București: Gabriela Adameșteanu în dialog cu Dan Lungu despre < Locul scriitorului în societatea de azi >

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită sâmbătă, 3 martie 2018, ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu 8, la evenimentul organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Scriitorului și intitulat: Gabriela Adameșteanu în dialog cu Dan Lungu despre < Locul scriitorului în societatea de azi >.

GABRIELA ADAMEȘTEANU a absolvit Facultatea de Limbă și Literatură română a Universității din București între anii 1960-1965. Înainte de 1989, redactor la Editurile Enciclopedică și apoi la Cartea Românească. După 1989, devine membru al Grupului pentru Dialog Social. Este redactor-șef al revistei 22 până în 2005. În prezent este redactor-șef al suplimentului Bucureștiul cultural.
A publicat volume de nuvele: Drumul egal al fiecărei zile (1975), Dăruiește-ți o zi de vacanță (1979), Vară-primăvară (1989), romanul Întâlnirea (2003), un volum de interviuri, Obsesia politicii (2005) și unul de publicistică, Cele două Românii (2000). Cel mai cunoscut roman al său este Dimineață pierdută, apărut în 1983, reeditat în 2004, tradus în mai multe limbi, de curând apărut în Franța la prestigioasa Editura Gallimard.
Gabriela Adameșteanu este una dintre cele mai cunoscute scriitoare din România, deopotrivă pentru calitatea scriiturii sale literare, dar și pentru că reprezintă modelul românesc al scriitorului implicat în societate. Că membră marcantă a Grupului pentru Dialog Social, Gabriela Adameșteanu s-a implicat în nenumărate inițiative civice, menite să sprijine democratizarea vieții publice și politice în România post-comunistă. Revistă 22, pe care a condus-o de la înființare pană în 2005, a creat un model de jurnalism cultural cu implicații politice și civice, iar atitudinea Gabrielei Adameșteanu a fost mereu una extrem de interesantă, dezavuând în nenumărate rânduri slăbiciunile elitismului intelectual chiar de pe redutele acestuia.
Gabriela Adameșteanu a tradus Guy de Maupassant, Pierre și Jean, publicată în 1978 și Hector Bianciotti, Fără îndurarea lui Isus, publicată în 2003 la Editură Cartea Românească. În ultimul timp, după cum declară în interviurile cele mai recente, Gabriela Adameșteanu s-a întors înspre literatură, marcând un drum poate firesc al intelectualului român, de la implicarea activă în politic și social de la începutul anilor 1990, înspre o posibilă întoarcere la vechile unelte care s-ar putea să marcheze sfârșitul anilor 2000.
A rescris o nuvelă veche, Întâlnirea și a transformat-o în roman, publicat în 2003 la Polirom.
Succesul înregistrat de literatura română contemporană prin publicarea Dimineții pierdute la prestigioasa Editură Gallimard (în 2005, în traducerea lui Alain Paruit) este unul dintre cele mai importante de după 1989.

DAN LUNGU (n. 1969, Botoşani), scriitor, conf. univ. dr. la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași (2013-2017), senator USR, membru în Comisia de cultură și media a Senatului României. Co-fondator și manager al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT (2013-2016). Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Romane ale sale au fost traduse în franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, croată, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană, macedoneană şi turcă. În 2011, statul francez i-a acordat titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres pentru contribuţii la îmbogăţirea patrimoniului cultural francez.
Studii postdoctorale de sociologie la Sorbona şi redactor al revistei Au Sud de l’Est (Paris). În 1996, iniţiază la Iaşi grupul literar Club 8. În 2001 şi 2002, redactor-şef al revistei de cultură Timpul. În 2005, face parte din grupul de scriitori români invitaţi la Les belles étrangères, Franţa.
La Polirom a publicat romanele Raiul găinilor (fals roman de zvonuri şi mistere) (2004, 2007, 2010, 2012), Sînt o babă comunistă! (2007, 2010, 2011, 2013; ecranizat în regia lui Stere Gulea; în 2010, premiera piesei de teatru Baba comunistă pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, premiera maghiară la Teatrul „Katona József” din Budapesta, iar la Ateneul Tătăraşi din Iaşi premiera naţională a piesei ; în mai 2015, a avut loc la Teatrul de Balet din Sibiu premiera spectacolului de dans-teatru Sînt o babă comunistă!, iar în 2016 spectacolul a fost pus în scenă la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din acelaşi oraş ; versiunea franceză a cărţii a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet în 2008, iar versiunea poloneză a fost nominalizată la premiul pentru literatură central-europeană „Angelus” în 2011), Cum să uiţi o femeie (2009, 2010, 2011), În iad toate becurile sînt arse (2011, 2014) și Fetița care se juca de-a Dumnezeu (2015, 2016, 2018), volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (2005, 2013) şi Proză cu amănuntul (2008) şi a coordonat, în colaborare, volumele Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008), Str. Revoluţiei nr. 89 (2009), Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014) și Cartea Copilăriilor (2016).
I se montează piesele Cu cuţitul la os (Green Hours, Teatrul Luni, 2002), Nuntă la parter (spectacol-lectură la Teatrul Odeon, 2003; spectacol-lectură la Teatrul Luceafărul, Iaşi, 2006, în cadrul proiectului DramatIS) şi Vrăjitoarea pofticioasă (piesă pentru copii, Teatrul Luceafărul, Iaşi, 2008). Piesa La mulţi ani!, parcă aşa se spune, nu? a fost una dintre câştigătoarele Bursei de texte noi Dramafest, ediţia 2008.
Este distins cu Premiul Societăţii Junimea pentru activitatea literară pe 1993, Premiul Editurii Nemira pentru proză scurtă (1997), Premiul USR, filiala Dobrogea, pentru debut în proză (1999), Premiul Goethe Zentrum pentru promovarea originalităţii, ca reprezentant al Clubului 8 (2001), Premiul USR, filiala Iaşi, pentru proză (2005), Premiul „Vasile Pogor“, al Primăriei Municipiului Iaşi, pentru activitatea literară (2007), Personalitatea culturală a anului (2009), Premiul USR, filiala Iaşi, pentru proză (2010), Premiul pentru proză la Colocviul Tinerilor Scriitori (Alba-Iulia, 2011), Premiul național de proză al Ziarului de Iași (2015).

Intrarea este liberă.