Quimper: Pictori români în Bretania

Expoziţia dedicată pictorilor români – în topul

evenimentelor culturale din Franţa

Debut în forţă al verii româneşti în Bretania

Vara aceasta regiunea Bretania din Franţa este gazda unui sezon cultural românesc ce cuprinde manifestări organizate în mai multe oraşe.

Cel mai important eveniment al sezonului este expoziţia Pictori români în Bretania organizată de Muzeul Naţional de Artă al României în colaborare cu Muzeul Departamental Breton din Quimper, sub înaltul patronaj al Ambasadei României în Franţa şi al Ambasadei Franţei în România.

Expoziţia – care a inaugurat vara românească din Bretania – evidenţiază fascinaţia exercitată de această regiune asupra artiştilor români între 1880 şi 1940. Cele 77 de lucrări de pictură şi grafică din expoziţie provin exclusiv din patrimoniul MNAR şi sunt semnate de artişti precum Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Eustaţiu Stoenescu, Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Elena Popea sau Nicolae Grant, artişti care au călătorit şi au lucrat mai ales în departamentul Finistère din Bretania.

„Fresca” lui Constantin Petrescu-Dragoe, cea mai impresionantă lucrare

Philippe Le Stum, director al Muzeului Departamental Breton din Quimper, a relatat pentru un cotidian francez că ideea unei retrospective de anvergură dedicată pictorilor români care au călătorit în Bretania i-a venit pornind de la pânzele lui Nicolae Grigorescu, primul artist român care a imortalizat oraşul medieval Vitré, în 1878. Convins că Grigorescu nu este singurul pictor român fascinat de peisajele din Bretania, Le Stum a contactat echipa de muzeografi de la Muzeul Naţional de Artă al României, care a realizat selecţia lucrărilor ce pot fi admirate de publicul francez la Quimper până pe 4 octombrie 2009.

Publicul şi presa franceză au descoperit cu încântare opere „inedite şi uimitoare”, cea mai apreciată fiind seria de desene ce înfăţişează monumentala panoramă a oraşului Concarneau – un proiect de decoraţie murală realizat în 1931 de Constantin Petrescu-Dragoe, considerat de criticii francezi drept „elementul-cheie al expoziţiei”. Alţi autori apreciaţi de publicul francez sunt Elena Popea – mai ales lucrarea Chermeză în Bretania, Max W. Arnold – pentru „paleta sa foarte originală” sau Nicolae Grant – pentru „aerul de prospeţime pe care îl degajă pânzele sale, în special lucrarea Femeie lucrând”. Expoziţia are meritul de a prezenta în premieră publicului local această „viziune românesacă” asupra regiunii şi a locuitorilor săi, dar şi de a revela „creatori europeni necunoscuţi”, după cum informează cotidianul Le Télégramme.

Manifestări conexe

Alături de expoziţia Pictori români în Bretania, sezonul cultural românesc cuprinde expoziţia de fotografie Peuples de Roumanie cu extrase din arhiva Muzeului Ţăranului Român, care poate fi admirată sub arcadele muzeului din Quimper, expoziţia Victor Brauner, peintures et dessins, deschisă la Muzeul de artă din Brest şi itinerată apoi la cel din Rennes şi Săptămânile muzicale din Quimper.

Schimburi culturale

Pentru a realiza un adevărat schimb cultural, în perioada noiembrie 2009 – februarie 2010 va fi organizat în România un sezon breton: românii sunt la rândul lor invitaţi să descopere particularităţile spaţiului breton, tradiţiile şi arta locuitorilor săi, cu toate elementele ce au fascinat, de-a lungul timpului, artişti din toate colţurile lumii.

Muzeul Naţional de Artă al României va găzdui în perioada 5 noiembrie 2009 – 7 februarie 2010 o expoziţie care va cuprinde, alături de operele artiştilor români ce au călătorit şi pictat în Bretania, o amplă selecţie cu lucrări de pictură, grafică şi sculptură cu subiecte bretone, realizate de artişti francezi şi nu numai, alături de obiecte de artă populară şi costume, ceramică şi piese de mobilier din colecţia Muzeului Departamental Breton din Quimper.

O altă expoziţie dedicată artei bretone va fi organizată în perioada 6 noiembrie 2009 – 7 februarie 2010 la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, cu opere din colecţia de grafică a Muzeului de artă din Rennes.

Prezentarea muzeului MNAR în evidenţa CIMEC