Negrești-Oaș: Târgul Mărțișorului Tradițional

Practicile culturale asociate cu 1 Martie – Mărțișorul, Martinki, Martenitsa (în România, Bulgaria și Macedonia) pe Lista reprezentativă a Patrimonului Cultural Imaterial UNESCO.
Scopul realizării inventarului elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanității, potrivit Convenției UNESCO, este acela de a salva și păstra valori spirituale ale comunităților și de a educa generațiile actuale și viitoare în spiritul respectului pentru creativitate și diversitate. Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a fost adoptată în anul 2003, în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), fiind concepută drept un tratat cu caracter juridic obligatoriu, care recunoaşte rolul fundamental al patrimoniului spiritual din interiorul fiecărei culturi, concretizat în „tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului,practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi univers,tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale”.
Până în prezent, România are incluse pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii următoarele elemente: Ritualul Căluşului (2008), Doina (2009), Tehnici legate de ceramica tradiţională de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească în România şiRepublica Moldova (2013), Jocul fecioresc din România (2015), Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova (2016) și Practicile culturale asociate cu 1 Martie – Mărțișorul, Martinki, Martenitsa (2017). Propunerea Mărțișorului ca element transnațional și transfrontalier, în colaborare cu Bulgaria și Macedonia, vine să sublinieze ideea potrivit căreia cultura facilitează dialogul și consolidează solidaritatea umană. Dacă, până în acest moment, elementele propuse pe Lista reprezentativă erau legate de practici culturale din lumea satului tradițional, de sărbători, meșteșugurii tradiționale și obiceiuri, prin nominalizarea Mărțișorului la UNESCO discursul despre tradiție se mută în sfera urbană. Însă, și în acest caz, filonul tradițional este prezent, practicile culturale legate de calendarul popular se disting, iar comunitățile din spațiul urban, asemeni unor rețele sociale, celebrează un ritual. (Natalia Lazar)