Sârbesc in Vienna”, Natalia Golant, Russian Academy of Sciences (Zoom)
13.00-13.30 Pauză / Break
13.30-14.00 “Markets, ethnic cultures and minority languages: constructing semiotic landscapes of diversity”, Selvelli Giustina, Ca’ Foscari University of Venice (Zoom)
14.00-14.30 Bucharestʾs Markets as Places for Selling Products and ʾExperiencesʾ during the Religious and Folk Holidays of the Year, Dorina Dragnea, National Heritage Institute (Zoom)
14.30 – 15.00 „Identity, ethnicity and the marketplace: the Old Çarshi of Skopje”, Armanda Hysa, The Institute for the Studies of Communist Crimes and Consequences, Albania (Zoom)
15.00 – 15.30 „The ethnic diversity of the markets in the communities of Potosí, Cochabamba and Sucre today”, Noemy Condori-Arias, University of California Santa Barbara (Zoom)
15.30-16.00 Concluzii/Conclusions/End of the 7th edition of the International Symposium of Urban Anthropology.

Prin acest simpozion Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să pună la dispoziţia specialiştilor o platformă de prezentare a ultimelor cercetări din domeniu istoriei și antropologiei și astfel să contribuie la comunicarea dintre specialiștii activi la nivel naţional şi internaţional prin problematizarea unor teme de actualitate mai puțin dezbătute în ultimii ani.

Simpozionul este coordonat de acad. prof. dr. Thede Kahl – Universitatea Friedrich Schiller din Jena/Germania și MA Andreea Pascaru – Vanishing Languages and Cultural Heritage (Academia de Științe), Viena.
„Piețele etnice” în spațiul urban modern. De la diversitate etnică la etno-business

Despre tema Simpozionului – „Piețele etnice” în spațiul urban modern. De la diversitate etnică la etno-business

Majoritatea produselor dintr-o piață dezvăluie datorită provenienței lor multe aspecte din cultura locală a unei regiuni. Prin aceasta ele sunt definite ca fiind ‘regionale’, la proveniența lor însă de multe ori atașându-se și termenul de „etnic”. Acestе denumiri nasc pretenția de originalitate și apartenență națională (‘pizza noastră italiană’, ‘baklavaua noastră turcească’), în timp ce alte asocieri etnice întâmpină dificultăți în a supraviețui pe piață (denumirea de „mâncarea grecească” este, spre exemplu, mult mai răspândită și cunoscută decât cea de „mâncare albaneză”).

Asocierea etnică nu se referă însă doar la anumite produse, ea putând caracteriza piețe întregi. Multe piețe urbane săptămânale sunt percepute ca fiind „etnice”, fie (a) pentru că produsele oferite sunt realizate în mod predominant de un anumit grup etnic, fie (b) pentru că vânzătorii aparțin unui grup etnic, fie (c) pentru că baza de clienți este formată în mod predominant din reprezentanții unui anumit grup etnic. Chiar și în epoca globalizării, acestea continuă să fie asociate cu o anumită etnie, deși, ca rezultat al asimilării și aculturației, importanța atributului de ‘etnic’ a scăzut drastic sau a dispărut cu desăvârșire.

Câteva exemple din întreaga lume ar fi:
o Piața „La Cancha Quechua” din Cochabamba, Bolivia în care se vând produse cultivate și confecționate de către grupul indigen Quechua.
o „Bazarele uigure” din Ürümqi și Kashgar (China) sunt preponderent dominate de uiguri. Politică a Chinei privind minoritățile a dus la scăderea în popularitate a acestui element etnic și a produselor aferente, piețele însă rămânând în continuare cunoscute ca „piețe uigure”.
o În ciuda dominației arabe de astăzi, piața cartierului Mellah din Marrakesh (Maroc) continuă să fie cunoscută sub numele de „piața evreiască” și, tot în Maroc, în Inezgane, aproape de Agadir, găsim piețe cu specific berber.
o Stara Čaršija din centrul vechi al orașului Skopje (Macedonia de Nord), este frecventată aproape exclusiv de albanezi iar până în prezent ea este vizitată foarte puțin de locuitorii creștini ai orașului.
o Migrația modelează apariția unor cartiere etnice – și a piețelor ce le aparțin – în numeroase orașe – din întreaga lume, inclusiv China Towns din Nagasaki, San Francisco, New York, Vancouver, Calcutta, Amsterdam etc. De-a lungul anilor, multiplele piețe au fost supuse unor procese de asimilare și de îmbogățire, reușind adesea să păstreze specificul etnic. În orașe precum Paris, Berlin, Londra sau Viena piețele „turcești” sau cele „arabe” prezintă fenomene corespunzătoare de contact cultural.
o Timp de secole, piețele de legume din București au fost dominate de vânzători bulgari pe care românii îi numeau ‘sârbi’. Clientela predominant românească a făcut însă ca bulgarii să dispară aproape cu desăvârșire din mediul negustoresc al capitalei României.

Problema specificului etnic atribuit piețelor ridică multe întrebări pentru conferința noastră:
1. La ce facem referință prin termenul de „etnic” atunci când vorbim despre piețe și produse? Ce înseamnă „etnic” pentru orașele multiculturale și globalizate de astăzi?
2. Cum sunt comercializate și folosite elementele etnice în procesele de management cultural și economic? Cum este utilizat elementul etnic în marcarea diferențelor culturale dintre grupuri?
3. Vânzătorii vizează o anumită clientelă etnică? Dacă da, se schimbă strategia lor de vânzare pe parcurs?
4. Care este impactul etichetării etnice asupra limbii dominante de pe piață (a) în interacțiunea dintre cumpărători și vânzători (b) în etichetarea magazinelor și a bunurilor?

Cadrul conturat conferă conferinței un caracter interdisciplinar, cu abordări antropologice, cultural-istorice, etnografice și lingvistice.