Bunuri culturale referitoare la Sfântul Nicolae – icoane clasate în Patrimoniul Cultural Național

Sf. Nicolae în calendarul popular

Sărbătoarea din ziua de 6 decembrie poartă în calendarul tradițional numele de Crăciunul copiilor și este dedicată Sf. Nicolae, numit popular Sf. Niculae sau Sân‑Nicoară.

În legendele și povestirile populare Sf. Nicolae apare ca fiind al doilea sfânt făcut de Dumnezeu și stă la stânga Părintelui Ceresc, alături de Sf. Mihail. În nopțile sărbătorilor mari, când se deschid cerurile, poate fi văzut stând la masa Împărătească, alături de Dumnezeu.

Fiind una dintre cele mai de seamă prezențe din calendarul popular, Sf. Nicolae are atribuții diverse: păzește soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el și să lase lumea fără lumină și fără căldură, este iscoada lui Dumnezeu pe lângă drac, ajută văduvele, orfanii și fetele de măritat, este stăpânul apelor și salvează de la înec corăbierii și apără soldații pe timp de război.

Despre Sf. Nicolae se spune că ajută fetele sărace, cărora le lasă pungi cu bani, de aici obiceiul de a dărui copiilor dulciuri și uneori o nuielușă, dacă au fost neascultători.

În mitologia populară Sf. Nicolae reprezintă ipostaza timpului îmbătrânit și e reprezentat ca un bătrân cu barba albă, călărind pe un cal alb. Calitatea sa de păzitor al timpului face ca ziua de 6 decembrie, considerată începutul iernii, să fie un moment potrivit pentru diferite pronosticuri despre vreme: dacă Sf. Neculai își scutură barba lui cea albă, trebuie să ningă neapărat; dacă Sân‑Nicoară vine cu cal alb (adică cu zăpadă), atunci iarna va fi scurtă, iar dacă vine cu cal negru, atunci iarna va fi lungă; când Sf. Neculai găseşte Bistriţa neîngheţată, pune pod de gheaţă peste ea.

Ziua de Sf. Nicolae se serba pentru ajutor la boli şi mai ales la lovituri și se ține pentru ca vitele să fie sănătoase. Pentru a aprecia rodul livezilor în anul următor, se puneau crenguţe de pomi fructiferi în apă, care înflor până la Anul Nou.

Din această zi, începea organizarea cetei de feciori care meargeau la colindat.

Galerie foto, 60 icoane clasate în Patrimoniul Cultural Național:

http://clasate.cimec.ro/lista.asp?selectie-bunuri-culturale=5-decembrie-Sfantul-Nicolae-Icoane

Bibliografie:

Ovidiu Bîrlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Editura științifică și enciclopedică, București, 1976.

Ion Ghinoiu, Sărbători și obiceiuri românești, Editura Elion, București, 2002.

Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I-II, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1994.

Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998.

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, Bucureşti, 2001.

Elena Niculiţă‑Voronca, Datinele și credinţele poporului român (…), II, editura Polirom, Iaşi, 1998.

Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura SAECULUM I. O., Bucureşti, 1997.

Resurse web:

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie06.htm

http://www.crestinortodox.ro/stiri/ziarul-lumina/cultul-sfantului-nicolae-78501.html

Text: Ania Moldoveanu,

Selecție: Ania Moldoveanu,

Web: Cosmin Miu, Vasile Andrei.

Patrimoniul Cultural Naţional cuprinde bunuri culturale cu valoare excepţională pentru umanitate şi deosebită pentru România. Informaţii şi imagini referitoare la aceste bunuri pot fi accesate pe http://clasate.cimec.ro/. Catalogul on-line prezintă peste 40.000 de bunuri culturale şi este îmbogăţit permanent cu circa 500 de noi înregistrări pe lună. Digitizarea asigură accesul publicului larg la informaţii culturale şi totodată prezervarea datelor referitoare la patrimoniul cultural mobil.