În perioada iunie 2022 - mai 2023, in spațiul expoziției permanente a Casei Avramide, va fi găzduită si expoziția temporară „Vase pentru foc'. Expoziția, parte a ciclului „Arta din depozit", este realizată de către Daniela lacoblev-Barău (cercetător științific) și Raluca Mocăniță (conservator) și cuprinde obiecte din patrimoniul Muzeului de Artă Tulcea, respectiv din colecția de Artă Decorativă Orientală. „Cea mai mare parte a pieselor ce compun colecția o reprezintă bunuri ce vizează amenajarea de interior a locuințelor din Țara Românească, de la sfârșitul secolului al XVIIl-lea și până la începutul secolului al XX-lea. O a doua categorie, consistentă ca pondere, constă în veșminte și accesorii. Aproximativ jumătate dintre bunuri sunt vase din metal, cu destinație religioasă dar, mai ales, laică, din metale comune. Acestea datează de la sfârșitul secolului al Xlll-lea și până la începutul secolului al XX-lea și provin din Asia de Sud-Vest și Europa de Sud-Est. Vasele sunt confecționate din alamă, tombac, cupru, staniu, oțel, nichel, bronz și diferite aliaje, în combinație cu os, mărgele și lemn. Ornamentele lor au fost obținute prin diferite tehnici, precum: ciocănirea, perforarea, tehnica Niello, tehnica Repoussé sau tehnica Chasing." (Daniela lacoblev-Barău) lată, mai jos, o parte din obiectele ce vor face parte din expoziția „Vase pentru foc".

Muzeul Național Peleș deschide sâmbătă, 30 iulie 2022, expoziția temporară ,,Comorile Peleșului”. Inițiată în anul 2016 ca o expoziție itinerantă, ,,Comorile Peleșului” a bucurat zeci de mii de iubitori de artă și istorie, care au putut-o admira la Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov (2016), la Muzeul „Paul Păltânea” din Galați (2016), la Muzeul Brăilei „Carol I” (2017), la Muzeul de Artă din Piatra Neamț (2017), la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava (2018) sau în cataloagele editate cu acel prilej. Expoziția va putea fi vizitată în intervalul 31 iulie 2022 – 14 mai 2023, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 16:15 (ultima intrare).

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați Expoziția ”PAȘI PRIN EVOLUȚIE” la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” Începând cu luna septembrie 2022, la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” din str. 14 Noiembrie, nr. 1 bis, publicul va putea viziona expoziția temporară intitulată ”Pași prin evoluție” organizată de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” București. Ce spun organizatorii: ” Expoziția prezintă un ansamblu de exponate, atât animale naturalizate cât și resturi osoase (cranii și schelete), care evidențiază diferite adaptări ale speciilor la mediul lor de viață. Evoluția vertebratelor este o poveste de tranziții și schimbări adaptative: tranziție din apă pe uscat (din pești în tetrapode), de pe uscat în aer (din reptile în păsări) și, în unele cazuri, o reîntoarcere în mediul acvatic (ex. balene, dugongi) sau terestru (ex. casuari, pinguini). Când specii din grupuri diferite intră în habitate asemănătoare, aceste specii trebuie să răspundă unor cerințe biologice asemănătoare. Astfel, convergența în habitate explică în parte corpul alungit și prezenţa înotătoarelor, atât ale rechinului cât și ale delfinului, pentru că funcții similare sunt deservite de părți similare în condiții similare. Cu toate acestea, aceste animale provin din ramuri foarte îndepărtate și rămân pește și, respectiv, mamifer. Toate adaptările evolutive din lumea animală măresc șansele de supraviețuire a speciilor.”

