Etichetă: Biserica Mănăstirii Cotroceni

Bucureşti: Expoziţii deschise pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni

Expoziţii deschise pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni

La început de primăvară, pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni sunt deschise expoziţii de excepţie, care aduc în prim plan un patrimoniu cultural de o valoare inestimabilă şi pe care, publicul este invitat să le viziteze, de marţi până duminică în intervalul orar 9.30 – 17.30.

 

Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă – expoziţie permanentă – prezintă o parte a patrimoniului recuperat, aparţinând bisericii mănăstirii Cotroceni, ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino (1678 – 1688). Obiectele de o valoare patrimonială inestimabilă au fost supuse unui amplu proces de restaurare, în laboratoarele specializate ale muzeelor din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Muzeul Olteniei, Craiova, Complexul Naţional Muzeal „Astra”- Sibiu, Muzeul Bucovinei, Suceava, Muzeul Unirii, Alba Iulia – Centrul Naţional de Conservare şi Restaurare Carte, cu scopul de a evidenţia valoarea lor artistică, de mărturii semnificative ale artei create în spaţiul românesc sau în alte areale culturale, pentru acest aşezământ monastic.

Expoziţia Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă deschisă în spaţiile medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, întregeşte expoziţia permanentă dedicată evoluţiei ansamblului medieval şi modern de la Cotroceni, fiind cea mai valoroasă dintre componentele sale, remarcabilă prin istoria de peste trei secole şi ilustrarea artei româneşti din epoca medievală.

Expoziţia poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30 – 17.30.

Veşminte, podoabe săseşti şi reprezentările acestora în pictura vremii este o expoziţie de excepţie, obiectele de vestimentaţie, accesoriile, piesele de podoabă, tablourile expuse, ilustrând rafinamentul şi eleganţa costumului săsesc, ca un semn al dezvoltării economice la care ajunseseră saşii din Transilvania, acum mai bine de două secole. Expoziţia cuprinde un număr de 100 de obiecte din secolele XVII – XIX, din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal: costume săseşti, accesorii vestimentare (plastroane, căciuli bărbăteşti, borten – cilindrul de catifea purtat de fete pe cap, scufii, pantofi, cizme, poşete, evantaie, umbreluţe), pungi pentru bani, punguţe pentru tutun, port-ţigarete, tabachere, carnete de bal, podoabe (casete pentru bijuterii, broşe, paftale şi paftale de piept sau Heftel din argint aurit şi argint, cingători, cercei, inele, brăţari, coliere, pandantive din argint aurit şi argint, cu pietre preţioase şi semipreţioase, nasturi şi copci din argint, ace de voal). În expoziţie figurează şi 20 de tablouri din Galeria de Artă Românească a Muzeului Naţional Brukenthal, care asigură legătura între costum, accesoriile vestimentare şi podoabe. Tablourile reprezintă portrete de epocă ale patriciatului săsesc, constituind un important capitol de artă transilvăneană, surprinzând evoluţia picturii laice din secolul al XVII-lea, până la începutul sec. al XIX-lea.

Expoziţia este deschisă până în data de 10 mai 2015, şi poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30-17.30.

Expoziţia L΄Ecole de Tunis / Şcoala din Tunis realizată în colaborare cu Ambasada Republicii Tunisiene la Bucureşti este omagiu adus întemeietorilor picturii tunisiene contemporane, uniţi de voinţa de a aduce în prim plan arta autentică tunisiană.

În cadrul expoziţiei de la Muzeul Naţional Cotroceni sunt expuse un număr de 10 tablouri realizate în tehnici diferite (ulei/pânză, acrilic/pânză, acuarelă, acrilic/pe lemn gravat, guaşe) purtând semnătura celor mai reprezntativi artişti ai Şcolii din Tunis: Yahia Turki (1903 – 1968), Ali Ben Salem (1910 – 2001), Ammar Farhat (1911 – 1988), Jallel Ben Abdalah (1921), Hedi Turki (1922), Ali Bellagha (1924 – 2006), Abdelaziz Gorgi (1928 – 2008), Néjib Belkhouja (1933 – 2007), Brahim Dhahak (1938 – 2011), Fethi Ben Zakour (1947).

Expoziţia este deschisă până în data de 17 aprilie 2015, şi poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30-17.30.

Parteneri media : Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, TVCity, HYPTV, Vacanţe la ţară, Traveller Magazin, Diplomat Club, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti FM, Radio România Internaţional, ArtOut, Căminul, Business Woman, Q Magazine, Artindex, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Asociaţia Redescoperă Istoria, Historia, Modernism.ro, Revista Accente.

