Cu ocazia expoziției temporare „De la dinozauri la Cosmos”, care va avea loc în perioada 07 mai – 17 iunie 2022, Muzeul „Vasile Pârvan” și Asociația Brickenburg vă popun o călătorie fantastică în lumea jocului și a jucăriilor, care nu se adresează doar copiilor, ci tuturor vârstelor. Prin lucrările construite din elemente LEGO(R) expoziția acoperă o vastă paletă de teme, de la șantierele paleontologice, care tind să descopere ecosisteme preistorice, la vehiculele cosmice care au facut posibilă aselenizarea, și de la profiluri metropolitane celebre la explorarea oceanelor. O secțiune aparte a evenimentului muzeal o constituie domeniul „Toy Photo”, cuprinzând lucrări fotografice și de grafică virtuală ale unor autori membri ai unor LEGO User Groups din România și Elveția ( Brickenburg ), Bulgaria ( LEBGO ), Italia ( ItLUG ), Franța ( Les Briques En Folie ). „Toy Photography” este un domeniu de nișă al fotografiei artistice, care în ultimii ani a început să aibă o răspândire tot mai largă, adunând tot mai mulți practicanți și simpatizanți. „Toy Photo” presupune fotografierea jucăriilor, însă, spre deosebire de clasica fotografie comercială de produs, în acest domeniu jucăria este folosită ca pretext pentru crearea unei povesti, a inițierii unei conversații vizuale cu privitorul sau pentru expunerea unei idei, fără legătură cu promovarea comercială. Montarea cadrului, alegerea subiectului și construirea iluziilor „Toy Photo” reprezintă pentru fotografii mai mult sau mai putin experimentați provocări plăcute, iar pentru public un prilej de evadare din cotidian. Exponatele fizice sunt lucrări originale sau care fac parte din colecțiile membrilor Asociației Brickenburg, iar dintre autorii care, la nivel global, abordează acest domeniu al fotografiei, vor fi prezenți cu lucrări personale în expoziție Mihai Mârza, Alec Bartos, Mike Tendino, Tony Tocaci și Balogh Laszlo (Brickenburg ), Fabio Broggi - Il Carota - ( ItLUG ), Jordan Jivkov, Alexander Mishtenkov, „Teoman” și „Oggie” Astardzhiev (LEBGO ), precum și L.U.G. Briques En Folie, cu lucrări vizuale colective. Evenimentul va avea deschiderea sâmbătă, 7 mai, ora 18:00, la sediul muzeului din str. Republicii nr. 235, urmând a fi deschis pentru vizitare în intervalul 7 mai -17 iunie, de marți până duminică, între orele 8:00 – 16:00. Mai mult decât atât, există şi un loc de joacă destinat celor care doresc să construiască diferite obiecte cu piesele LEGO®. Vă așteptăm cu drag! Organizator: muzeograf Gabriela ALBU

Muzeul Municipal ,,Regina Maria” Iași organizează sâmbătă, 7.05.2022, începând cu ora 17:00, la Galeriile ,,Dumitru I. Grumăzescu”, expoziția de pictură ,,Simfonii florale”, care pune în valoare lucrările artistei Doina Codreanu. Evenimentul va fi prezentat de prof. univ. dr. Petru Bejan și de dr. Aurica Ichim, managerul Muzeului Municipal ,,Regina Maria” Iași. Cu acest prilej, vor fi expuse o parte din scrisorile de dragoste trimise de Ion Minulescu către Rose Kritzman. Vă așteptăm!

Galeria Rondă a Palatului Cercului Militar Național vă invită să vizitați până la data de 22 mai 2022 „Magia Luminii”, expoziție de pictură semnată de artistul vizual Tudor GAFTON. Expoziția este deschisă zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea liberă.

