Foto-expoziția „Păsări sedentare din România” – în perioada martie – aprilie 2022, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Științele Naturii (Parcul Monument).

Foto-expoziția „Păsări sedentare din România” – în perioada martie – aprilie 2022, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Științele Naturii (Parcul Monument).

Expoziția prezintă principalele specii de păsări sedentare de la noi, însoțite de informații precum încadrarea sistematică a acestora, habitatul, respectiv, locurile preferate pentru cuibărit, până la modul în care putem ajuta aceste păsări să supraviețuiască anotimpului rece de la noi.

Păsările sunt prezențe obișnuite în viața noastră de zi cu zi, iar ciripitul sau cântecul lor, ori simpla lor vedere, ne bucură de fiecare dată, fie că suntem pasionați sau nu.

România se bucură de o faună ornitologică foarte bogată. Varietatea mare de păsări sălbatice de la noi se datorează faptului că în țara noastră întâlnim aproape toate formele de relief și un climat propice. Un număr însemnat din aceste păsări clocesc în țara noastră, în timp ce altele migrează toamna, în căutarea unor condiții mai bune de trai, spre zone cu climat cald. Există, însă, și păsări care rămân permanent la noi, înfruntând condițiile aspre ale iernii. Sunt păsările sedentare.

Păsările sedentare și-au dezvoltat abilități minunate de adaptare, cu ajutorul cărora își pot conserva energia și își pot procura suficientă hrană pentru a supraviețui. Sunt păsări nepretențioase, care nu au nevoie de multă hrană iar aceasta constă în semințe sau insectele care trăiesc pe sub scoarța copacilor – ambele fiind surse de hrană care rămân constante iarna.

Cu câteva luni înainte de venirea anotimpului rece, păsările sedentare își încep pregătirile: unele se hrănesc din abundență, acumulând grăsimi corporale. Alte păsări, precum țicleanul, își fac provizii de semințe, folosindu-se de crăpăturile copacilor sau alte locașuri înguste numai de ele știute, din care se vor înfrupta toată iarna.

În anotimpul rece, conservarea temperaturii este esențială. În acest scop, unor păsări le cresc pene suplimentare, care le vor proteja corpul și îl vor menține cald atunci când temperaturile scad. Alte specii de păsări au capacitatea de a-și umfla penele pentru a crea buzunare cu aer între ele, conferindu-le și mai multă izolație. La fel ca oamenii, și păsările tremură atunci când le este frig, tremorul determinând creșterea ratei metabolice a păsării, implicit, creșterea temperaturii corporale. Atunci când stratul de zăpadă este consistent, pentru a se încălzi, păsări precum cocoșul de munte sau ierunca își sapă tuneluri adânci sub zăpadă în care pătrund. Păsările gregare se adună în grupuri mari, uneori câte 60 de păsări laolaltă într-un spațiu îngust unde stau lipite una de alta, pentru a genera cât mai multă căldură corporală. Astfel, fiecare individ beneficiază de căldura corporală comună. Alte specii, precum pițigoii, își pot încetini metabolismul și își pot reduce temperatura corporală pentru a reduce pierderile de căldură (de la 45 oC până la 31 oC).

Păsările sunt ființe încântătoare, pe care le privim cu interes și bucurie de fiecare dată și al căror cântec îl ascultăm cu plăcere. Mai mult decât atât, sunt și foarte folositoare, deoarece consumă un număr imens de insecte dăunătoare pomilor din grădini și livezi, sau arborilor din parcuri și păduri. Sunt viețuitoare care, fără să știe, ne fac viața mai frumoasă.

Coordonator: dr. Onea Nicolae, şef Secţia Ştiinţele Naturii. Au colaborat: Georgiana Papurică, muzeograf; Elena Buzea, referent și Lalu Cristian, conservator.