Suntem bucuroși să anunțăm deschiderea expoziției „Dacia. Ultima frontieră a romanității”. Vernisajul va avea loc joi, 27 octombrie 2022, începând cu ora 17:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti. Evenimentul se va desfășura în prezența domnului Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial – Departamentul Cultură, Culte şi Minorități Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, a domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Național de Istorie a României, a reprezentanților instituțiilor partenere precum și a domnilor Andrés Carretero Pérez, directorul general al Muzeului Național de Arheologie din Madrid, Stéphane Verger, directorul general al Muzeului Național Roman, de la Roma și Carlos Barrot, arhitectul care a proiectat expoziția. Proiectul expozițional a fost conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, realizat în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei – Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj Napoca, Complexul Muzeal Național Moldova - Iași, Complexul Muzeal Național Neamț - Piatra Neamț, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” - Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud - Bistrița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” – Târgoviște, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - București, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” - Tulcea, Muzeul Brăilei „Regele Carol I” - Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane - Deva, Muzeul Civilizației Gumelnița - Oltenița, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș - Baia Mare, Muzeul Național al Unirii - Alba Iulia, Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea” - Galați, Muzeul Județean Argeș - Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” - Târgu Jiu, Muzeul Județean Ialomița - Slobozia, Muzeul Județean Mureș - Târgu Mureș, Muzeul Județean Olt - Slatina, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Teleorman – Alexandria, Muzeul Județean Vâlcea „Aurelian Sacerdoțeanu” - Râmnicu Vâlcea, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” - Vaslui, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipiului București, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Național al Banatului - Timișoara, Muzeul Național al Bucovinei - Suceava, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie - Constanța, Muzeul Olteniei - Craiova, Muzeul Regiunii Porților de Fier - Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Romanațiului - Caracal, Muzeul Țării Crișurilor - Oradea, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” - Făgăraș, Muzeul „Vasile Pârvan” - Bârlad, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” - Tecuci, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Roman, și Muzeul de Istorie „Petre Voivozeanu” - Roșiori de Vede. Aceasta este realizată cu sprijinul Fundației „Prietenii Muzeului de Istorie a României” recent înființată, căreia îi suntem recunoscători, a cărei existență și activitate este anunțată publicului cu această ocazie specială (pmir.org). Expoziția are la bază conceptul expozițional materializat într-un proiect de mare succes, „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, realizat, în anul 2021, la prestigiosul Muzeu Național de Arheologie din Madrid. Aceasta nu este o simplă expoziție despre geto-daci și lumea lor, sau doar despre o istorie timpurie a acestui colț de lume, ci și despre zorii culturii și civilizației europene, despre unicitate, dar și despre contopirea civilizațiilor, despre aspectul local, despre o lume mult mai interconectată decât ne-o imaginăm astăzi. Nu în ultimul rând, este cea mai mare expoziție sintetică dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane precum și a celor ale primilor migratori în acest spațiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituții muzeale din România și Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Național de Istorie a României. Expozitia este structurată cronologic pe șase teme generice: - Etapa finală a primei epoci a fierului și conexiunile localnicilor cu lumea sciticăꓽ sunt prezentate piese de ceramică, arme și podoabe, specifice culturilor hallstattiene târzii; - Terra Dacorumꓽ este dedicată civilizațiilor antice care s-au dezvoltat pe teritoriul României în cea de-a doua epocă a fierului – La Tène. Rolul central îi revine civilizației dezvoltate de geto-daci, în spațiul definit de țărmul vestic al Mării Negre, bazinul Carpatic și fluviul Dunărea; - Pax Romanaꓽ își propune să ofere vizitatorului o imagine sintetică a modului de viață roman în spațiul provinciilor Dacia și Moesia Inferior, cu sublinierea aspectelor particulare, specifice zonei; - La porțile Imperiuluiꓽ este dedicată comunităților din spațiul locuit anterior de geto-daci, transformărilor pe care acestea le suferă în contextul noilor realități generate de prezența imperiului și de conviețuirea dacilor liberi cu triburile germanice și sarmatice așezate aici în primele trei secole ale erei creștine; - Construind Terra Christianaꓽ perioada secolelor IV – VII p. Chr. este caracterizată de trei jaloane istorice determinante pentru acest spațiu: retragerea armatei și a administrației din Provincia Dacia, pătrunderea creștinismului și marile migrații; - „Barbarii” și Imperiul - Transformarea lumii romane – cotidian și conflictꓽ răsfoind scrierile Antichităţii Târzii despre Dacia se conturează percepţia Dunării ca o frontieră politică şi simbolică, unul dintre principalele repere ale iniţiativelor politice ale Imperiului sau ale unor populații în migrație. În același timp, în cursul secolelor IV-VII, spațiul de la nordul Dunării de Jos a fost și o zonă a continuității civilizației romane provinciale și de sinteză culturală a moștenirii acesteia cu culturile diferitelor populații migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică. Din colecția Muzeului Național de Istorie a României vor fi prezentate următoarele piese: coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popești, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripții menționând regii daci Tiamarkos, Burebista și Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria (din epoca migrațiilor). Din colecțiile muzeelor partenere enumerăm: tezaure datând din epoca migrațiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus și Turda (din patrimoniul Muzeului Național al Transilvaniei și Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme și obiecte de bronz grecești de la Olănești, precum și piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, vase din ceramică, arme, unelte și podoabe din metale comune care ilustrează evoluția civilizațiilor care s-au succedat în spațiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. și sfârșitul sec. VII d. Hr. Vă învităm, așadar, într-o călătorie de peste 1400 de ani, în timp, în spațiu, în universul în care au evoluat strămoșii geto-dacilor spre ceea ce izvoarele antice vor numi geți și daci, civilizația dezvoltată de aceștia până la cucerirea și transformarea unei părți a Daciei în provincie romană, integrarea acestui spațiu în lumea romană, supraviețuirea civilizației romane provinciale după părăsirea Daciei de către armata și administratia romană și convietuirea localnicilor cu populațiile migratoare. Firul călăuzitor al expoziției este acela al împletirii și influențării reciproce a civilizațiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creație și adaptare ce au ca finalitate crearea unei identități culturale, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii actualei civilizației europene, într-un spațiu perceput de contemporanii frământatului mileniu întunecat al migrațiilor, ca “Ultima frontieră a romanității”, locul unde temelia lingvistică pusă de limba latină și numele romanilor au supraviețuit, în ciuda tuturor vicisitudinilor, până azi. Expoziția va fi deschisă până în luna martie a anului 2023 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică. Partener mediaꓽ HISTORY Vă așteptăm cu drag!