INIȚIERE ÎN LABIRINT - cronică de OCTAVIAN MIHALCEA În intervalul 9 – 22 mai 2022, la Galeria Foaier a Cercului Militar Național putem vizita expoziția de grafică a lui Valentin Tănase, incitant denumită Între Alb și Negru. Prezentele abordări plastice realizează o binevenită sinteză a dionisiacului cu apolinicul, a energiei nestăvilite cu temperanța reprezentărilor. Valentin Tănase spune povești greu de uitat, încărcate cu simboluri dintre cele mai diverse, astfel încât orice încercare hermeneutică riscă să fie în mod fatal incompletă. Încercând unele particularizări, vom remarca fluiditatea acaparantă a multor lucrări, tentația explorării profunzimilor, forța expresivă cu care sunt înzestrate numeroasele personaje. Atitudinile pasionale reprezintă o parte integrantă din această paradigmă holistică propusă de artist. Uneori, acordurile celeste însoțesc ceea ce imaginația dă la iveală în vederea depășirii inerentelor limitări cotidiene. Desenele lui Valentin Tănase revelează uși adeseori nebănuite, dorință fermă de a explora regiuni interioare puțin cunoscute. Fascinația pentru idealul feminin este evidentă, cu nivel de piatră unghiulară în raport cu totalitatea operei lui Valentin Tănase. Lumina iubirii ne va învălui tandru. Să ne abandonăm, așadar, sărbătorii paradisiace a lui Amor. În numeroase tablouri din expoziție recunoaștem prezența elementelor transcendente. Persistă speranța că ochii știutori se vor deschide cât mai curând întru contemplarea splendorilor inefabile, parcurs labirintic cu valoare inițiatică. Enigmele vor fi întotdeauna foarte aproape. Efectele de-a dreptul hipnotice ale tablourilor expoziției Între Alb și Negru potențează misterul, descindere pe tabla de șah a unui destin plurivalent. Aici, totul ne inspiră zboruri pe lângă clepsidre mutabile. Zidurile ar putea să dispară brusc, oferindu-ne spre contemplare curți miraculoase, îngemănări melancolice încărcate de magie. Arborele, suprasensibilă axă a lumii, contribuie la propensiunea spre verticală a mesajelor lansate de artist. Soarele și Luna, asimilabile Albului și Negrului, deschid orizonturi alchimice irezistibile. Puterea introspecției artistice evidențiază detaliile unor lumi în continuă generare, lirismul pământului îmbrățișat de focul unor căutări ce-și apropie fundamentele. Suprarealismul lucrărilor conduce la evadări onirice, veritabil tribut adus lui Salvador Dali, cel care a eternizat, printre multe altele, Ceasurile moi, Girafa în flăcări sau Copilul geopolitic privind nașterea Omului Nou. Arealul estetic promovat de Valentin Tănase vizează trăirea existenței în clipă, apropierea planului terestru de cer. Neîncetatele transfigurări au o deosebită funcție revelatorie. Astfel va fi trezit în cei care privesc tablourile sentimentul de meraviglia. O invitație la savurarea deliciilor suprarealității este laitmotivul ideatic al acestei expoziții de grafică, Între Alb și Negru.

Foto Club Pro Arad și Complexul Muzeal Arad vă invită miercuri, 11 mai 2022, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei de fotografie "AUTOUR DE CHEZ MOI", semnată de artiștii fotografi ai Asociației Passion Photo France. Evenimentul va avea loc la Galeria Clio, str. Horia, nr. 10. Vă aşteptăm cu drag !

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, va deschide vineri, 13 mai 2022, ora 11.00, expoziția „Societăţi de asigurare şi bănci româneşti în obiecte promoţionale”. Expoziția aparține domnului Alexandru Ivan, colecționar din București, și prezintă o serie de obiecte încadrate la categoria produselor promoționale, realizate pentru diferite societăți de asigurare sau bancare din România interbelică. Acestea sunt constituite cu precădere din pușculițe, variate ca formă, realizate de diferiți producători, printre cei mai cunoscuți fiind Fichet. Unele dintre pușculițe, ale unor societăți bancare, conțin mesaje care îndeamnă la economisire. Alături de pușculițe sunt expuse cărți poștale ilustrate - una dintre ele având și rol de poliță de asigurare -, plicuri-mapă de însoțire a polițelor, plăcuțe de asigurat, calendare ș.a. Expoziția este completată de o serie de polițe de asigurare, cea mai veche fiind din anul 1876, a unei societăți din Trieste, Italia, concesionată de Guvernul Principatelor Unite Române. Alte polițe, eșalonate cronologic pe perioada anilor 1911-1943, sunt ale unor societăți românești printre care: „Dacia Română”, „Naționala”, „Generala”, „Steaua României” etc. O ultimă poliță de asigurare, emisă în 1950, aparține „Sovrom Asigurare”, una dintre așa-zisele societățile mixte româno-sovietice înființate după 1945, în fapt o formă durabilă și rentabilă de exploatare de către URSS a economiei românești. Expoziția „Societăţi de asigurare şi bănci româneşti în obiecte promoţionale” va rămâne deschisă la Muzeul Județean Teleorman până la data de 7 august 2022.

