Loading Evenimente

« Toate Evenimente

  • Acest eveniment a trecut.

Sibiu: Expoziția: Bucătăria între necesitate și artă

31 October - 24 November

Expoziția: Bucătăria între necesitate și artă
Locul de desfășurare: Casa Albastră, Sala Multimedia
Durata: 31.10 – 24.11.2019
Curatori: dr. Raluca Teodorescu, dr. Raluca Frîncu, dr. Claudia Urduzia
Au colaborat: conservatorii Ramona Muntean și Răzvan Malanca
Text oferit de curatori:
Una dintre marile întrebări ale omenirii este cum au început oamenii să gătească? Oare cum şi-au dat seama că multe dintre alimentele pe care, până la un moment dat, le mâncaseră crude, ar putea fi mai gustoase dacă ar fi gătite? Răspunsul poate fi speculat, nu și demonstrat. Oricum ar fi fost, pare însă logic să presupunem că prima metodă de a găti a fost frigerea, care nu necesita existenţa unor recipiente.
Odată cu apariţia primelor comunităţi sedentare, care au practicat domesticirea animalelor şi cultivarea plantelor, s-a produs și un schimb în alimentație, prin apariția unor noi alimente, cum ar fi produsele lactate. Prin producerea vaselor de lut ars, se putea vorbi, în sfârşit, despre fierbere, iar în cuptoarele din ce în ce mai perfecţionate se putea, în sfârşit, coace. Conform descoperirilor din cercetări arheologice atât în locuințe, cât și în morminte, tipologia specifică a vaselor preistorice este: vase de mâncat, vase de băut și vase de gătit.
Despre bucătăria Europei antice, cunoştinţele sunt destul de bogate în ceea ce priveşte obiceiurile grecilor şi ale romanilor, dar mai lacunare când e vorba despre alte popoare. Singura carte de bucate care ni s-a păstrat din Antichitate, De Re Coquinaria scrisă de Marcus Gavius Apicius, cuprinde aproximativ două sute de reţete, multe dintre ele diferite de cele de azi, datorită utilizării unor plante aromatice care azi nu se mai folosesc. Felul în care a evoluat bucătăria romană timp de aproape un mileniu, de la perioada vechii Rome şi până la opulenţa şi rafinamentul decadent al Romei de la începutul erei noastre, poate fi explicat prin contactul cu cultura greacă, mult mai avansată, şi extinderea Imperiului Roman (care a prilejuit intersectarea cu numeroase culturi diferite şi pătrunderea unui număr mare de influenţe, sub diferite forme).
În Evul Mediu, deosebirile între clase erau foarte bine marcate şi păstrate, chiar și prin legi care interziceau anumitor categorii sociale consumul unor alimente considerate privilegiate. Pe atunci, hrana și vesela erau un indicator al stării sociale. Nobilii erau cei care-şi permiteau să consume, de pildă, mirodenii exotice și să folosească un instrumentar de masă evoluat. În Transilvania, unde breslele ocupau un rol important în confecționarea veselei, erau folosite pe scară largă vasele din ceramică de către oamenii de rând și cele de aramă, cositor și mai rar de argint de către patricieni. Vasele din metal erau considerate atât de valoroase, încât erau lăsate moștenire peste generații.
În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, societatea europeană a fost martora unor transformări fără precedent în prepararea mâncării și protocolul mesei. Între toate acestea s-a afirmat o schimbare dramatică a gustului culinar (determinat de creativitatea exuberantă a bucătarilor francezi) și un nou protocol numit service à la Française (așezarea mesei în manieră franceză) ce a fost cu repeziciune adoptat de curțile europene, înlocuit în secolul al XIX-lea de service a la russe.
Procesul de pregătirea mâncării s-a schimbat, cratițele cu bază plată au înlocuit ceaunele agățate peste focul generator de fum. În sec. XVIII, tinichigerii și fierarii au pus la dispoziția bucătarilor domestici și profesioniști o gamă remarcabilă de tigăi și cratițe, pe lângă o varietate aproape infinită de forme pentru crearea celor mai decorative feluri de mâncare prezentate vreodată.
Produsele meşterilor fierari autohtoni satisfăceau nevoile populaţiei locale şi o parte din cererile venite din Ţările Române. Fierarii exportau în Moldova şi Ţara Românească arme albe, obiecte de uz casnic şi gospodăresc (furculiţe, linguri etc.). Pe lângă comenzile primite de meşterii aurari sibieni pentru obiecte de cult, cererile de executare a unor obiecte laice trebuie să fi fost din ce în ce mai numeroase. Produsele meşterilor arămari aveau o largă răspândire, fiind folosite în bucătărie (oale, căni, forme de cozonac şi prăjituri, mojare), în gospodărie, ca obiecte de cult etc. Cu referire la vasele din cositor, numărul celor care s-au păstrat este relativ mic datorită topirii lor pentru turnarea altora sau, în vreme de război, pentru turnarea tunurilor. Prin ornamente şi formă ele atestă evoluţia acestui meşteşug de-a lungul a trei secole, parcurgând stilistic drumul de la Renaştere la Baroc şi Rococo.
Cât despre vasele de sticlă, abia din sec XVII numărul glăjăriilor crește treptat și, în mod firesc, numărul produselor oferite pe piața transilvăneană se înmulțește, fapt reflectat și de importanta colecție de sticlă din secolele XVIII-XIX: pahare, pocale, vaze, căni cu capac, piese cu rol decorativ,
Expoziția Bucătăria între necesitate și artă prezintă piese din colecțiile Muzeului Național Brukenthal – Muzeul de Istorie Casa Altemberger, începând din preistorie până în perioada modernă, de la vase de lut ars din neoliticul timpuriu până la vase din cositor, aramă, argint, sticlă din secolele XVI-XIX.

