Comuna Vețel, jud. Hunedoara: Festivalul “Micia Rediviva”, 24 septembrie, 2017, începând cu ora 12:00

Prima ediție a Festivalului “Micia Rediviva”

În data de 24 septembrie, 2017, începând cu ora 12:00, la Școala Generală din comuna Vețel (jud. Hunedoara), va avea loc prima ediție a Festivalului “Micia Rediviva”. Organizat de Primăria Comunei Vețel și de Filiala Deva a Asociației Terra Dacica Aeterna, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României din București, evenimentul are ca scop punerea în evidență și valorificarea unuia dintre cele mai importante ansambluri arheologice  din România, prin introducerea acestuia în circuitul turistic.

Pe malul stâng al Mureşului, la granița vestică a provinciei Dacia, s-a dezvoltat un important centru militar şi economic, Micia. Nucleul aşezării romane l-a constituit castrul auxiliar, amplasat într-un  punct strategic cu rol important pentru apărarea provinciei.

Micia, în perioada romană, devine o așezare urbană semnificativă, chiar dacă inscripțiile o pomenesc cu titlul de pagus. Importanța și înflorirea așezării s-a datorat, fără îndoială, faptului că aici a funcționat una dintre principalele staţii vamale de la marginea Imperiului Roman, devenind o adevărată placă turnantă ce asigura circulația mărfurilor, oamenilor, și, nu în ultimul rând, a ideilor.

Cercetările arheologice realizate aici, prin eforturile reunite ale cercetătorilor de la Muzeul Național de Istorie a României din București și de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, au avut ca rezultat dezvelirea unui complex de edificii publice şi militare precum un castru de mari dimensiuni, un amfiteatru, băi romane, temple, locuințe, străzi, dar și într-o porțiune din Drumul Imperial care lega provincia Dacia de partea occidentală a Imperiului Roman. Din situl de la Micia provin importante mărturii de artă, civilizație și cultură materială, ce au îmbogățit și îmbogățesc permanent, cu fiecare campanie de cercetări arheologice,  patrimoniul muzeelor din România.

Traversat de DN 7 şi de calea ferată Simeria – Arad, afectat de amplasarea, în perioada comunistă, a Termocentralei Mintia, situl de la Micia își cere astăzi dreptul la transformarea sa într-o resursă culturală ce trebuie să devină un pilon de dezvoltare durabilă a comunității locale și un reper pe harta turistică a iubitorilor de istorie. Prin caracteristicile sale și prin potențialul său turistic și științific, dar și prin gradul de accesibilitate, situl de la Micia se individualizează, fiind unic în cadrul siturilor romane din provincia Dacia.

“Micia Rediviva” are în centru ideea valorificării potenţialului multiplu al acestei importante resurse de patrimoniu, insuficient promovată, în ciuda amplasamentului de excepţie şi a elementelor sale constitutive.

Vă așteptăm așadar,  duminică, 24 septembrie, 2017, ora 12:00, la Scoala Generală din comuna Vețel, jud Hunedoara, pentru a ridica vălul uitării de pe o parte din istoria noastră și pentru a demonstra, împreună, că rănile patrimoniului se vindecă prin educație,  cunoaștere și cultură!

____________________________________________

Persoane de contact:

· dr. Mihaela Simion , Responsabil științific al sitului de la Micia, Muzeul Național de Istorie a României

tel. 0733067709

e-mail : mihaela.simion98@gmail.com

· Angelica Bălos, Filiala Deva a Asocia ției Terra Dacica Aeterna

tel. 0726760725

· Cristi Toader , Administrator Public, Primăria Comunei Vețel

tel. 0731260230


 

Secţia Relaţii cu Publicul [Public Relations Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Victoriei Avenue, 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008

Tel. [Phone] + 40 21 – 313.19.25

E-mail: relatiipublice@mnir.ro

http://www.mnir.ro

http://www.facebook.com/MNIRpage

http://twitter.com/MNIR_

http://instagram.com/mnirpage

Bucureşti: lansare de carte „Lingvistica şi arheologia slavilor timpurii”

invitatie_MNIR

Lansare de carte

Sorin Paliga, Eugen S. Teodor, Lingvistica şi arheologia slavilor timpurii. O altă vedere de la Dunărea de Jos