Se prelungește expoziția „O istorie uitată – Sindicatul Artelor Frumoase”! Vă așteptăm de duminică 2 aprilie* până duminică 28 mai inclusiv în Sala cu Alveole, intrare din strada Știrbei Vodă nr.1. ///Muzeul Național de Artă al României anunță vernisajul expoziției „O istorie uitată. Sindicatul Artelor Frumoase din România” care va avea loc duminică, 27 noiembrie, 2022, ora 16.00 în Sala cu Alveole – corpul Știrbei. Aceasta va fi deschisă publicului în perioada 1 decembrie 2022 - 31 martie 2023. Expoziția cuprinde o amplă și variată selecție de cca. 150 de lucrări de pictură, sculptură, grafică și documente din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României documentând activitatea primelor organizații artistice din România care au prefațat înființarea Uniunii Artiștilor Plastici din România: Societatea Generală a Artiștilor din România (1908-1909), Sindicatul Artelor Frumoase (1922-1940) și Noul Sindicat al Artelor Frumoase (1944-1950). Acestea au avut o contribuție magistrală în afirmarea, reconsiderarea și protejarea statutului artiștilor în perioada respectivă. Asemenea altor organizații profesionale, uniunile de creație - prin statutele și regulamentele lor, precum și prin cele ale Academiilor de Arte Frumoase - au acordat libertate deplină de exprimare membrilor săi și au apărat interesele tuturor artiștilor, acordându-le șanse egale de afirmare. Pe nedrept uitate de posteritate aceste organizații au contribuit fundamental la maturizarea mediului artistic românesc. Primii artiști români care au contribuit ca fondatori, membri, secretari sau cenzori la formarea acestor uniuni de creație, sunt pictorii, sculptorii și graficienii care s-au afirmat în perioada interbelică și au încercat să reinventeze moștenirea predecesorilor lor. ...................................................................................................... Curator: Alina Petrescu Coordonatori proiect: dr. Călin Alexiu Stegerean, dr. Mălina Conțu

Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției „Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani”, eveniment care va avea loc pe data de 7 decembrie 2022, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151). Expoziția „Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani” se axează pe reconstituirea evoluției istorice a lăcașului de cult și a comunității dezvoltate în jur, prin etalarea unor materiale provenind din cercetările arheologice realizate între anii 2005 – 2008 și 2018 de către specialiștii Muzeului Municipiului București şi a unor piese selectate din patrimoniul bisericii. Ne propunem o incursiune în trecutul unei vechi biserici bucureștene a cărei existență a fost strâns legată de mahalaua care-i purta numele. Expoziția le va permite vizitatorilor să descopere povestea fascinantă a unei comunități în prezent dispărute și să dezvăluie prin obiectele expuse o parte uitată din București. Lăcașul de cult a fost ctitorit în anul 1734 prin strădania şi cheltuiala clucerului Udrecan şi a soţiei sale Maria. O perioadă de timp, aici a funcționat o mânăstire de călugări, metoh al mânăstirii Sf. Ioan din Focşani. În afara edificiului religios, în curte se mai găseau turnul clopotniță, pe sub care se făcea intrarea în incintă, câteva chilii și anexe. Diversele scutiri de dări date de domnitorii Ţării Românești, precum și donațiile consistente ale unor enoriași au îmbogățit patrimoniul bisericii, care la sfârșitul secolului al XVIII-lea, deținea moșii, vii, terenuri, o moară, locuri de case, pivnițe și prăvălii. Și parcela lăcașului de cult s-a mărit în timp devenind, conform documentelor și planurilor, una din cele mai întinse din zonă. Mahalaua din jur, denumită inițial a Popii Isac şi apoi Udricani, avea puține case, locuite de croitori, ișlicari și cojocari. Legată de comunitatea mahalalei, în curtea bisericii a funcționat una dintre primele școli primare cu predare în limba română unde au învățat să scrie și să citească Petre Ispirescu și Anton Pann. Marele incendiu din anul 1847 a afectat grav atât lăcașul de cult, cât și casele din jur, în urma acestuia fiind impuse o serie de reglementări în domeniul construcţiilor ce au determinat modificări asupra evoluţiei arhitectural-urbanistice a întregii zone. Impactul și rolul social al bisericii în mahala este evident după 1877, când în curte a fost construit „Azilul Protopopul Teodor Economu”, un adăpost cu 22 de camere pentru persoanele sărace și invalide. În aceeași perioadă a fost refăcut și turnul clopotniță distrus parțial la incendiul din anul 1847. În a doua jumătate a secolului XIX s-a schimbat și componența