Loading Events

« All Events

Mediaș: Expoziția “Aviatori români în cel de al Doilea Război Mondial: Eugeniu Pârvulescu și Dan Valentin Vizanty”

1 April - 31 May

„Never in the field of human conflict was so much owed by so many to so few!”
Winston Churchill, 20 august 1940
Stimate cititorule îmi revine dificila misiune de a vorbi despre eroii de ieri ai Aviaţiei Regale Române, având în faţa mea mari personalităţi ale Aviaţiei Militare din zilele noastre. Pornind de la citatul de mai sus, ne punem întrebarea: „Chiar aşa a fost? Aşa s-au petrecut lucrurile?”. Răspunsul a fost dat de istorie, la 31 octombrie 1940 Luftwaffe trebuia să se declare înfrântă în Bătălia Angliei, Royal Air Force a învins. Acel „buchet” de aviatori englezi în mijlocul căruia au răsărit şi piloţii polonezi, au salvat Anglia de la invazia nazistă planificată pentru toamna anului 1940.
Asemenea vitejilor aviatori englezi şi neamul românesc a fost binecuvântat cu bravi cavaleri ai aerului. Oare istoria aviaţiei române ar putea să-i dea uitării pe aşii ei?! Amintim doar de cpt (rz) Constantin Cantacuzino (1905-1958), cpt. Alexandru Şerbănescu (1912-1944), of. Adj. Ioan Milu (1908-1982), lt. Tudor Greceanu (1917-1994), lt. Ioan Dicezare (1916-2012), lt. Ion Dobran (1919-2021), cpt. Horia Agarici (1911-1982), lt. Dan Valentin Vizanty (1910-1992), etc.
Din lista lungă a aviatorilor celui de-al Doilea Război Mondial, puţini au reuşit să aştearnă pe hârtie posterităţii viaţa, faptele de arme. Au rămas în istoriografia română memoriile lui Tudor Greceanu, „Drumul celor puţini”; Sorin Tulea „Amintiri din războaie neterminate” şi Ion Dobran „Doi ani de foc pe Messerschmitt”.
Despre aviaţia de bombardament română, publicul autohton cunoaşte mai puţine lucruri. Ne-au rămas pe hârtie slovele nepieritoare ale aviatorului Sorin Tulea (1915-2005), sub comanda căruia bombardierul Heinkel 111 a zburat pe frontul din Răsărit. Participant la eliberarea Basarabiei în 1941, la luptele de la Bolgrad şi Odesa din toamna aceluiaşi an, bunul său camarad Aurică Livovski. Cu toate că au suferit pierderi grele, aviatorii români au continuat urmărirea adversarului până departe în Crimeea. Din păcate la 7 Mai 1944, aviatorul Sorin Tulea este doborât de sovietici, capturat de un grup de ţărani care l-au confundat cu un spion şi l-au bătut cu înverşunare. Salvat în cele din urmă de jandarmii români, tânărul locotenent a reuşit să publice la sfârşitul vieţii amintirile din război. Despre Sorin Tulea putem spune că a fost un excelent pilot dar şi un veritabil memorialist, un „Vasile Scârneci al aerului”.
Episoade tragice vor fi relatate şi de lt. Tudor Greceanu, as al Aviaţiei Române Regale, condamnat de două ori la moarte după 1945, cel care a evadat din temniţa comunistă, cel care a fost dus în faţa plutonului de execuţie, dar a refuzat graţierea. Amintirile sale despre frontul din Est rămân nepieritoare, au ajuns cu luptele până la Cotul Donului şi Stalingrad, de unde au scăpat doar datorită curajului şi inspiraţiei căpitanului Alexandru Şerbănescu: (…) a dat ordin să se deschidă focul. A început un adevărat infern. (…) am reuşit să mă desprind. Nici un reper, noapte, ger cumplit şi doar o biată busolă magnetică care arăta ce voia ea”. O parte a avioanelor şi aviatorilor români care s-au salvat de pe aerodromul de la Karpovka au ajuns la Tacinskaia şi Morovoskaia.
Despre sfârşitul eroic al celui care a condus Grupul 9 Vânătoare, ne-a scris ultimul as al Aviaţiei Române, domnul general-maior Ion Dobran: „Cu paşi grei plecăm la avioane, cu captele în jos, cei 12 chemaţi să lupte cu avioane mai slabe, contra unui inamic numeric mult peste puterile lor. (…) A fost deajuns străfulgerarea unei clipe, pentru a se scrie un destin. (…) Şerbănescu a căzut!”. A căzut căpitanul Alexandru Şerbănescu, cel care cu doar câteva zile înainte spunea:
„-Nu înţeleg ca un inamic, oricât de mare şi puternic ar fi, să intre în ţara mea ca-n sat fără câini şi s-o pustiască! Nu se va putea spune că în România nu a ieşit nici un român în faţa americanilor, chiar dacă pierdem bătălia”. Bătălia căpitanului Şerbănescu va fi pierdută la 18 August 1944, dar viaţa şi faptele de arme au rămas pentru totdeauna în inimile românilor; viaţa aviatorilor de ieri este subiect de examen la facultăţile de istorie şi cele militare, o reparaţie istorică binemeritată.
Aviatorul Ion Dobran a avut parte de o întâlnire memorabilă cu adversarul său din cel timpul celui De-al Doilea Război Mondial, este vorba de americanul Barrie Davis, cel pe care l-a doborât la 6 iunie 1944. Cei doi „gladiatori ai cerului” s-au revăzut pe 23 ianuarie 2010 la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române din Bucureşti.
Unul din aviatorii prezenţi în expoziţia găzduită de Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, Secţia „Hermann Oberth”, este pilotul Dan Valentin Vizanty. Absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri de Aviaţie de la Cotroceni, a slujit Armata Română între 1931-1948. Având gradul de locotenent-comandor luptă cu Flotila 43 Vânătoare în Est, în August 1944 îl găsim comandant al Grupurilor 1 şi 6 Vânătoare, apărând ţara de aviaţia americană şi mai târziu îl găsim pe front în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. Creditat cu 15 victorii aeriene, la data de 24 august 1944 orele 08:30, a rămas memorabilă convorbirea sa cu Eduard Neumann, colonel în Luftwaffe:
„- Dragă Vizanty, într-o jumătate de oră, voi lansa un bombardament asupra Bucureştiului. Ce vei face?
– Ridic aviaţia de vânătoare.
– Te înţeleg, fiecare cu datoria sa.
– Nu există alternativă. Tristă realitate. Dacă ne ajută Dumnezeu, ne vom reîntâlni într-o zi pentru a evoca doar clipele fericite petrecute împreună”. Şi într-adevăr cei doi s-au revăzut după decenii, atunci când Dan Vizanty a reuşit să evadeze din blocul comunist.
Mulţi aviatori români, aşi ai aviaţiei noastre militare au luptat pe toate cele trei fronturi, în Răsărit, România şi în Apus. Cu toţii şi-au făcut datoria, nu au lăsat curtea „nepăzită”. „Dar vine momentul aproape inevitabil când cea mai măruntă imponderabilă îţi este potrivnică şi atunci … o dâră lungă de fum şi flăcări este ultimul drapel pe care îl întinzi, ca un strigăt de adio, pe cerul iubit”.
Tuturor celor care au iubit Aviaţia Română şi piloţii ei, le amintim că dâra de fum de pe cerul patriei a fost dragostea de neam şi ţară a bravilor noştri aviatori. Cei de azi avem datoria sfântă de a transmite către noua generaţie curajul şi bărbăţia, iubirea şi sacrificiul de care au dat dovadă cavalerii cerului albastru.
Sursa:
Tudor Greceanu: Drumul celor puţini, Editura Vremea, Bucureşti 2016.
Sorin Tulea: Amintiri din războaie neterminate, Editura România Pitorească 2015.
Ion Dobran: Doi ani de foc pe Messerschmitt, Editura Favorit, Bucureşti 2018.
Daniel Focşa: Dan Vizanty – Destinul unui pilot de vânătoare, Editura Institutul European, 2010.
Text: Muzeograf Dan Ramf, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, Secţia „Hermann Oberth” Mediaş.

Organizer

Muzeul Național al Aviației Române – București
View Organizer Website

Venue

Casa Memorială “Hermann N. Oberth” – Mediaș
str. Hermann Oberth nr. 23
Mediaș, Sibiu 551129 Romania
+ Google Map

Leave a Reply

Your email address will not be published.