Comunicat de presă

BUCUREŞTI, 25 septembrie 2009

Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea de a vă invita la lansarea unei cărţi de mare interes public şi ştiinţific: Lingvistica şi arheologia slavilor timpurii. O altă vedere de la Dunărea de Jos, publicată la editura Cetatea de scaun de la Târgovişte – o colaborare de tradiţie a instituţiei noastre – şi semnată de Sorin Paliga (de la Catedra de Limbi slave a Universităţii Bucureşti) şi Eugen S. Teodor (cercetător al muzeului nostru). Evenimentul va avea loc vineri, 2 octombrie 2009, ora 12.30, la Columna lui Traian, în demisolul expoziţiei Lapidarium a MNIR şi este legat de organizarea simpozionului internaţional „60 de ani de slavistică la Universitatea din Bucureşti” (1-3 octombrie).

Concepută iniţial ca o carte de popularizare, din dorinţa de a face publice, de o manieră compactă şi accesibilă, cele mai importante rezultate ale cercetării în domeniu, lucrarea este realizată de doi specialişti consacraţi, în România, având lungimea şi aparatul critic similare unei lucrări de specialitate. Evident, datorită vastităţii domeniului, autorii nu şi-au propus o tratare exhaustivă, ci una de sinteză, care să puncteze, cu opinii personale, un tărâm al dezbaterii contradictorii prin excelenţă.

Două aspecte sunt de subliniat în mod deosebit. Întâi de toate, aceasta este prima lucrare publicată în România care subsumează eforturile unui lingvist şi ale unui arheolog, încercând un dialog – deloc simplu sau comod – al unor domenii care, până acum, dacă nu au făcut complet abstracţie de rezultatele celuilalt, nu au încercat nici o formă explicită de cooperare. Or, în materia aleasă – apariţia etniei slave – acest lucru nu este de dorit, fiindcă, dacă bazele slavisticii sunt, istoric vorbind, lingvistice, în ultima jumătate de veac arheologia a adus contribuţii semnificative în explicarea fenomenului.

În al doilea rând, noua carte încearcă să revigoreze un domeniu care, după 1989, pare părăsit de programele universitare (în special în facultăţile de istorie), fapt evident în declinul numărului de specialişti ai evului mediu timpuriu. Chiar şi aşa, apariţia editorială nu vine pe un teren complet nepregătit; cu trei ani în urmă apărea, la aceeaşi editură, în traducere română, o carte devenită celebră în toată lumea: Apariţia slavilor, de Florin Curta, profesor la Universitatea din Florida. Sorin Paliga şi Eugen Teodor nu scriu nici o „continuare”, nici o carte polemică, dar se racordează, dinamic, la ipoteza dramatică a lui Curta: slavii s-au născut la Dunărea de Jos…

Parteneri media: Şapte Seri, Radio România Cultural, Monopoly TV, onlinegallery.ro

­­­­­______________________________________________________________________

Persoane de contact:

Secţia Informatică: dr. Eugen S.Teodor, tel. 0745 135 971

Secţia Relaţii Publice: Raluca Mălăncioiu, tel. 021/315.82.07 int.1008/1015, fax 021/311.33.56, e-mail: pr@mnir.ro

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Prahova: Noaptea Muzeelor şi alte evenimente 16 – 18 mai

 

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova vă invită în zilele de sâmbătă, 16 mai şi 18 mai a.c. la o serie de manifestări dedicate atât „Nopţii Muzeelor” cât şi „Zilei Internaţionale a Muzeelor” când toate secţiile muzeale vor permite intrarea publicului în mod gratuit..

Astfel de „Noaptea Muzeelor” toate muzeele vor avea program nocturn de vizitare, la lumina lumânărilor începând cu ora 1900 continuând până după miezul nopţii.

Programul activităţilor dedicate Nopţii Muzeelor va cuprinde vernisajul expoziţiei temporare: „Arme şi accesorii militare din secolele XVII-XX” în sala Auditorium a Muzeului de Istorie; Muzeul „Casa de târgoveţ din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea” organizează serata muzeală „Pelerinaj la cea mai veche casă din Ploieşti”; la Muzeul memorial „Paul Constantinescu” va avea loc concertul laureaţilor Concursului Naţional de Interpretare şi Creatie Muzicală „Paul Constantinescu”, ediţia a XIV-a; Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” aduce în atenţia publicului „Timpul în opera lui I.L. Caragiale. Five o’clock, CFR”; la Muzeul „I. L. Caragiale” se va desfăşura seara muzeală: „I. L. Caragiale meloman”; programul nocturn „Acasă la Nichita”se va desfăşura la muzeul memorial ce-i poartă numele, pe fundalul sonor al versurilor nichitiene.

