Loading Evenimente

« Toate Evenimente

  • Acest eveniment a trecut.

Galaţi: Exponatul lunii iunie, Portretul litografiat al lui Alexandru Ioan I-iu Cuza, după un desen realizat de pictorul Constantin I. Stăncescu, la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”

6 iunie - 30 iunie

Exponatul lunii iunie, 2020

Portretul litografiat al lui Alexandru Ioan I-iu Cuza, după un desen realizat de pictorul Constantin I. Stăncescu

La Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați continuă prezentarea lunară a unui exponat care face parte din patrimoniul instituției muzeale gălățene. Pentru luna iunie, muzeograful Valentin Bodea prezintă portretul litografiat al lui Alexandru Ioan I-iu Cuza, după un desen realizat de pictorul Constantin I. Stăncescu. Acest exponat este o recunoştinţă adusă lui Alexandru Ioan I-iu Cuza, la 200 de ani de la naştere (1820-2020).

„Portretul lui Alexandru Ioan I-iu Cuza a fost realizat în anul 1859, la Paris de către tânărul bursier Constantin I. Stăncescu. Acesta a fost litografiat în oval cu inscripţia: ‹‹Aleksandru Joanŭ I. Prinţulŭ Moldo-Romaniǐ 1859››. La partea de jos erau indicate numele desenatorului, denumirea imprimeriei şi numele litografului: ‹‹C.I. Stăncescu del Inp. Lemercier, Paris; Hirsch lith.››. Alexandru Ioan I-iu Cuza apare cu favoriţi, dar îmbrăcat în uniformă de general şi având aruncată pe umărul drept mantia cu guler de blană.

Tatăl pictorului, Ioan Stăncescu, a făcut o ofertă către Eforia Şcoalelor (25 mai 1860), prin care acesta depunea desenul original, în creion, după care a fost executată litografia. Potrivit rezoluţiei de pe ofertă, acest portret trebuia să fie expus permanent, în sala Eforiei. Portretul a fost lucrat ‹‹din memorie››, aşa cum arăta Ulysse de Marsillac (1861)”. (Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Alexandru Ioan Cuza: memorabilia, Editura Palatul Culturii, Iaşi, 2013, pp. 16-17)

Un exemplar se află în colecţia de „Artă plastică” a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, cu nr. inv. 1829 (46,5 x 35 cm) şi însemnarea Donat de Janetta-Dacian în memoria soţului său Profesor D.V. Dacian. Galaţi, 24 ianuarie 1939. Litografia a fost înrămată de către proprietar în perioada interbelică, iar porțiunea unde se preciza numele desenatorului, denumirea imprimeriei şi numele litografului a fost îndepărtată.

„Un alt exemplar se află la Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale (51,4 x 37,8 cm), la partea inferioară are o însemnare în creion: donat de G. Sion, Cluj, 1930. Sub aceasta se află o altă însemnare: Primesce, amice, acest portret al Domnitorului Cuza, uniculu stăpânitoru (…). 3 iulie 1871”. (Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Alexandru Ioan Cuza: memorabilia, Editura Palatul Culturii, Iaşi, 2013, pp. 16-17)

„Constantin I. Stăncescu (1837-1909) a urmat cursurile Facultăţii de drept din Bucureşti (1855-1857) şi în acelaşi timp a studiat pictura în atelierul lui Gheorghe Tattarescu. Între anii 1857-1865 a fost trimis cu o bursă de studii la Paris, Roma şi Florenţa unde a studiat pictura şi desenul grafic. În fiecare an a trimis în ţară lucrări şi a publicat în diverse ziare ilustrate franceze portrete ale domnitorilor români.

La revenirea în ţară a fost numit profesor de istoria artelor şi de estetică la Şcoala Naţională de Belle-Arte din Bucureşti, iar după decesul directorului ei Gheorghe Tattarescu, în anul 1894, a preluat funcţia de director a instituţiei. A fost unul dintre fondatorii Ateneului Român în care a ţinut an de an mai multe conferinţe despre arte. Ca pictor a realizat mai multe compoziţii originale, între care Moartea lui Lăpuşneanu şi 150 de portrete. Acesta s-a distins mai mult în tehnica desenului şi pastelului. A expus în cadrul Expoziţiei artiştilor în viaţă din anul 1868 un portret al lui Nicolae Bălcescu, iar la Expoziţia artiştilor în viaţă din anul 1870 a câştigat Medalia clasa a II-a cu un portret al lui Ion Heliade-Rădulescu”. (C.I. Stăncescu, Ce este frumuseţea. Artele plastice în România între anii 1848-1878. Cum se judecă operele de artă, Ediţia a II-a, Editura Librăriei Leon Alcalay, Bucureşti, [1898], pp. 6-7)

Desenul lui Constantin I. Stăncescu a folosit ca model şi pentru chipul domnitorului de pe primele medalii. „O astfel de piesă comemorativă din aramă, se păstrează în colecţia Muzeului de Istorie a Moldovei Iaşi. Pe avers, aceasta are inscripţia: Aleksandru Ioan I, iar pe revers: 14 aprilie 1859. Întâlnirea oştenilor moldo-români la Socola lângă Iaşi. O altă medalie, din acelaşi metal, emisă cu prilejul aniversării dublei alegeri a Domnitorului (24 ianuarie 1859), se află în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României. Medalia foloseşte acelaşi chip al Domnitorului; gravorul acesteia a fost identificat ca fiind Jean Baptiste Eugènie Farochon, Paris”. (Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Alexandru Ioan Cuza: memorabilia, Editura Palatul Culturii, Iaşi, 2013, pp. 16-17)

Detalii

Începere:
6 iunie
Se termină:
30 iunie
Eveniment Categories:
,

Loc de întâlnire

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați
str. Al. I. Cuza, nr. 80
Galați, Galați 800216 Romania
+ Harta Google

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *