- Acest eveniment a trecut.
Tulcea: Lucrarea lunii iulie la Muzeul de Artă: Hans Mattis-Teutsch „Autoportret” (pastel/carton)
5 iulie, 2021 - 31 iulie, 2021
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați
LUCRAREA LUNII la Muzeul de Artă
IULIE 2021. Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită vizitatorii să contemple opera „Autoportret” (pastel/carton), aparținând colecției de grafică, lucrare al cărui creator este Ion Theodorescu-Sion (n. 2 ianuarie 1882, Ianca, Brăila – d. 31 martie 1939, București).
„Ion Theodorescu-Sion face parte din generația inovatoare de pictori de la începutul secolului al XX-lea, care propune o tematică și o tehnică modernă, raportate la naționalitatea românească.
Studiile gimnaziale şi liceale le urmează la Brăila iar în perioada 1894 – 1897 studiază la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. Alături de Camil Ressu, se distinge prin urmărirea înverșunată a creării unui stil național, în urma asocierii naturii – ca simbol, cu omul, drept receptor al simbolului.
La sfârșitul anului 1904, primind o bursa in valoare de 300 de franci, pleacă la Paris, la Academie des Beaux-Arts, unde studiază cu Jean Paul Laurens și Luc Oliver Merson. Acolo îl întâlnește pe Brâncuși. La scurt timp însă, bursa îi este anulată și este nevoit să lucreze într-o fabrică. În drumul înapoi spre țară execută pe vapor cinci portrete, care se aflau în 1971 în colecțiile Naumescu și Ionescu-Parapeanu (vezi Doina Schobel, catalog, 1971).
Una dintre cele mai importante influențe pe care le-a resimțit estetica și gândirea artistică a lui Theodorescu-Sion (în diverse etape de creație) s-a conturat în jurul pasiunii acestuia față de simbolism (în special cel literar). Dacă această înțelegere a menirii produsului artistic venea dinspre acest fond afectiv, maniera de creație se mula și ea pe caracteristicile simbolismului, drept urmare, pentru începutul carierei, Art-Nouveau-ul devenea un stil preferat.
În 1908, publică desene satirice în revistele umoristice din București. Anul următor expune la Salonul Oficial, iar în 1910, la Tinerimea Artistică alături de Luchian, Ressu, Segal, Petrașcu și Cuțescu-Storck. Tot în perioada respectivă participă la expozițiile permanente ale societății “Arta” și execută ilustrații pentru “Viața Socială” și “Facla”. Între anii 1911 – 1913, continuă să expună uleiuri și lucrări de grafică la Salonul Oficial și Tinerime, la care se adaugă tablourile de la Cercul Artistic și cele de la Expoziția Oficială a Pictorilor în Viață. În 1917, fondează alături de alți artiști cu idei similare, “Arta Română”, cu prima expoziție organizată un an mai târziu. Următorii ani vor fi încărcați atât de expozițiile personale, cât și cele ale Artei Române, dar și de călătorii prin țară, la Brașov împreună cu Ressu, la Curtea de Arges și pe litoralul Mării Negre cu Satmary, Iser și Dărăscu. Lucrările realizate atunci se înscriu în cea de-a doua perioadă de creație a lui Sion, când înspirația din legende, obiceiuri și tradiții populare e cât se poate de evidentă, iar pictorul își desăvârșește capacitățile de organizare în spațiu și dispunerea armonioasă a elementelor. Anul 1924 este anul de culme al acestei perioade, marcând realizarea unor opere majore.
Ia parte la luptele din timpul războiului de întregire a neamului şi face parte dintre artiştii mobilizaţi de Marele Cartier General pentru a crea opere cu subiecte din război. În perioada interbelică, Ion Theodorescu-Sion a avut atribuțiuni de inspector al Ministerului Artelor, în direcțiunea Artelor, condusă de Ion Minulescu si a fost prieten fidel al Şcolii de Arte din Chişinău.
Viziunea sa de basm, stilul rafinat și exigența tehnicii de desen, l-au determinat să abordeze cu o mare sensibilitate și originalitate o gamă largă de teme, strânse de-a lungul călătoriilor în spațiul românesc. Participă de asemenea, la expoziţiile de artă românească organizate la Barcelona (1929), Haga şi Amsterdam(1930), Paris(1937), New York (1939) şi face parte din grupul artiştilor care decorează interiorul Palatului Regal, actualul Muzeu de Artă al României.
Câteva din creaţiile sale sunt vândute în prezent, la cele mai mari casele de licitaţii, cu sume importante.”