De asemenea Muzeul memorial „Cezar Petrescu” din Buşteni găzduieşte o seară de muzică şi poezie – „Poezia munţilor” în compania prietenilor muzeului; Muzeul „Casa Domnească” din Brebu aşteaptă publicul vizitator la un moment liric –„Lumini în noapte”-în care muzica şi poezia se împletesc armonios; acasă la marele istoric Nicolae Iorga din Vălenii de Munte are loc spectacolul folcloric „La poale de codru verde”.

Ziua Internaţională a Muzeelor are ca temă anul acesta „Muzeele şi turismul” în prim plan fiind festivitatea de deschidere a expoziţiei permanente a Muzeului „Conacul Bellu” Urlaţi. De asemenea Muzeul „I. L. Caragiale” Ploieşti organizează o expoziţie de grafică -„Eroii lui Caragiale” cu participarea elevilor din Ploieşti şi din ţară.

Vă aşteptăm la oricare dintre aceste evenimente cu menţiunea că surprizele nu vor lipsi.

Biroul de presă, comunicare şi pedagogie muzeală

referent Irina Voinescu

 

Bucureşti: expoziţia „Comorile timpului. Civilizaţii din epoca pietrei”

Muzeul Naţional de Istorie a României organizează expoziţia „Comorile timpului. Civilizaţii din epoca pietrei” în colaborare cu alte 30 de muzee, universităţi şi institute de cercetare din ţară, cu sprijinul deosebit al colegilor din Asociaţia Hellas et Rome din Elveţia. Vernisajul va avea loc în data de 23 martie 2009, orele 18.30, în holul central al muzeului.

afisComorile-timpului

Expoziţia a beneficiat de sprijinul Guvernului României şi, în special, de cel al Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

Rezultatele cercetărilor a câtorva generaţii de arheologi, timp de mai bine de un secol, sunt astfel reunite cu scopul evidenţierii veritabilelor capodopere ale artei preistorice din epoca pietrei. Prin intermediul celor 1112 piese de metal, lut, os, corn si piatră, vizitatorii vor putea redescoperi un capitol al istoriei trecute a spaţiului nord-dunarean, de acum mai bine de şase milenii, şi anume un bogat material arheologic rămas, în cea mai mare parte, necunoscut publicului din centrul si vestul Europei.

Expresie a forţei creatoare a comunităţilor umane ce au locuit pe actualul teritoriu al ţării nostre, aceste piese se constituie într-un argument peren al necesităţii şi utilităţii cunoaşterii valorilor de patrimoniu pe care muzeele din România le posedă, certificând astfel nivelul european al colecţiilor lor.

Expozitia face parte dintr-un amplu proiect internaţional al cărui obiectiv este de a face cunoscută bogăţia culturilor epocii neolitice din România. Reunite pentru prima dată într-o singură expoziţie intitulată “Meister der Steinzeitkunst – Frühe Kulturen aus Rumänien”, la Historisches Museum Olten, din Elveţia, în perioada 2 iunie -1 octombrie 2008, aceste impresionante opere de artă preistorică s-au bucurat de aprecierea unanimă a vizitatorilor şi a presei din străinătate. Deoarece, cu exceptia câtorva piese rare cunoscute în lume, nici un ansamblu de obiecte din aceasta perioadă nu a mai fost vreodata prezentat în afara ţării, expoziţia organizată în Elveţia s-a constituit ca o premieră pentru Europa şi europenitate.

Expoziţia „Comorile timpului. Civilizaţii din epoca pietrei” este deschisă în perioada 23 martie – 30 aprilie 2009, perioadă în care dorim să împărtăşim publicului din Bucureşti, dar şi celui din ţară, bucuria şi onoarea pe care o simţim expunând aceste piese neolitice de excepţie, descoperite de arheologii români în peste 150 de ani de cercetări.

