Muzeul Etnografic al Transilvaniei sărbătorește Ziua Culturii Maghiare printr-un album de fotografii, reprezentând textile brodate.

Ziua Culturii Maghiare sărbătorită la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, sărbătorește Ziua Culturii Maghiare printr-un album de fotografii, reprezentând textile brodate. Piesele textile prezentate în acest album, databile în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fac parte din colecția de textile a muzeului și au fost realizate, utilizate în comunități maghiare din Câmpia Transilvaniei.

Bogata artă textilă din Câmpia Transilvaniei a stârnit interesul specialiștilor încă din prima jumătate a secolului al XX-lea. Cercetătorii Palotay Gertrúd și Szabó T. Attila (din a cărui colecție personală provin unele dintre piese) au publicat în anul 1943 un studiu amplu despre broderiile maghiare din Câmpia Transilvaniei, multe dintre artefactele analizate în cadrul studiului aflându-se azi în colecțiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Broderiile păstrate pe diferitele textile de interior de sărbătoare sunt de două tipuri: primul are ca principiu de decorare numărarea firelor (cu cruciuliță, broderie peste fir, tăieturi), iar al doilea cel al decorului realizat după desen (lănțișor, punct de contur, tighel încrucișat).

Dintre cele două tehnici de bază, caracteristice zonei etnografice, în acest album prezentăm piese brodate după desen. Cercetătorii subliniază că decorul acestui tip de broderie are ca sursă de inspirație broderia specifică păturilor sociale înalte, de inspirație renascentistă, de sorginte vest-europeană și de influență turcă, specifică secolelor XVII-XVIII. Contactul cu acest tip de broderie a fost facilitat de textilele rituale ale bisericilor protestante. Acest tip de influență se observă în cazul mai multor zone din Transilvania, specificul pieselor din Câmpia Transilvaniei constând în prelucrarea comunitară și chiar individuală accentuată a modelelor. Pe mâna țărăncilor maghiare din Câmpia Transilvaniei motivele vegetale și florale împrumutate devin stilizate, insuficient prelucrate, proporțiile între motive aleatorii. Organizarea decorului este descompus și recompus într-o manieră specifică.

Realizate pe pânză de casă țesută din fir de cânepă, bumbac sau pe pânză industrială, brodate de obicei într-o singură culoare (roșie, neagră) sau cu contur de culoare diferită, cu lână, lânică sau cu fir de bumbac, textilele de interior brodate după desen din Câmpia Transilvaniei reprezintă un segment fermecător, stilisitic unitar al culturii textile transilvănene.

Prezentul album vine în avanpremiera unei expoziții de textile brodate din Câmpia Transilvaniei, planificată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei pentru luna august a anului curent.