etnică a locuitorilor parohiei, aici stabilindu-se un număr mare de evrei de religie mozaică, care și-au ridicat propriile lăcașe de cult. Biserica, rămasă fără avere după legea pentru secularizarea averilor mănăstireşti din anul 1863 și cu un număr mic de enoriași, a ajuns dependentă de subvențile date de Ministerul Cultelor și mai apoi de primărie. Sistematizările din perioada interbelică și mai ales cele din perioada comunistă, marcate de masive demolări, au remodelat înfățișarea urbană a zonei în care Biserica Udricani a rămas unul din puțini martori ai acestei metamorfoze. Elemente ale memoriei și istoriei acestor locuri vor urma perspectiva arheologică pornind de la fragmentele unui puzzle în care se îmbină piesele spațiului urban cu străzile, ruinele și cimitirele lui de sub asfalt, devenite subiect predilect al acestei expoziții. Curatori: Dr. Raluca-Iuliana Moței Dr. Camelia-Mirela Vintilă

Lumea satului în pictura românească, dintr-o perspectivă modernă Muzeul Municipiului București invită publicul să participe joi, 15 decembrie 2022, ora 18.30, la vernisajul expoziției „Lumea satului în pictura românească”. Evenimentul va avea loc la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr 2). În continuarea seriei expozițiilor anuale organizate de Pinacoteca București, Secția Artă a Muzeului Municipiului București prezintă un spectacol de excepție menit să ilustreze lumea satului românesc. Este vorba de o tematică perenă în plastica autohtonă, privită, de această dată, dintr-o perspectivă foarte modernă. Noua expoziție de la Palatul Suțu prezintă o selecție impresionantă de lucrări, multe dintre acestea nefiind expuse de foarte multă vreme. Călătoria prin satul românesc aduce în faţa privitorului portrete, peisaje rurale, interioare de gospodării ţărăneşti cu „recuzita” lor specifică, scene de familie şi ocupaţii tradiţionale, elemente de costum popular, ceramică şi încă multe altele, de la pictură, artă grafică și până la sculptură și artă decorativă. „Descoperirea temelor care au dus la ilustrarea satului românesc se datorează și influențelor venite din arta franceză, mai ales prin intermediul lui Nicolae Grigorescu. Acesta a lucrat ani de zile în satul Barbizon și în pădurea de la Fontainebleau, în Franța. Realitatea rurală de acolo a declanșat resortul lăuntric al lui Nicolae Grigorescu, care, revenit în țară, a găsit în frumusețea satului românesc cea mai puternică sursă de inspirație. În critica românească de artă, aprecierile privind oglindirea «specificului naţional» s-au raportat la operele artiştilor care au zugrăvit mediul țărănesc, «specificul naţional» fiind adeseori identificat cu oglindirea unor elemente care țineau de vestimentație, arhitectura caselor sau de individualitatea peisajului românesc. Nici astăzi, de exemplu, nu este pe deplin abolită aprecierea potrivit căreia Nicolae Grigorescu, Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu sau Dumitru Ghiaţă sunt maeştri necontestaţi ai «specificului naţional», numai fiindcă în pânzele lor au surprins scene sau personaje care aparțin vieţii rurale. Din categoria artiştilor care au reflectat «specificul naţional», privit ca o analiză a lumii satului, fac parte și pictori precum Arthur Verona, Nicolae Vermont, Ştefan Dimitrescu, Octav Băncilă sau Aurel Băeșu. Mișcările unioniste și Primul Război Mondial au făcut ca pictura cu specific românesc să rămână o constantă a artei noastre la sfârșitul secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX. După Marea Unire, în peisajele anilor '20 se manifestă pregnant motivul rural. Anterior, apăruseră lucrări importante cu influențe semănătoriste, care vor caracteriza opera unor artiști precum Arthur Verona, Pan Ioanid sau, mult mai subtil, se manifestă la Ștefan Popescu. Mai târziu, Camil Ressu va veni cu o manieră mai specială, realist-constructivistă. Arta cu specific românesc trebuia să însumeze arta țărănească și arta religioasă de sorginte bizantină. Decorativismul va juca un rol important în această specificitate. Cu timpul, Iosif Iser, Camil Ressu și Francisc Șirato renunță la tema specificului național, dar Ion Theodorescu-Sion și Ștefan Dimitrescu continuă pe acest drum, în alte maniere. La Ion Theodorescu-Sion subiectul capătă mai multă profunzime, devenind o temă importantă de experiment artistic. După cel de-al Doilea Război Mondial, tema rurală revine în forță, fiind legată de noile ideologii politice, dar păstrând, în subsidiar, și tradiția marii picturi interbelice din România”, a declarat dr. Elena Olariu, director adjunct Artă, Restaurare, Conservare – Muzeul Municipiului București.  

Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldovaˮ Iași, în parteneriat cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași - Facultatea de Automatică și Calculatoare organizează, în perioada 31 decembrie 2022 – 31 decembrie 2023, la Palatul Culturii, expoziția temporară „Computerul – Istoria viitorului”, un demers expozițional care prezintă evoluția calculatoarelor de la abac până la computerele moderne de astăzi. O pondere semnificativă de exponate, între care se remarcă sisteme de calcul, unități floppy disk, monitoare, console pentru jocuri, laptopuri, accesorii, documentație de specialitate și materiale complementare (fotografii și informații din domeniu), evidențiază eforturile făcute de tehnicieni menite să introducă opțiuni cât mai inovatoare în funcționalitatea, designul și operativitatea computerelor. Una dintre cele mai vechi piese propuse atenției publicului în cadrul expoziției este Memoria cu ferite IBM 360, care reprezintă cea mai importantă formă de stocare a informațiilor pentru sistemele de calcul din perioada 1955–1975. Majoritatea celorlalte exponate datează din perioada 1981-1990, ilustrând soluții tehnice bazate pe semiconductori, circuite integrate și microprocesoare. Alături de mărci consacrate (IBM, Apple, Siemens, Convex ș.a) sunt expuse și modele reprezentative românești pentru ICE Felix, Întreprinderea de Echipamente Periferice FEPER, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași. Expoziția cuprinde și o serie de console „Nintendo” din colecția particulară aparținând lui Theodor-Ștefan Axinte din Iași. Expoziţia „Computerul - Istoria viitorului” va putea fi vizitată în spațiul expozițional al Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ, de marți până duminică, în intervalul orar 10.00 - 17.00 (ora 16.30, ultimul bilet). Curatorii expoziției sunt dr. Monica Nănescu, șef al Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ și muzeograf Lenuța Chiriță, care au fost susținute în demersul lor de conservatorii Cristina Celia Iacob, Mariana Spătaru, muzeograf Viorel Ciobanu și supraveghetor Mihai Vartic.

Centrul Multicultural „Liviu Rebreanu” Aiud, Muzeul de Istorie, Muzeul de Științele Naturii, vă invită miercuri, 25.01.2023, ora 12:00, în sala de expoziții temporare a Muzeului de Științele Naturii (Colegiul Național Bethlen Gabor, etaj 1), la vernisajul expoziției Monede și bancnote din colecția Muzeului de Istorie Aiud. Expoziția cuprinde o mare diversitate de piese, atât ca datare cât și ca proveniență a acestora. Astfel, vizitatorii vor putea observa, în vitrinele sălii de expoziție, monede romane datate în sec. II-III p. Chr., monede medievale arabe (sec. XIII-XIV), monede din perioada modernă și contemporană (Sicilia, Statul papal, Veneția, Milano, Italia, Grecia, Bulgaria, Serbia, Rusia, Polonia, Elveția, Spania, Franța, Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Malaezia, Argentina, Brazilia, Venezuela, Germania, Austria, Ungaria, România), alături de pitorești bancnote emise în sec. XIX-XX care au circulat în zona noastră. Expoziția poate fi vizitată în perioada ianuarie-mai 2023. Dr. Paul Scrobotă, șef birou Centrul Multicultural Liviu Rebreanu Aiud

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Complexul Muzeal Național Neamț anunță deschiderea expoziției temporare itinerante „Kiseleff nr. 1”, la sediul Muzeului de Științe Naturale Roman, în perioada 14 februarie - 28 mai 2023. Expoziția ne va purta printr-o călătorie imaginară în timp, în care vom descoperi, cu ajutorul fotografiilor, al documentelor, dar și al obiectelor, diferitele momente prin care a trecut clădirea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” în cei 110 ani de existență. Clădirea inaugurată pe 24 mai 1908 în prezența Regelui Carol I, a Principelui Ferdinand și a Principesei Maria, dar și a unei numeroase asistențe alcătuită din personalități marcante ale culturii românești, reprezenta primul edificiu din Regatul României realizat pentru a fi