Micul Prinț 2022 De-a lungul celor 27 de ediții, evenimentul internațional „Micul Prinț” s-a bucurat mereu de participarea artiștilor de toate vârstele, care și-au găsit locul pe simezele sătmărene. Artiști consacrați sau în curs de devenire, studenți, elevi și preșcolari și-au trimis mesajele de prietenie exprimate într-o paletă generoasă de genuri artistice (pictură, sculptură, grafică, fotografie artistică, intermedia, tapiserie, desen etc.). Micul Prinț este pepiniera unde de-a lungul anilor tinere talente au crescut sub ochii noștri devenind, din copii și studenți, veritabili artiști, probând adevărul că „cei mari au început prin a fi copii cu toții” (Antoine de Saint-Exupéry). Anul acesta fiind un an extrem de bogat în evenimente artistice, expoziția tinerilor artiști studenți și copii va fi pe simeze timp de o săptămână începând cu 14 mai - Noaptea Muzeelor. Artiștii consacrați vor expune în două spații ale Muzeului Județean Satu Mare, la Secția de Artă și Atelierul „Paul Erdos”. Tema și motto-ul evenimentului este: ,,- Te rog, îmblânzește-mă! (...) - Am de găsit prieteni şi multe lucruri de cunoscut. - Nu cunoşti decât lucrurile pe care le îmblânzești, spuse vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Ei cumpără de la negustori lucruri făcute de-a gata. Dar cum nu există negustori care să vândă prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei un prieten, îmblânzește-mă!” (Antoine de Saint Exupéry - Micul Prinț). Așadar, anul acesta este despre prieteni, prietenie, despre prietenul necuvântător, despre prietenul adevărat, despre legături și ,,îmblânzire” - totul, în peste 200 exprimări artistice, care vă așteaptă să le admirați începând cu vernisajul expoziției, ce va avea loc sâmbătă, 14 mai, orele 17.30, la Muzeul de Artă din Piața Libertății nr. 21. Cristina Gloria Oprișa