/EN/
Exhibition: Cuisine between necessity and art
Location: Casa Albastră/Blue House, Multimedia Hall
Duration: 31.10 – 24.11.2019
Curators: Dr. Raluca Teodorescu, Dr. Raluca Frîncu, Dr. Claudia Urduzia
Other contributions: conservation specialists Ramona Muntean and Răzvan Malanca
Text from the curators:
One of the great questions of the humanity is how did people begin to cook? How did they realize that many of the foods they had eaten raw up to that point could be tastier if cooked? The answer can be speculated, not entirely demonstrated. However, it seems logical to assume that the first method of cooking was frying, which did not require the existence of containers.
With the advent of the first sedentary communities, which practiced the domestication of animals and the cultivation of plants, there was also an exchange of food, through the emergence of new foods, such as dairy products. Finally, by the production of burnt clay pots, one could finally speak of boiling, and in the increasingly refined ovens one could finally bake. According to the findings from archaeological researches both in homes and in tombs, the specific typology of prehistoric vessels is: eating vessels, drinking vessels and cooking vessels.
About the cuisine of ancient Europe, the knowledge is quite rich in the customs of the Greeks and the Romans, but more deficient when it comes to other peoples. The only cookbook that has been preserved from antiquity, De Re Coquinaria written by Marcus Gavius Apicius, contains about two hundred recipes, many of them different from today, due to the cooking with aromatic plants that are no longer in use. The way in which Roman cuisine has evolved for almost a millennium, from ancient Rome to the decadent opulence and refinement of Rome from the beginning of our era, can be explained by the contact with the more advanced Greek culture and the expansion of the Roman Empire (which has led to the intersection with many different cultures and the penetration of a large number of influences, in different forms).
In the Middle Ages, the differences between the classes were very well marked and preserved, even by laws that forbade certain social categories to consume foods considered privileged. Back then, food and dishes indicated the social status. The nobles were the ones who allowed, for example, to consume exotic spices and to use evolved tableware. In Transylvania, where the guilds played an important role in the making of the tableware, ceramic vessels were widely used by ordinary people and those of brass, mower and rarer silver by the patricians. Metal vessels were considered so valuable that they were left to generations to come.
In the 17th and 18th centuries, European society witnessed unprecedented transformations in food preparation and meal protocol. In between, there was a dramatic change in the culinary taste (determined by the exuberant creativity of the French chefs) and a new protocol called service à la Française (setting the table in a French way) that was quickly adopted by the European courts, replaced in the 19th century by service à la Russe.
The process of preparing the food has changed; the flat-bottomed pans have replaced the pans hanging over the smoke-generating fire. In the 18th c., the tanneries and the blacksmiths made available to the domestic and professional cooks a remarkable range of pans, besides an almost infinite variety of shapes for the creation of the most decorative dishes ever presented.
The products of the Transylvanian blacksmith and craftsmen met the needs of the local population and part of the requests coming from the Romanian principalities. The blacksmiths exported to Moldova and the Walachia white weapons, household and household items (forks, spoons, etc.). In addition to the orders received by the Siberian gold craftsmen for cult objects, the requests for the execution of secular objects must have been more and more numerous. The products of the master craftsmen had a wide spread, being used in the kitchen (pots, cups, cake and cake forms, mortars), in the household, as objects of worship, etc. With regard to the tin pots, the number of those kept is relatively small due to their melting for the casting of others or, in times of war, for the casting of cannons. Through ornaments and form they attest to the evolution of this craft over three centuries, stylistically crossing the road from Renaissance to Baroque and Rococo.
As for glass vessels, the number of glazes gradually increased only in the 17th century and, naturally, the number of products offered on the Transylvanian market multiplies, a fact also reflected by the important collection of glass from the 18th – 19th centuries: glasses, goblets, vases, cups with lid, pieces with decorative role.
The exhibition “Kitchen between necessity and art” presents items from the collections of the Brukenthal National Museum – The Altemberger House Museum of History, from prehistory to the modern period, from burnt clay pots dated in the early Neolithic to vessels of copper, tin, silver, glass from the 16th to the 19th.

Detalii

Start:
31 October
End:
24 November
Eveniment Category:

Loc de desfășurare

Muzeul Național Brukenthal – Sibiu
Piața Mare, Nr. 5
Sibiu, Sibiu 550163 Romania
+ Harta Google
Sit web:
http://www.brukenthalmuseum.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *