Reșița: Obiectul lunii MARTIE 2022 la Muzeul Banatului Montan: MAŞINA DE CALCUL – alternativa mecanică a calculatorului de birou

Din dorința de a-și simplifica permanent munca, omul a încercat să creeze dispozitive cu ajutorul cărora să poată efectua, într-un timp scurt și cu foarte mare acuratețe, calcule matematice. Prin urmare, apariția mașinilor de calcul a fost rezultatul unei necesități derivate din soluționarea unor procese de tip financiar – contabil. Prima mașină de calcul era concepută și fabricată în 1642, de matematicianul Blaise Pascal inventatorul unui dispozitiv ce putea efectua calcule cu numere de maxim 8 cifre. Odată cu trecere timpului, tehnologia avansează astfel că, în prima jumătate a secolului al XX-lea, diferite companii s-au axat pe fabricarea în serie a dispozitivelor de calcul mecanic.

​ MAŞINA DE CALCUL, expusă ca obiectul lunii, face parte din colecția Istoria Tehnicii din cadrul Muzeului Banatului Montan Reșița începând cu anul 1986. Dispozitivul marca RESULTA – BS „7” are dimensiunile de 15×8×10 cm și cântărește 1,384 kg. Calculele efectuate erau atât operațiuni de adunare cât și de scădere, în care erau folosite doar numere formate din maxim 7 cifre, respectiv maxim 7 zecimale.

A fost fabricată de firma Maschinen und Werkzeugfabrik Paul Brüning (Fabrica de Mașini și Unelte „Paul Brüning”), produsul fiind catalogat ca mașină executată în generația a doua de producție, adică în perioada 1935-1943 și 1950, caracterizat printr-un mecanism de scădere și de control al intrării, având ca principiu de funcționare metoda segmentelor dințate, iar metoda de ștergere se realiza printr-un sistem articulat de pârghii. Acesta se mai diferențiază de produsele din prima generație, prin baza din tablă vopsită în negru și prin cele 4 picioare din cauciuc, dispuse dreptunghiular.

Din aceeași generație mai fac parte și modele RESULTA – A „7”, RESULTA – B „7”, inferioare din punct de vedere al caracteristicilor. Ca îmbunătățiri față de varianta B „7”, modelul BS -„7” era prevăzut cu o prelungirea a pârghiei de scădere pentru rotirea operației rezultate, care a fost extinsă cu un rând de viteze, pentru a schimba direcția de rotație în timpul scăderii, precum și cu o rotiță dințată cu clichet pe exteriorul manivelei de ștergere pentru acțiunea asociată rezultatului final, în vederea prevenirii ștergerii din poziția de scădere.

Pe partea dorsală sunt inscripționate manual, în vopseaua produsului, cifrele 836, ceea ce conform normelor aferente indicatorilor de producție, poate sugera informația calendaristică de august 1936, ca posibil indicativ de datare al obiectului.

​Producătorul și dezvoltatorul mașinii de calcul RESULTA – BS „7” era inginerul german Paul Brüning (1886-1964), născut în localitatea Stolpe lângă Angermünde în Prusia (Germania de astăzi). În 1911 se înființează o fabrică de mașini și unelte în Berlin, care este preluată în 1915 de Paul Brüning împreună cu Eduard Pink. Între 1915-1927 în cadrul fabricii s-au produs doar piese turnate sub presiune, inclusiv carburatoare și suporturi pentru dalte, dar și detectoare cu cristal pentru receptoare radio.

​Producerea în serie a mașinilor de calcul a început în 1927 cu modelele Minerva, ce realizau doar operațiuni de adunare. Din punct de vedere cronologic tipurile de mașini de calcul produse de Maschinen und Werkzeugfabrik Paul Brüning au fost catalogate în 4 generații de fabricare: generația 1 (1927- 1935), generația 2 (1936 -1943 și 1950), generația 3 (1951-1955) și generația 4 (1955 – 1969). În 1930 Paul Brüning a adus la cunoștința publicului larg informația privitoare la producerea mașinilor de calcul în propria fabrică. Din 1935 mașinile de calcul Minerva au fost redenumite Résulta. În 1943 din cauza unei explozii provocate de un proiectil, fabrica a fost grav avariată, implicit producția fiind sistată. În 1950 producția a fost reluată, tot în același an, gestionarea departamentul de vânzări era atribuită fiicei sale, Charlotte Brüning, ce avea să conducă compania și după decesul acestuia.

Surse: https://bluemich.net/rechner/rmresulta.htm#rapida

Minodora Damian