Timişoara: vizita descendenţilor familiei lui Zsigmond Ormos, la Muzeul de Artă

Muzeul de Arta Timisoara are onoarea de a primi in aceste zile vizita descendentilor familiei lui Zsigmond Ormos, una dintre personalitatile marcante ale Timisoarei din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Doamnele PÓSA GABRIELLA, HORVÁTH ZOLTÁNNÉ, SZILVAY GÉZÁNÉ si domnul HORVÁTH ZOLTÁN vor dona Muzeului de Arta un portret al lui Ormos semnat T. Szamossy.

Cu aceasta ocazie, vom organiza o intalnire cu presa, vineri, 3 iunie a.c. la ora 12, in Sala Baroca, unde va invitam sa cunoasteti personalitatile venite din Ungaria si sa admirati lucrarea donata muzeului.

Alaturi de oaspetii mentionati anterior, vor participa Prof. Dr. Gyorgy Matekovits, dl. Ioan Szekernes, presedintele UAP Timis, Prof. Dr. Marcel Tolcea, directorul MAT si Elena Miklosik, muzeograf.

Cu stima,

Bogdan Nadastean

Compartiment Relatii Publice

Muzeul de Arta Timisoara

0256-491592

www.muzeuldeartatm.ro

Scurta biografie a lui Ormos Zsigmond

Zsigmond Ormos

Personalitate complexă care a marcat istoria secolului XIX în comitatul Temes, Zsigmond Ormos s-a remarcat ca politician, diplomat şi om de cultură. Detractat post-mortem de către regimul comunist pentru spiritul său liberal, a fost şters din conştiinţa locului şi aruncat (la propriu – mormântul şi osemintele fiindu-i distruse) în uitare.

Născut în 1813, la Pecica (judeţul Arad) şi adoptat la vârsta de 10 ani de unchiul său mai înstărit din Sacoşul Turcesc, Ormos a urmat studiile în Timişoara, Szeged, Oradea şi Pesta, îndreptându-se înspre o carieră în administraţie.

În anul 1834 a fost trimis la Dieta de la Bratislava ca grefier al comitatului Temes, acolo unde a stabilit primele contacte cu mişcarea liberală şi a legat o prietenie stabilă cu revoluţionarul Sava Vukovics. După un deceniu, s-a întors la Timişoara, unde a fost numit vicenotar al comitatului, apoi pretor al comunelor Recaş şi Buziaş. În anul revoluţiei, Ormos era singurul liberal al comitatului Temes (ca pretor de Ciacova).

În urma revoluţiei din 1848 – cu ale cărei deziderate s-a identificat – şi a prieteniei cu Sava Vukovics, Ormos a fost arestat şi închis timp de 9 luni în cazematele din Timişoara. După ispăşirea pedepsei, a ieşit din politică şi s-a retras la moşia de la Buziaş (moştenită de la unchiul său), unde şi-a redescoperit o mai veche pasiune: scrisul. Totuşi, constant persecutat şi percheziţionat, decide să-şi vândă averea şi să plece din ţară.

A călătorit în Europa de Vest şi Ialia. În timpul sejurului de la Veneţia, Ormos i-a întâlnit pe pictorul Szamossy Elek şi pe sculptorul Kugler Pal Ferencs. Aceştia au devenit călăuzitorii săi săi în lumea artelor şi amici pentru toată viaţa. S-a dedicat istoriei artei, cu precădere studiului artei italiene, dar şi a şcoalii germane. În această perioadă, Ormos a început să achiziţioneze obiecte de artă. Un adevărat Mecena, Ormos a reuşit să creeze o colecţie de obiecte de artă universală de mare valoare. De asemenea, a încurajat şi artiştii autohtoni, achiziţionţnd picturile acestora – fraţii Vizkelety, Szamossy, Carlo Pelz sau Nicolae Popescu.

Ormos a revenit în ţară în 1860 şi a reluat cariera administrativă, ajungând prefect al comitatului Temes. În anul 1872, împreună cu un grup de pasionaţi intelectuali, a pus bazele Societatăţii de Istorie şi Arheologie din Banat, cu scopul de a proteja ruinele existente în această zonă, de a realiza hărţi adecvate a locurilor de importanţă arheologică şi de a întreprinde cercetări viitoare. Societatea a constituit un prim pas în proiectul de constituire a Muzeului Banatului. În 1889, cu ocazia inaugurării festive a muzeului, Ormos a donat acestei instituţii un număr de aproximativ 1000 de obiecte – picturi, sculpturi, miniaturi, bijuterii, piese numismatice, cărţi şi reviste ştiinţifice. Aceste obiecte fac parte astăzi din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara şi vor putea fi admirate de către publicul larg odată cu deschiderea Palatului Baroc.