Joi, 2 martie 2023, începând cu ora 17:00, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în sala de conferințe a Casei Muzeelor evenimentul De la sistemele de scriere în imagini la alfabetul nocturn. Inventarea alfabetului universal Braille, ce îl are ca invitat pe Radu Sergiu Ruba

Joi, 2 martie 2023, începând cu ora 17:00, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în sala de conferințe a Casei Muzeelor evenimentul De la sistemele de scriere în imagini la alfabetul nocturn. Inventarea alfabetului universal Braille, ce îl are ca invitat pe Radu Sergiu Ruba. Acesta va vorbi publicului despre inventarea alfabetului universal Braille, despre evoluția istorică a sistemelor de scriere, în final realizând și o demonstrație de scriere practică în Braille.

Poet, eseist, prozator şi radiojurnalist, Radu Sergiu Ruba s-a născut la 14 octombrie 1954, în Ardud, județul Satu Mare. La unsprezece ani, şi-a pierdut complet vederea. A studiat la Institutul pentru Orbi din Cluj-Napoca, apoi a absolvit Facultatea de Limbi Străine, secția Franceză-Engleză, la Universitatea din Bucureşti. În calitate de președinte al Asociaţiei Nevăzătorilor din România, a înfiinţat o filială pentru deficienţe de vedere a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti şi a facilitat construirea unui centru multifuncţional pentru aceeaşi categorie de persoane. A colaborat la numeroase publicaţii, făcând parte şi din colegiul de redacţie al unora dintre acestea. Din 1992, realizează emisiuni la Radio România. A debutat editorial în anul 1983, cu un volum de poeme urmat de alte şase. A publicat trei cărţi de interviuri şi eseuri, dintre care unul în colaborare cu soţia sa Nicoleta Ruba, două volume de proză scurtă şi patru romane. Romanul său O vară ce nu mai apune (Premiul Academiei Române pentru anul 2016) a fost tradus şi publicat în limbile engleză, italiană şi portugheză. Scriitorul a primit numeroase distincţii în ţară şi în străinătate, între care Premiul Ministerului de Externe al Franţei la Festivalul nuvelei de la Saint-Quentin şi Ordinul Meritul Cultural al României în grad de cavaler. Cea mai recentă carte a sa a apărut în anul 2022: O mie de ani în o sută una enigme (reeditare), semnată alături de Nicoleta Ruba.

La evenimentul de joi, 2 martie 2023, moderat de scriitoarea Carmelia Leonte (Editura Muzeelor Literare Iași), publicul va avea ocazia să afle multe detalii interesante despre scrierea în imagini, alfabetul nocturn și apariția sistemului Braille.

În anul 1784, la Paris, filantropul Valentin Haüy a înființat, în spiritul perioadei, prima şcoală pentru orbi din Occident. L-au urmat îndată alţi pionieri, în Anglia, în spațiul german și în Statele Unite ale Americii. Filantropul devenit pedagog îi învăţa pe discipolii săi alfabetul vizual latin de tipar imprimat în relief pe foi groase. Metoda s-a dovedit ineficientă, orbii au învăţat semnele, dar nu au putut susţine o lectură continuă din cauza necesităţii de a identifica prin explorare anevoioasă fiecare semn de sub degete. În contextul campaniilor napoleoniene, căpitanul de artilerie Charles Barbier, pentru a evita riscanta comunicare prin semnale luminoase pe timpul nopţii, transmitea soldaţilor săi comenzile prin mesaje cu puncte în relief pe suporturi perforabile. Şi-a denumit metoda „scriere nocturnă” sau „alfabet nocturn”. Barbier și-a dat seama că invenția sa poate fi utilă celor ce vieţuiesc sau acţionează în afara luminii și și-a prezentat metoda de scriere la Institutul Orbilor. Louis Braille, fără vedere de la vârsta de trei ani, elev al institutului, a simplificat sistemul lui Barbier, încadrându-l în şase puncte. Împlinise 16 ani când a finalizat alfabetul ce avea să-i poarte numele şi care a apărut pe coperta manualului imprimat cu sistemul său în 1829. (Radu Sergiu Ruba)