muzeu. Muzeul de Istorie Naturală și Antichități a fost întemeiat în 1834 și a fost adăpostit inițial în clădirea Colegiului Sfântul Sava. În anul 1893, Grigore Antipa a fost numit la conducerea Secției de Zoologie a Muzeului de Istorie Naturală și Antichități, pe când aceasta se afla în aripa dreaptă a Palatului Universității din București. Peste numai un an, colecțiile de zoologie au fost mutate într-o casă particulară închiriată de statul român pe stada Polonă nr. 19. Noul director a depus un efort susținut și, doar în câțiva ani, a reușit prin expediții, achiziții și donații să realizeze un muzeu cu 10 săli, care era vizitat cu „adevărată aviditate” de către public. În anul 1903, Grigore Antipa prezenta Regelui Carol I și primului ministru Dimitrie Sturdza un memoriu în care solicita construirea unui local special pentru a instala colecțiile adunate și pentru a organiza în el un „Muzeu de Istorie Naturală cu toate secțiile care-i aparțin și demn de Capitala Țării”. Eforturile lui Grigore Antipa sunt încununate de succes, iar guvernul alocă suma de 350.000 lei pentru făurirea muzeului. Proiectul construcției a fost încredințat inginerului Mihail Roco, iar fațadele noii clădiri au fost desenate de către cunoscutul arhitect Grigore Cerkez. În timpul lucrărilor, Spiru Haret îi sugerează lui Grigore Antipa ca frontonul clădirii să fie decorat cu un grup statuar care să reprezinte știința. Lucrarea avea să fie încredințată sculptorului Dimitrie Paciurea și, doi ani mai târziu, grupul alegoric numit „Știința Zoologiei” împodobea frontonul clădirii, în timp ce, deasupra sa, un vultur majestuos scruta orizonturile ajutat de două himere care flancau lateralele edificiului. Cutremurul din noiembrie 1940 a dislocat frumoasa alegorie a lui Paciurea, astfel încât a fost nevoie să se decidă demontarea sculpturii care amenința să cadă și să pună astfel în pericol viața vizitatorilor. Astăzi, doar fotografiile vechi ale clădirii ne mai amintesc de remarcabila operă de artă. „Acest institut va fi o mare valoare pentru cultura poporului și pentru învățământul superior... În acest muzeu, pe lângă cultura științei se face și cultura națională” sunt cuvintele rostite de Regele Carol I la inaugurarea noii clădiri din Șoseaua Kiseleff nr. 1, clădire devenită simbol al zoologiei și muzeografiei de istorie naturală, simbol al orașului care de 110 ani crește în jurul său. Sponsor principal: MOL România Parteneri: Fisn’nBricks. Adevărul, Weekend Adevărul, Historia, Historia Special, TVR Iași, Radio România Actualități.

În prag de primăvară, Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi întâmpină vizitatorii cu o nouă expoziţie temporară intitulată “Ştergare dobrogene cu motive avimorfe”. Structurată pe două săli aflate la parterul muzeului, expoziţia reuneşte 42 de ştergare din Dobrogea ce fac parte din patrimoniul cultural-naţional, fiind clasate de Ministerul Culturii în categoriile Tezaur sau Fond. Ştergarele prezentate, vechi de peste un secol, au fost lucrate între anii 1900- 1920, din bumbac şi borangic, prin tehnici tradiţionale precum ţesutul în două iţe, ajuratul, alesul peste şi printre fire. Piesele au fost achiziţionate în perioada 1973-1980 şi provin din satele: Oltina, Băneasa, Viile, Seimeni, Dunăreni, Topalu, Mircea-Vodă, Saraiu, Gârliciu, Pantelimon, Runcu, Dulgheru (judeţul Constanţa), Enisala, Beidaud, Lunca, Satu Nou (judeţul Tulcea). Expoziţia evidenţiază diversitatea motivelor de factură avimorfă prezente pe ştergarele care în trecut decorau camera “bună” a locuinţei tradiţionale dobrogene: porumbei, păuni, cocoşi, găini, curcani, raţe, pui, cuci, rândunele, pupeze, păsări de baltă, lebede, dar şi exoticii struţi sau papagali. Astfel de ştergare, unele lungi de peste trei metri, încadrau icoanele sau erau pur şi simplu etalate pe perete, pentru a înfrumuseţa camera şi a face dovada măiestriei fetelor şi femeilor care le-au realizat. Expoziţia va fi deschisă până pe 15 iunie. Vă aşteptăm s-o vizitaţi!