În anul 2021, marea artistă Corina Chiriac a donat Muzeului Național de Istorie a României numeroase documente și obiecte din colecția personală, privind istoria familie sale dar și impresionanta ei carieră. În perioada 2 februarie – 31 martie 2022, cele mai reprezentative dintre piesele oferite de Corina Chiriac au fost expuse spre a fi admirate de vizitatorii muzeului în cadrul expoziției Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste. Finisajul expoziției a beneficiat de prezența istoricilor Alina Pavelescu, Ștefania Dinu și bineînțeles a personajului principal, artista Corina Chiriac. Începând din data de 14 mai 2022, timp de două luni, expoziția va putea fi vizionată la Muzeul de Artă Piatra-Neamț. În data de 21 mai, ora 17:00, Corina Chiriac și curatorul expoziției, cercetător științific dr. Cristina Păiușan-Nuică, se vor afla la Muzeul de Artă Piatra Neamț, pentru a vorbi publicului despre expoziție. De asemenea, va fi prezentată ultima apariție editorială semnată de Corina Chiriac, Minuni trăite. Istoria familiilor Calaigian-Nestorescu-Chiriac, păstrată timp de generații, începe cu străbunica artistei, Ioana Nestorescu, soția lui Nichita Nestorescu, negustor boiangiu din Buzău, ajuns președinte al Corporației Meseriașilor-Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911. Fiica lor, Lucreția Nestorescu, absolventă de pension, cu mult talent muzical, s-a căsătorit cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor și tipograf, cu firmă la București. Ei au fost părinții lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei, respectiv bunicii paterni ai Corinei Chiriac. Bunicii materni, Hovelia Calaigian și Paris, născută Madirghian, au venit ca refugiați armeni în România și s-au stabilit la București înainte de Primul Război Mondial, după ce au pierdut doi copii în timpul teribilelor evenimente din 1915. Paris Calagian, care a fost institutor, absolvind un liceu pedagocic american în orașul natal, Adabazar (azi, Adapazarı, Turcia), a organizat la București o grădiniță pentru copiii armenilor refugiați din Turcia. Ea s-a stins tânără, iar fiica sa cea mare, Hasmig, căsătorită Biberian, și-a ajutat tatăl la creșterea celorlalți copii, printre care Arșaluiz-Eliza Calaigian, mama Corinei Chiriac. Ambii părinți ai Corinei Chiriac au fost muzicieni. Arșaluiz-Eliza Calaigian s-a născut pe 5 martie 1920 și a urmat Academia Regală de Muzică din București, secția pian, primind în 1941, în timpul studenției, premiul „Paul Ciuntu”. A susținut numeroase concerte și a fost profesoară la Conservatorul din București. Mircea Chiriac s-a născut la 19 mai 1919, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în anul 1943 și a intrat în Baroul București, dar, cu un talent nativ la muzică, a ales să se dedice acestei pasiuni, urmând studiile Academiei Regale de Muzică, secția Compoziție. A avut o prodigioasă activitate de compozitor, precum și una de profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Capitală. Corina Chiriac a debutat în muzică în 1965, în cadrul concursului „Debuturi”, organizat la Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa”, câștigând premiul de popularitate, iar în teatru în 1968, în piesa „Sfântul”, în regia Sandei Manu, la Teatrul de Comedie. Anul 1970 a însemnat debutul în muzică pe marile scene, fiind laureată a concursului televizat „Steaua fără nume”, participând la festivaluri naționale și la primul festival internațional, în Polonia. În anul 1971, Corina Chiriac a reprezentat România la Festivalul internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, fiind premiată cu „Cerbul de Bronz” pentru interpretarea pieselor „Inimă nu fii de piatră” și „Va veni o clipă”. În același an îi apărea și primul disc single Electrecord.

Poftiți în vagoane! Vă așteptăm între 20 și 22 mai la Complexul Muzeal Arad / Muzeul de Artă Arad (str. Gheorghe Popa de Teiuş 2-4, etaj II). O expoziție-eveniment pentru arădeni!

Cu prilejul Zilei Constanţei, la Muzeul de Artă Populară din Constanţa, sâmbătă, 21 mai, ora 10, va avea loc manifestarea „Cămaşa românească- tradiţie în contemporaneitate”, realizată în colaborare cu Asociaţia „Cusături dobrogene” Constanţa. În cadrul acestei manifestări s-au organizat două expoziţii temporare, una cu cămăşi vechi, din patrimoniul Muzeului, iar cealaltă cu cămăşi lucrate de membrele Asociaţiei, având drept modele cămăşi tradiţionale româneşti. Expoziţia de cămăşi din colecţiile Muzeului de Artă Populară reuneşte 50 de piese ce fac parte din patrimoniul cultural-naţional, unele dintre ele fiind încadrate la categoria Tezaur. Cămăşile prezentate provin din zone precum: Dobrogea, Muscel, Buzău, Romanaţi, Vlaşca, Vrancea, Olt, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Alba, Bihor, Bistriţa- Năsăud, Ţara Zarandului, Cluj, Sălaj. În expunere au fost etalate tipurile reprezentative ale cămăşilor femeieşti din zonele amintite: cămaşa dobrogeană cu broderie pe „căptuf” (platcă); iile munteneşti şi olteneşti; cămaşa bucovineană, cu altiţă, încreţ galben şi râuri pe mânecă; cămaşa vrânceană, cu mâneca răsucită sau cu broderii preţioase din fir metalic şi paiete; cămaşa musceleană, decorată pe mâneci cu broderie compactă din fir de aur şi argint; cămaşa buzoiană, cu broderie în punct buclat şi râuri dispuse oblic; spătoiul de Arad, cu mâneci largi şi „umeriţe” brodate; spăcelul şi cămaşa cu ciupag şi „pui pe cot” din Transilvania.