București: Unirea Principatelor Române celebrată la Muzeul Naţional de Istorie a României

Cu prilejul celebrării a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) prezintă publicului, în cadrul programului „Exponatul lunii”, micro-expoziţia „Stemele Principatelor Unite”, accesibilă publicului începând de astăzi, 22 ianuarie 2021, ora 12:00.

Unirea Principatelor prin alegerea unui singur domn, colonelul Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie la Iaşi şi 24 ianuarie 1859 la Bucureşti, a fost o dovadă a dorinţei de unire a românilor din Moldova şi Ţara Românească.
Reprezentanţii celor două Principate, adunaţi în Divanele ad-hoc, au înlăturat orgoliile şi interesele personale, politice şi economice, înţelegând că era un moment istoric pentru naţiunea română – momentul în care, după secole, puteau să aleagă un domn pământean şi, printr-o dublă alegere, să unifice statul român, construind acea Românie ce fusese un deziderat şi un vis romantic cântat de poeţi.
Demersurile de unire efectivă au început la 24 ianuarie 1859, după dubla alegere şi au continuat cu momentul recunoaşterii internaţionale, la 11 decembrie 1861. Un pas important s-a făcut în anul 1862, prin alcătuirea unui singur guvern şi alegerea unui singur parlament.
Un aspect semnificativ al unirii politice şi instituţionale a fost, de asemenea, unirea stemelor celor două Principate. Stemele reunesc simbolurile istorice şi politice ale unui stat, iar artiştii au încercat să îmbine toate aceste elemente cu ajutorul artei şi ştiinţei heraldicii, într-o creaţie care să sintetizeze istoria statului respectiv, ceea ce se poate observa şi în cazul stemelor Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti folosite în vremea lui Cuza.
În colecţiile MNIR se păstrează mai multe obiecte de patrimoniu ce au pictate, gravate sau ştanţate, cele trei steme ale epocii lui Cuza.
În primii ani ai domniei sale, în Principatele Unite a fost folosită o stemă de tranziţie, ce reunea simbolurile celor două principate Moldova şi Ţara Românească. Stema avea două scuturi acolate, pe primul fiind reprezentat capul de bour al Moldovei, iar pe cel de-al doilea, acvila cruciată a Ţării Româneşti; scuturile erau timbrate de o coroană princiară închisă, stemă ce se găseşte pe un castronaş de argint şi pe un pahar de porţelan glazurat în culorile tricolore, ambele expuse cu această ocazie.
După recunoaşterea noului stat de Înalta Poartă şi puterile garante, în decembrie 1861, Carol Popp de Szathmáry a desenat o nouă stemă, care a fost folosită de către întreaga administraţie până la sfârşitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Noua stemă are un singur scut despicat, în primul cartier al acesteia aflându-se, pe fond albastru şi auriu, acvila cu cruce de aur a Ţării Româneşti, care zboară în jos, iar în al doilea, pe fundal roşu şi albastru, un cap de bour de culoare neagră, cu stea de aur cu şase raze între coarne, ce reprezintă Moldova, având deviza „HONOR ET PATRIA”, stemă reprezentată pe un platou de argint, expus, de asemenea, în cadrul micro-expoziţiei.
Cea de-a treia stemă din 1864, folosită de către Alexandru Ioan Cuza şi Curtea princiară apare pe un set de porţelan de Sèvres, prezent în expoziţie, având o structură mai complexă şi purtând deviza „TOŢI ÎN UNUL”.
Alături de aceste piese, la MNIR vor fi prezentate alte două mici suveniruri ale Unirii Principatelor – doi clopoţei. Unul dintre aceştia, despre care se crede că a fost folosit la şedinţa Divanului Ad-hoc din Iaşi, din 5 ianuarie 1859, are gravată stema Moldovei – capul de bour -, o monogramă a lui Alexandru Ioan Cuza – formată din iniţialele „AIC” – şi inscripţia „Divanul Adhoc Moldovenesc 1859 Ianuarie 5 la Iaşii”, fiind un simbol al momentului în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei. Celălalt poartă inscripţia „1861 Dechembrie 11″, data la care Alexandru Ioan Cuza a dat „Proclamaţia către naţiune”, prin care aducea oficial la cunoştinţă populaţiei că „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată. Acest fapt măreţ, dorit de generaţiile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă şi puterile garante … Alesul Vostru vă dă astăzi o singură Românie”.

Micro-expoziţia, curatoriată de către dr. Cristina Păiuşan – Nuică, cercetător în cadrul MNIR, va fi deschisă în perioada 22 ianuarie – 15 februarie 2021 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 – 17ꓽ00.