Documente din cancelariile Țării Românești, etalate în centrul Capitalei | Din 17 februarie 2023 | Expoziție tematică la Palatul Suțu | „Secolul al XVII-lea în documente și imagini din patrimoniul MMB” În cadrul noii expoziții vor fi etalate documente provenite din cancelariile Țării Românești începând cu Radu Șerban, Radu Mihnea, Gavril Movilă, Alexandru Iliaș, Matei Basarab, Constantin Șerban, Grigore I Ghica, Gheorghe Duca, Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, câteva mici portrete ale unor voievozi munteni, care au condus și au emis hrisoave în cursul veacului al XVII-lea, bustul voievodului Constantin Brâncoveanu, Îndreptarea legii (1652), Cheia înțelesului (1678) și o Evanghelie tipărită în timpul domniei lui Vodă Brâncoveanu, la 1697, precum și câteva pumnale de la sfârșitul secolului al XVII-lea: http://muzeulbucurestiului.ro/expozitia-tematica-secolul.../ Până la deschiderea noii expoziții vă invităm să vizitați „Acte fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, deschisă la Palatul Suțu până pe data de 12 februarie 2023. Veți putea vedea acte domnești date de către domnitorii fanarioți ai statului de la Sud de Carpați, ca de pildă Ioan, Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore II Ghica, Mihai, Constantin și Ștefan Racoviță, Alexandru Ipsilanti, Constantin Hangerli, Alexandru Moruzi și Ioan Caragea: http://muzeulbucurestiului.ro/expozitie-tematica-acte.../ Vă așteptăm cu drag!

Expoziția Istorie și simbol, cea dintâi Lojă Masonică sibiană, colecția Muzeului Național Brukenthal va fi prezentată la Oradea Perioada: 24 februarie - 30 iulie 2023 vernisaj: vineri 24 februarie 2023, ora 17:00 Locație: Muzeul Templului Francmasoneriei, Oradea, str. Armatei Române, nr. 4 Curatori: Raluca Frîncu, Alexandru Constantin Chituță Organizator: Oradea Heritage, Fundația pentru Monumente Oradea Muzeul Național Brukenthal va deschide, la invitația Oradea Heritage și a doamnei director Angela Lupșea, expoziția Istorie și simbol, cea dintâi Lojă Masonică sibiană, colecția Muzeului Național Brukenthal, la Muzeul Templului Francmasoneriei din Oradea, vineri, 24 februarie 2023, ora 17:00. Expoziția curatoriată de Raluca Frîncu și Alexandru Constantin Chituță va prezenta peste 60 de obiecte masonice de patrimoniu, din perioada sec. 18-19, grăitoare pentru existența activității Lojei Sf. Andrei la trei frunze de nufăr din Sibiu. Interesul pentru istoria lojei masonice sibiene St. Andreas zu den drei Seeblättern/Sf. Andrei la cele trei frunze de nufăr a fost manifestat de-a lungul timpului de numeroși istorici și cercetători. Loja sibiană a fost activă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, bazele acesteia au fost puse de nouă studenți sași care au fost membri ai lojelor masonice din centrele în care și-au desăvârșit studiile, mai precis Dresda, Erlagen, Jena și Tubingen. Revenind la Sibiu aceștia au înființat, în anul 1767, Loja Sf. Andrei la trei frunze de nufăr, al cărei scop principal era propagarea „iluminismului”. Activitatea lojei de la Sibiu se suprapune cu cea a activităților francmasonice din Imperiul Habsburgic. În perioada 1749-1790 în lojele francmasonice din Transilvania, inclusiv lojele afiliate, au pătruns aproape 350 de membri – lucru care, dată fiind poziția marginală și structura populației din Transilvania, dobândește o importanță deosebită. Activitatea lojei s-a concentrat în domeniul cultural ducând o activitate intensă în domeniul publicistic și literar, prin susținerea cercetărilor în vederea apariției unor lucrări legate de geografia și istoria Transilvaniei. Sub îndrumarea membrilor lojei s-au constituit prima colecție de minerale, cercul de lectură și s-au pus bazele unei biblioteci științifice. Baronul Samuel von Brukenthal, cel care, în 1777, a preluat funcția de guvernator al Transilvaniei a fost unul dintre susținătorii lojei sibiene. Acesta era el însuși mason, mai întâi în Loja Aux Trois Canons, prima înființată la Viena, mai apoi într-o nouă lojă, la Halle, numită Aux Trois Clefs d’Or (La cele trei chei de aur), în care a