Muzeele partenere care au răspuns invitaţiei Muzeului Naţional de Istorie a României de a lua parte în acest amplu proiect sunt:

Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia

Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Muzeul Judeţean Teleorman, Alexandria

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău

Muzeul “Vasile Pârvan”, Bârlad

Muzeul Judeţean Botoşani

Muzeul Brăilei

Muzeul Judeţean de Istorie, Braşov

Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei

Muzeul de Istorie Naţionala şi Arheologie, Constanţa

Muzeul Olteniei, Craiova

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin

Muzeul de Istorie, Galaţi

Institutul de Arheologie, Iaşi

Muzeul de Istorie a Moldovei, Iaşi

Universitatea „A.I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Istorie, Centrul Interdisciplinar de Studii Arheoistorice

Complexul Muzeal Judeţean Neamţ

Muzeul Banatului Montan, Reşiţa

Muzeul Judeţean Satu Mare

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sf. Gheorghe

Muzeul Naţional Secuiesc, Sf. Gheorghe

Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu

Complexul Muzeal Bucovina, Suceava

Muzeul Orăşenesc, Tecuci

Muzeul Banatului, Timişoara

Institutul de Cercetari Eco-Muzeale, Tulcea

Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare”, Vaslui

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arta, Zalău

Parteneri media: Radio România Cultural, Revista Historia, Jurnalul Naţional, Şapte Seri, Monopoly TV – ZOOM TV, Onlinegallery.ro, Comunicatedepresa.ro

___________________________________________

Pentru informaţii suplimentare contactaţi:

Muzeul Naţional de Istorie a României

Secţia Educaţie muzeală, relaţii publice, marketing cultural şi organizare expoziţii

tel. 021/315.82.07 int.1008/1015, fax 021/311.33.56, e-mail: pr@mnir.ro

Katia Moldoveanu
Departamentul Educatie – Relatii Publice
Muzeul National de Istorie a Romaniei
Calea Victoriei 12, sector 3, Bucuresti, 030026
tel: 021/315.82.07 int. 1008, fax: 021/311.33.56
www.mnir.ro

Sf. Gheorghe: evenimentele muzeale din 2009

Muzeul Naţional Secuiesc, Sf. Gheorghe: Informaţii evenimente  muzeale 2009

Expoziţii de bază
Expoziţiile permanente ale Secţiei Istorie-Arheologie:

•    Revoluţia de la 1848-1849 din Trei Scaune
•    Vestigii arheologice din Sud-Estul Transilvaniei
•    Secuii. Apărătorii creştinătăţii (expoziţie care va fi deschisă publicului începând din primăvară)

Expoziţiile permanente ale Secţiei Etnografie
•    Meşteşuguri şi ocupaţii din Trei Scaune
•    Obiceiurile generaţiilor
•    „Te-am dus păgân, te-am adus creştin” – Copilăria în zona Secuimii
•    Casa ţărănească  de la Potiond

Expoziţiile permanente ale Secţiei Ştiinţele Naturii:
•    Flora şi fauna  – S.O.S. Natura
•    Expoziţia de bază – paleontologie
•    Expoziţia de roci şi minerale

Programe
•    Expoziţia artistului plastic Hadik Gyula: 27 ianuarie – 27 februarie
•     „Nimicuri fragile. Expoziţie comemorativă – 150 de ani de la naşterea artistului sticlar  Sovánka István (până la 15 februarie)
•    Expoziţie fotografică: Reprezentări ale Fecioarei cu pelerină (deschisă între                                                                                                                                  3-30 martie)
•    Expoziţia de bază reînnoită: Secuii. Apărătorii creştinătăţii – vernisaj de Zilele Sfântu Gheorghe
•    Ziua Internaţională a Muzeelor: 18 mai
•    Nopţi Albe Muzeale: 24 iunie,  între orele 18.00-24.00
•    Sărbători şi întâlniri III : expoziţie comună Muzeul Naţional Secuiesc  şi Muzeul Laczkó Dezső din Veszprém, Ungaria (19-20 septembrie)
•    Participarea  la  Toamna Culturală Covăsneană
•    Conferinţe
•    Concerte de muzică clasică
•    Prelegeri ştiinţifice

Aşteptăm copiii (de toate vârstele) la activităţi conexe programelor Muzeului, concepute special pentru nevoile lor de informare şi documentare pe teme muzeale!

