Sinaia: Obiectul lunii iunie 2025 la Muzeul Național Peleș – CEAS DE TURN Atelier Manhardt, Bavaria, Germania, 1907

CEAS DE TURN

Atelier Manhardt, Bavaria, Germania,

1907

Bronz; fier forjat

Ceasul de turn de la Castelul Peleş reprezintă o piesă unică, de mare valoare istorică. Fabricat la începutul secolului al XX-lea de către Königlich Bayerische Hof-Thurmuhren-Fabrik Johann Mannhardt (Fabrica de ceasuri de turn a Curţii regale din Bavaria) poartă semnătura ceasornicarului, inventatorului şi mecanicului, Johann Mannhardt (1798-1878), cel care a înfiinţat-o în anul 1844.

Născut în Tagernsee, Johann Mannhardt îşi descoperă timpuriu pasiunea pentru ceasuri, în Bavaria natală. În anul 1826 fabrică primul său ceas pentru turnul oraşului Egern. Şapte ani mai târziu, îi este solicitată îndemânarea de către oficialităţile Bisericii Evanghelice Sfântul Matheus din München. În anul 1844, Mannhardt se mută în capitala Regatului bavarez, unde datorită seriozităţii sale intră în vizorul Curţii şi a regelui Ludwig I, personal, care îi apreciază deopotrivă calităţile sale de ceasornicar şi de inventator: Johann Mannhardt proiectează o ingenioasă moară electrică, o maşină de ştanţat şi chiar un model original de ghilotină. I se încredinţează fabricarea mecanismelor de deplasare a plafoanelor electrice ale clădirii Alte Pinakothek, celebra galerie de artă, pe care regele Carol I o cunoştea atât de bine şi după care a comandat cele mai numeroase cópii de la Castelul Peleş.

Excelenţa însă i-o aduc ceasurile de turn, pentru care primeşte comenzi din întreaga Europă şi din Statele Unite. Una dintre cele mai însemnate comenzi a fost cea din 1865, an în care a construit trei ceasuri de turn pentru trei catedrale din Roma. Moartea sa prematură, survenită în anul 1878, pune capăt unui destin exemplar. În semn de recunoaştere, fabrica îi poartă numele până în anul 1928, an în care este preluată de o altă firmă bavareză, Turmuhrenfabrik Philipp Hörz (Fabrica de ceasuri de turn Philipp Hörz) din Ulm.

Creată în anul 1862 de către ceasornicarul Philipp Hörz, cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă, primind în anul 1877 brevetul de furnizoare a Casei princiare de Hohenzollern-Sigmaringen, respectiv a Principelui Carl-Anton. Printre cele mai celebre comenzi se numără şi ceasul din turnul Bisericii Fecioarei Maria din oraşul saxon Meissen, locul în care Bötger a inventat accidental porţelanul în anul 1709, în timp ce încerca să descopere secretul de fabricaţie al aurului.

Ceasul cu întoarcere la şapte zile şi cu bătaie la fiecare 15 minute din turnul principal al Castelului Peleş, turn proiectat de către arhitectul Karel Liman, este un ceas mecanic, cu trei cadrane decorate cu simbolurile astrale principale, soarele, dispus central şi luna, arătând minutul, în timp ce ora este indicată de către o mână. Cadranele sunt orientate către cele trei puncte cardinale, sud, est şi vest. Mecanismul poartă inscripţionată marca Fabricii Johann Mannhardt şi anul fabricaţiei, 1907. În Arhivele Centrale Naţionale din Bucureşti se păstrează chitanţe, care atestă grija deosebită a regelui faţă de buna funcţionare a ceasului: în anul 1911, ceasornicarul elveţian Enderle este solicitat să verifice mecansimul şi pentru serviciul prestat este remunerat prompt. Enderle poposeşte câteva zile în camera ceasornicarului, amenajată în turn de către decoratorul austriac Bernhard Ludwig. În intervalul 1922-1933, suveranii României îi încredinţează acelaşi rol ceasornicarului Meronovic, ale cărui semnături olografe se mai pot descifra şi astăzi lângă mecanismul ceasului.

Dr. Macrina OPROIU

Muzeograf