deținut funcția de maestru de scaun. Din perioada în care acesta era membru activ al lojei din Halle se păstrează medalia memorială bătută cu ocazia fondării lojei masonice Au Trois Clefs dʼOr din Halle, în care baronul Samuel von Brukenthal, pe lângă faptul că a fost unul dintre întemeietori, a deținut și funcția de Venerabil. Această medalie este remarcabilă mai ales din punct de vedere iconografic deoarece pe avers regăsim primul său portret. După patenta emisă de Iosif al II-lea la 11 decembrie 1785, activitatea lojei sibiene și a lojelor din Imperiu sunt puse sub controlul statului. Condițiile impuse de la centru au determinat desființarea filialelor din Transilvania și implicit a celei din Sibiu, care la întrunirea din 22 martie 1790 a hotărât să-și suspende activitatea. Spre deosebire de celelalte loje din Imperiul Habsburgic, loja sibiană a fost o lojă multinațională – în listele lojei printre cei 276 de frați masoni se regăsesc germani, maghiari, greci și români. Dintre aceștia se remarcă Ioan Piuariu-Molnar, principele Mavrocordat (probabil fratele domnului Țării Românești), Martin von Hochmeister. Frații întrețineau legături și contacte personale cu Bucureștiul, Iașul sau Filipenii din Bucovina. Un schimb regulat de idei se practica cu lojele din Praga, Pesta sau din Hildesheim, precum și cu loja de elită Adevărata Concordie din Viena. Alături de colecția de obiecte existente în Muzeul Național Brukenthal, imaginea privind organizarea și activitatea lojei este completată prin informațiile oferite de documentele existente la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale din Sibiu. Colecția de Obiecte masonice a Muzeului Național Brukenthal este remarcabilă prin vechimea, varietatea dar și numărul mare de piese păstrate. Printre cele 170 de obiecte înregistrate, se regăsesc colane ale ofiţerilor, eşarfe, șorțuri, mănuşi, sigilii, obiecte de ritual (ciocane, urne de vot, craniu), însemne de grad. Conform însemnărilor realizate de custozii muzeului în Registrele de inventar, cea mai importantă achiziţie a fost făcută în anul 1869, când s-au cumpărat de la Julius Sigerus, cu 150 coroane, obiecte și documente care au aparținut lojei sibiene, pe care acesta le moştenise de la Karl Sigerus, ginerele lui Martin von Hochmeister cel Tânăr. La sfârșitul secolului al XIX-lea au mai intrat în colecție obiecte masonice donate de Friedrich Hochmeister, Friedrich Schuller Von Libloy, Adolf von Hochmeister și Gustav Bedeus. Prin intermediul expoziţiei Istorie și simbol, cea dintâi Lojă Masonică sibiană, deschisă la Templul Francmasoneriei din Oradea este prezentată publicului o parte din valoroasa colecţie a Muzeului Național Brukenthal.

Complexul Muzeal Național Neamț invită publicul vizitator la vernisajul expoziției temporare itinerante intitulată “Viciile – tentații înșelătoare”, marți, 07 martie 2023, ora 10.00, la sediul Muzeului de Științele Naturii Roman. Acest proiect cultural-expozițional atrage atenția aupra unor realități triste ale zilelor noastre, care fac numeroase victime, mai ales în rândul tinerilor. Sunt problemele legate de fumat, de consumul de alcool sau de droguri. În cadrul expoziției sunt vizate mai multe aspecte: conștientizarea publicului asupra consecințelor negative ale consumului de alcool, tutun, droguri asupra organismului uman; responsabilizarea generațiilor de azi cu privire la capcanele pe care le întind viciile; exprimarea de opinii asupra impactului devastator al acestor tentații asupra vieții cotidiene; evidențierea ideilor menite să determine renunțarea la vicii, prin auto-disciplină, conștiință și oferirea unor modele pozitive de viață, prin accesul la programe de ajutor pentru astfel de probleme. Expoziția prezintă câte un scurt istoric pentru tutun și alcool, dar și efectele asupra organismului uman cauzate de consumul de droguri. Suportul științific al expoziției este realizat de către specialiștii Complexului Muzeal de Științele Naturii „ Ion Borcea” din Bacău. Expoziția va fi găzduită de Muzeul de Științele Naturii din Roman până pe data de 31 mai 2023.