Program:
În perioada 16 septembrie – 31 mai – program de iarnă
Marţi – vineri, deschis între orele 9 -16
Sâmbătă şi Duminică, deschis între orele 9 -14
În perioada 1 iunie – 15 septembrie – program de vară
Marţi – vineri, deschis  între orele 10 -18
Sâmbătă şi Duminică, deschis între orele 10 -16
Luni, Muzeul este înschis pentru vizitatori.
Muzeul are amenajată o intrare pentru accesul persoanelor cu probleme locomotorii.
Preţuri bilete:
Pentru adulţi: 5 lei; pentru pensionari şi copii peste 7 ani : 2.5 lei.
Taxa ghidaj şi foto: 10 lei; filmare video: 20 lei.

Contact:

520055 Sfântu Gheorghe
Str.Kós Károly nr. 10.
Tel.: 0267-312-442
Pagina web: www.sznm.ro
E-mail: office.sznm # gmail.com

Judeţul Arad: Mănăstirea Bizere devine rezervaţie arheologică organizată

În data de 7 septembrie 2008, la ora 17, va avea loc inaugurarea „Rezervaţiei arheologice Mănăstirea Bizere”. Ea se va derula concomitent cu un spectacol câmpenesc (discursuri, jocuri medievale, arheologie pentru copii, standuri de carte şi materiale promoţionale, foc de tabără şi lumini tradiţionale, concerte de muzică medievală şi locală). Pentru că, în aceste momente, comuna Frumuşeni şi-a ales simbolul heraldic (care utilizeză decoraţia mozaicurilor), evenimentul va fi promovat şi ca zi a comunei.
La ora la care, în România de astăzi, rezevaţiile arheologice dispar, sunt agresate ori sunt deplin neglijate, judeţul Arad întemeiază prima sa rezervaţie arheologică. Este începutul altor acţiuni care vor tinde către un edificiu de protecţie a mozaicurilor, parc şi muzeu de sit.
Din anul 2003 situl arheologic de la Frumuşeni (jud. Arad) s-a impus atenţiei arheologilor şi opiniei publice din România datorită descoperirilor mozaicurilor de la Mănăstirea Bizere. Unice ca vechime şi frumuseţe în ţară, dar şi pe o rază de circa 1000 km, ele s-au bucurat de o primă prezentare .(Ileana Burnichioiu, Adrian Andrei Rusu, Mozaicurile medievale de la Bizere. The medieval mosaics from Bizere. Die mittelalterlichen Mosaiken von Bizere. Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2006, 56 p.)
Datele istorice şi arheologice indică existenţa unui aşezământ al unor călugări benedictini veniţi probabil din Italia, cândva anterior anului 1150. Dacă din punct de vedere constructiv şi artistic, rolul mănăstirii s-a încheiat în prima jumătate a secolului al XIII-lea, viaţa i s-a derulat în continuare până la mijlocul secolului al XVI-lea.
După o cercetare derulată sistematic şi continuu, timp de opt ani, complexul prinde contururi din ce în ce mai clare. În vest, biserica era dotată cu o planimetrie insolită: plan basilical trinavat, cu naos şi pronaos, altar principal cu contur de rotondă şi abside laterale semicirculare. Ea a fost încadrată de două curţi. Spre nord, exista şi o altă biserică-capelă, cu altar închis semicircular, apoi un palat abaţial cu etaj şi o instalaţie portuară. Spre sud, o curte cu o fântână arteziană de colţ era încadrată de un portic larg, cu circa 80 de colonete cu baze, capileturi şi imposte personalizate. La sud, curtea era mărginită de un refectoriu uriaş, cu plan bazilical. În exterior se aflau clădirile bucătăriei, băii, un grânar şi alte anexe. În sud-vest, insula Mureşului era amenajată cu un doc şi faleză.
În centrul insulei, un turn cu zidărie plină adăposteşte o fântână şi astăzi vizibilă. Este cea mai veche fântână medievală din România, care poate fi oricând refuncţionalizată. Pentru că locul a păstrat ruine vizibile, va fi protejat deja de o copertină simplă care să sugereze vechile elevaţii. La sud de turn, se află „barca-fantomă” (amprenta în mortar a unei bărci de peste 12 m lungime), descoperită în anul 2008 şi impregnată pentru a fi conservată.
Datorită eforturilor constante depuse de responsabilul de şantier (dr. Adrian Andrei Rusu, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca), întâlnite în mod exemplar cu înţelegerea şi colaborarea Complexului Muzeal Arad (dr. Peter Hügel, Florin Mărginean, George Pascu Hurezan), ai altor colaroratori (Ileana Burnichioiu, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia), rezevaţia a primit temeiuri juridice. Implicarea Consiliului Judeţean Arad şi a Primăriei Frumuşeni a contribuit esenţial la finanţarea proiectului.

