Loading Events

« All Events

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Acte fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), începând cu data de 28 aprilie 2022

28 April, 2022 - 12 February, 2023

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Acte fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), începând cu data de 28 aprilie 2022.
Patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti cuprinde o generoasă Colecţie de Documente, între care se regăsesc numeroase hrisoave emise de cancelariile domnilor Țării Românești, începând cu cea de-a doua domnie a lui Dan al II-lea (1428 iun.-aug. f.z.), redactate pe pergament sau hârtie, de către diecii cancelariilor în limbile slavonă și română cu caractere chirilice. În prezenta expoziție, pot fi admirate acte domnești date de către domnitorii fanarioți ai statului de la Sud de Carpați, ca de pildă Ioan, Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore II Ghica, Mihai, Constantin și Ștefan Racoviță, Alexandru Ipsilanti, Constantin Hangerli, Alexandru Moruzi și Ioan Caragea.
Actele domnești fanariote cuprind referiri de întăriri ale unor stăpâniri de moşii, sate, delnițe, vii, ţigani, case, prăvălii etc., aflate în București sau răspândite în diverse locuri din ţară, danii ale unor asemenea bunuri către diverşi boieri credincioşi domniei şi ţării, fie porunci domneşti adresate marilor boieri din Sfatul Domnesc sau slujbaşilor, în vederea cercetării şi împietririi de moşii, sate ş.a. Se adaugă și scutiri de la plata dărilor percepute pentru prăvăliile sau scaunele de carne, deținute în București de casa lui Grigore (Grigorașco) Suțu beizadea, ori pentru liudele care lucrau viile domnești din Dealul Piteștilor (jud. Muscel), tot ale sale, cât și pentru cele deținute de către Alexandru Nenciulescu fost mare vistier. În același timp, putem menționa și cazul celor doi meșteri lumânărari de la ctitoria lui Mihai Cantacuzino mare vistier unde se prăznuia hramul Sf. 40 de Mucenici, aflată pe principala arteră bucureșteană, Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care au beneficiat de „apărare de bir și de alte supărări” tocmai pentru ca să nu se „lipsească din pământul țării un meșteșug nou”, care era „de podoaba sfintelor biserici”.
De cele mai multe ori, domnitorii fanarioți au deținut, alternativ, tronurile de la București și Iași, fapt evidențiat de stemele unite, care decorează frontispiciile documentelor emise în această perioadă. Divinitatea este prezentă în frontispiciul acestor acte, prin îngerii care susțin stema unită sau prin Sfinții ocrotitori ce sunt invocați în diverse situații, subliniind, o dată în plus, că domnul era desemnat de Pronia divină pentru a cârmui destinele țării încredințate. Stema unită se prezintă fie prin două scuturi alăturate, în care sunt redate acvila cruciată și capul de bour, fie acestea din urmă sunt înfățișate pe același scut. Stema este timbrată de o coroană, flancată de însemnele puterii – sceptrul și buzduganul. De asemenea, întregul ornament al stemei din frontispiciu este înconjurat de literele inițiale ale numelui domnitorului emitent, scrise întotdeauna cu chinovar sau mai rar cu soluție de aur.
Litera iniţială este ornamentată vegetal, floral, liberă sau cuprinsă într-o vinietă, precedată de invocaţia simbolică „Cruce-ajută” care, la rândul ei, este ornamentată sau este plasată deasupra literei iniţiale, făcând corp comun cu aceasta. Câteodată această literă inițială este scrisă simplu. Cele mai multe documente prezintă titulatura domnească scrisă cu chinovar. Uneori, primele rânduri din textul hrisovului sunt delimitate în partea dreaptă de o a doua vinietă. Sub conţinutul textelor sunt scrise monogramele domneşti, întotdeauna cu chinovar, precedate sau nu de invocaţia simbolică. De cele mai multe ori, actele prezintă și semnătura autografă a domnitorului emitent, fie liberă, fie cuprinsă într-un cartuș frumos decorat, însă avem și înscrisuri domnești care nu conțin semnătura primului om în stat.
Autentificarea actelor emise a fost realizată atât prin sigiliul mijlociu domnesc imprimat în ceară roșie, peste care a fost așezat un timbru de hârtie frumos decorat, cât și prin sigiliul inelar domnesc, de formă ovală sau octogonală, imprimat în chinovar. În câmpurile sigilare este redată acvila cruciată sau stema unită a Țării Românești și Moldovei, care este înconjurată de particula „Io”, inițialele domnului emitent, calitatea de „voievod” și, uneori, data la care a fost confecționată respectiva matrice sigilară.
Muzeul Municipiului București are prilejul de a expune noi documente, unele mai puțin cunoscute specialiștilor și publicului larg, din bogatul și diversul său patrimoniu arhivistic păstrat în cadrul Colecției de Documente. În cadrul expoziției, pe lângă aceste înscrisuri, sunt etalate și câteva obiecte din Colecția Arme, Colecția Diverse, Colecția Fotografii, Cărți poștale și Clișee fotografice sau Colecția de Tipărituri și Imprimate.
Dr. Grina-Mihaela Rafailă, curator al expoziției

Details

Start:
28 April
End:
12 February, 2023
Event Category:
Website:
https://www.facebook.com/events/685378042522326

Organizer

Muzeul Municipiului București
View Organizer Website

Venue

Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București
Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167
București, București 030167 Romania
+ Google Map