Persoană de contact

Ştefania Dinu

tel: 021.317.31.06

e-mail: relatiipublice @muzeulcotroceni.ro

București: Deschiderea expoziţiei permanente „Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă”

Deschiderea expoziţiei permanente

„Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă”, la Muzeul Naţional Cotroceni

 

Muzeul Naţional Cotroceni a organizat marţi, 7 octombrie 2014, orele 18,00, în Spaţiile Medievale, deschiderea oficială a expoziţiei permanente: Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă.

Expoziţia prezintă o parte a patrimoniului recuperat, aparţinând bisericii mănăstirii Cotroceni, ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino (1678 – 1688).

Evenimentul este prilejuit şi de împlinirea a cinci ani de la sfinţirea noii biserici Cotroceni în octombrie 2009, şi de sărbătorirea celui de-al doilea hram „Sfinţii Mucenici Serghie şi Vach”, care se prăznuiesc în ziua de 7 octombrie.

Obiectele de o valoare patrimonială inestimabilă au fost supuse unui amplu proces de restaurare, în laboratoarele specializate ale muzeelor din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Muzeul Olteniei, Craiova, Complexul Naţional Muzeal „Astra”- Sibiu, Muzeul Bucovinei, Suceava, Muzeul Unirii, Alba Iulia – Centrul Naţional de Conservare şi Restaurare Carte, cu scopul de a evidenţia valoarea lor artistică, de mărturii semnificative ale artei create în spaţiul românesc sau în alte areale culturale, pentru acest aşezământ monastic.

Domnitorul Şerban Cantacuzino a fost ctitor al mănăstirii Cotroceni, iniţiator şi susţinător al introducerii limbii române în cancelaria domnească şi în biserică şi apărător al creştinătăţii, urmărind cu perseverenţă înlăturarea dependenţei faţă de Imperiul Otoman. S-a remarcat drept un susţinător al tiparului, contribuind la tipărirea în limba română a Bibliei (1688), cunoscută sub numele de Biblia de la Bucureşti.

În cadrul expoziţiei de la Muzeul Naţional Cotroceni este expus pentru prima dată publicului, o parte din patrimoniul recuperat care a aparţinut bisericii Cotroceni: icoane împărăteşti, de iconostas, prăznicare cu dublă faţă, cu ferecătură, un iconostas din 1849, cruci de iconostas şi de altar; obiecte de orfevrărie liturgică din argint (anaforniţe, candele, sfeşnice, cruci de mână, candelabru cu decoraţie de influenţă barocă, obiecte de cult utilizate în timpul serviciului divin); broderii liturgice (felon, poale de icoană, văluri de tâmplă, procovăţ, epitaf „Plângerea Domnului” – secolele XVII – XVIII); cărţi (Istoria Patriarhilor Ierusalimului scrisă de Dositei patriarhul Ierusalimului, 1715, Biblia, Blaj, 1795, Sfânta Evanghelie, Veneţia, 1801, Minee tipătite la Veneţia (1672 – 1790), Apostol, Buzău, 1704, Octoih, Mănăstirea Neamţ, 1836, Evanghelie cu ferecătură, Bucureşti, 1856); piese de mobilier: (strane – sec. XVII şi XIX, amvon – sec. XIX, jilţ arhieresc – sec. XIX, tetrapod – sec. XIX analoghioane – sec. XIX, mese cu picior – sec. XIX, mese cu panou decorativ „Sfânta Treime” – sec. XIX).

Expoziţia Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă deschisă în spaţiile medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, întregeşte expoziţia permanentă dedicată evoluţiei ansamblului medieval şi modern de la Cotroceni, fiind cea mai valoroasă dintre componentele sale, remarcabilă prin istoria de peste trei secole şi ilustrarea artei româneşti din epoca medievală.

Nu în ultimul rând, se împlineşte într-un fel şi dorinţa domnitorului Şerban Cantacuzino, de a păstra în spaţiile ctitoriei sale – impresionantele pivniţe cantacuzine – „odoare sfinte”, pe care le i dăruise şi care, indiferent de vitregia vremurilor, trebuiau sa rămână ale mănăstirii şi bisericii, aşa cum se preciza în hrisovul de ctitorie al acestui valoros ansamblu mănăstiresc de la sfârşitul secolului al XVII-lea.

 

Parteneri: Apa Nova, Konica Minolta

 

Parteneri media : Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Agenţia de presă Rador, TVCity, Modernism.ro, Radio France International, Vacanţe la ţară, Traveller Magazin, Diplomat Club, ArtOut, Căminul, Business Woman, Q Magazine, Artindex, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Historia, Breslo.ro, SensoTV. Şapte Seri

Persoană de contact:

Ştefania Dinu

021/3173106

relatiipublice @muzeulcotroceni.ro