Giurgeni: Invitaţie la un eveniment organizat de Muzeul Naţional de Istorie a României

În contextul proiectului cultural „Oraşul de Floci – Redescoperirea unui meşteşug într-un oraş medieval dispărut”, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), Muzeul Naţional de Istorie a României, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Judeţean Ialomiţa (Slobozia) şi Institutul Naţional al Monumentelor Istorice vor desfăşura în perioada 12–16 august 2008, o serie de programe dedicate copiilor în cadrul sitului arheologic de la Oraşul de Floci. Activităţile, reunite sub genericul „Fir întors”, sunt organizate cu scopul de a determina participarea activă a comunităţilor locale la păstrarea şi promovarea adecvată a patrimoniului lor istorico-arheologic.
Timp de trei zile (12–14 august) elevi din 8 unităţi şcolare ialomiţene (şcoli generale şi licee) aflate în  vecinătatea acestui sit arheologic prioritar vor învăţa – într-o manieră interactivă şi atractivă – despre felul în care îşi pot cunoaşte tradiţia şi cum pot contribui la valorificarea unui set de repere culturale (arheologice, istorice, tradiţii, obiceiuri etc.) definitoriu pentru spaţiul lor de rezidenţă. Programele vor cuprinde ateliere de arheologie experimentală şi de prelucrare a lânii (meşteşug emblematic legat de tradiţiile consacrate ale zonei), cât şi module educaţionale pentru copii referitoare la protejarea patrimoniului arheologic şi valorificarea acestuia.
La finalul acestei perioade, sâmbătă 16 august 2008 începând cu ora 1300, va fi vernisată o micro-expoziţie şi vor fi prezentate public site-ul web al proiectului, un micro-film documentar referitor la zestrea culturală a oraşului medieval dispărut de la Târgul de Floci, precum şi o aplicaţie multi-media ce propune soluţii de reconstituire a unora din edificiile arheologice descoperite aici în urma săpăturilor arheologice.
Toate activităţile se vor desfăşura în cadrul sitului arheologic, situat de-a lungul drumului naţionale DN2A / E60 (Bucureşti – Slobozia – Constanţa), în dreptul km 104–105, precum şi la şcoala generală din comuna Giurgeni.

Pentru detalii suplimentare vă rugăm să contactaţi:
Muzeul Naţional de Istorie a României, Secţiile de Arheologie Preventivă şi Arheologie
Tel. / fax 021 311 33 56, 021 315 82 07 – interior 1059

Muzeul Judeţean Ialomiţa
Tel. / fax 0243 230 054, persoană de contact – dr. Gheorghe Matei

 

Giurgiu: vernisajul expoziţiei „Noi descoperiri arheologice din judeţul Giurgiu”

În dată de 30 iulie ora 10 2008 la sediul Muzeului Judeţean „Teohari Antonescu” din Giurgiu va avea loc vernisajul expoziţiei „Noi descoperiri arheologice din judeţul Giurgiu”. Vor fi prezentate atât săpături de salvare sau preventive (Draganescu, Gaiseni, Iepureşti, Slobozia), cât şi şantiere sistematice (Mironesti). Obiectivele vizate de acestea au însemnat aşezări eneolitice de tip tell (Iepureşti), aşezări din epoca bronzului sau morminte geto dacice (Slobozia), lacase de cult din epoca medievală târzie şi din epoca modernă (Draganescu, Gaiseni).

Cu această ocazie va fi lansată şi monografia arheologica a zonei Mironesti, cuprinzând descoperiri din epoca bronzului (culturile Cernavoda, Glina, Tei) şi din prima epocă a fierului (cultura Basarabi). Expoziţia va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii septembrie.