Oradea: Conferința „Asociaționismul fraternal modern. Francmasoneria sub lupa istoriei”, 11 februarie 2023

Vor prezenta lucrări: Cătălin Turliuc, Cristian Moșneanu, Alexandru Rufanda.

Conferința este publică, intrare gratuită (în limita a 150 de locuri), și va avea loc în sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor Oradea, Str. Armatei Române nr.1/A.

Speakers:

Cătălin Turliuc – Iași, profesor – doctor, Academia Română, Filiala Iași.

Asociaționismul fraternal modern românesc de la fondarea statului național modern la Războiul de Întregire a Neamului (1866 – 1916)

Comunicarea se va concentra pe rolul jucat de Francmasonerie în marile evenimente care au marcat destinul național în această perioadă istorică și deopotrivă asupra rolului acesteia în procesul modernizării Vechiului Regat și al promovării idealului național așa cum a fost el formulat în epocă. Vor fi evocate și momente semnificative din organizarea și funcționarea acestei cofraternități în secvența cronotopică abordată.

Cristian Moşneanu – București, istoric, autor, referent Librex Publishing.

Antifrancmasonerie: evoluţie, metode şi teoreticieni.

Acestă comunicare are rolul de a arăta motivele apariției antifrancmasoneriei în România, evoluţia ei în perioada 1866-1947 precum şi prezentarea teoreticienilor care au conceptualizat-o în spaţiul românesc. Totodată, sintetic, vor fi prezentate principalele căi de atac contra acestei asociaţii fraternaliste, în special în perioada interbelică, când curentul a fost parte integrantă a doctrinele partidelor extremiste cum ar fi Liga Apărării şi a Mişcării Legionare.

Alexandru Rufanda – Londra, istoric al Francmasoneriei, autor, Bolton University.

Mituri cu privire la Francmasoneria română. De la suspiciunile fanariote la acuzațiile comuniste.

În cadrul comunicării vor fi prezentate acuzațiile nefondate aduse Francmasoneriei române de-a lungul timpului. De la suspiciunile bisericii ortodoxe, la acuzațiile fanariote de complot și până la conspirațiile fantasmagorice puse în seama Francmasoneriei de către legionari sau comuniști, masoneria română a trebuit mereu să facă față unei avalanșe de mituri nefondate, rod al unei proaste informări dar și al ignoranței celor care și-au asumat astfel de luări de poziție. Acuzatorii Francmasoneriei au preferat să își întemeieze discursul pe lucrări și informații de o calitate îndoielnică, precum ar fi Leo Taxil sau chiar autori promovați de regimul fascist. Această comunicare vine pentru a demonstra nu doar că argumentele acuzatorilor erau cusute cu ață albă de cele mai multe ori dar și să pună în evidență faptele Francmasoneriei române în contrast cu acuzațiile aduse, pentru că până la urmă dictonul latin ”Facta non Verba” poartă întreaga încărcătură semantică menită să probeze cele expuse.