Iași: Exponatul lunii decembrie 2025 la Muzeul Universității “Alexandru Ioan Cuza”: Stiloul profesorului Ștefan Procopiu

Stiloul a aparținut profesorului Ștefan Procopiu și a fost donat Muzeului Universității, în anul 2009, de către soția acestuia, Rodica Procopiu. Pe fundal este un manuscris al profesorului, intrat în patrimoniul Muzeului prin aceeași donație.

Ştefan Procopiu a fost un fizician român, care, independent de Niels Bohr, a stabilit expresia momentului magnetic elementar al electronului, şi anume magnetonul Bohr-Procopiu.

Și-a făcut studiile secundare la Liceul Gh.Roşca-Codreanu din Bârlad, apoi s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi. A Obţinut prin concurs o bursă de studii pentru a studia la Paris, unde și-a susținut teza de doctorat, cu titlul „Asupra birefringenţei electrice şi magnetice a suspensiilor”, sub îndrumarea profesorilor G. Lippmann şi A. Cotton.

S-a întors în țară și a devenit profesor la Catedra de Gravitaţie, Căldură şi Electricitate a Universităţii din Iaşi, unde a fost decan între anii 1941-1962. A fost membru titular al Academiei Române din 1955 şi membru al Comisiei mondiale de propuneri pentru premiul Nobel în fizică în 1970.

Ştefan Procopiu a devenit cunoscut îndeosebi pentru lucrările sale din domeniul magnetismului atomic. A ajuns, în acelaşi timp şi independent de Niels Bohr, la expresia momentului magnetic al electronului.

În anul 1921, studiind birefringenţa soluţiilor coloidale şi a suspensiilor cristaline, Ştefan Procopiu a descoperit depolarizarea longitudinală a luminii care le străbate, cunoscută ca fenomenul Procopiu.

În anul 1929 Ştefan Procopiu a descoperit efectul circular al discontinuităţii de demagnetizare care apare la trecerea unui curent electric alternativ printr-un fir feromagnetic. Acest efect a fost numit în cinstea lui, Efectul Procopiu.

Profesorul a încetat din viaţă la Iaşi în ziua de 22 august 1972, la vârsta de 82 de ani.