Iași: Expoziţia „Iași, capitală de război”,

Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează la Muzeul „Vasile Pogor” expoziţia „Iași, capitală de război”, ce marchează un moment important din istoria Iaşului. Încă de la finele anului 1916 administraţia românească s-a retras în Iaşi, orașul găzduind instituţiile statului dar, mai mult decât atât, a devenit, la nivel simbolic, Capitala rezistenţei până la capăt, aşa cum au numit-o istoricii.

Acest episod din istoria Iaşului este reflectat în pagini de corespondenţă, documente, fotografii, cărți și afișe de propagandă. Pot fi admirate fotografii cu refugiate din Bucovina, transformarea Fabricii Nicolina în fabrică de armament, file cu însemnări și amintiri din timpul războiului semnate de Erast Tarangul și Maximilian Hacman, corespondența dintre Ion Bianu și Petru Poni privind refugierea patrimoniului Academiei Române la Iaşi.  Vizitatorii vor descoperi fotografii și alte documente despre suferinţele Iaşului și implicarea medicilor francezi şi a surorilor de caritate din Misiunea Franceză, scrisori, imagini și volume care evidențiază contribuția unor personalității ale vremii în efortul de război (Regina Maria, Prințesa Olga Sturdza, George Enescu, Barbu Șt. Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Sabina Cantacuzino, Ecaterina Iorga, Margareta Poni, Lucia Poni ș.a.). Se adaugă mai multe afișe de mobilizare a populației și de propagandă franceze, expuse pentru prima dată publicului ieșean, precum și efecte militare.

Expoziția aniversară „Iași, capitală de război” este organizată de Muzeul Național al Literaturii Române Iași și Arhivele Naționale Iași în parteneriat cu Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași și va putea fi vizitată în perioada 1 Decembrie 2017 – 14 ianuarie 2018, la Muzeul „Vasile Pogor”, în intervalul orar 10:00 – 17:00. Curatorii expoziției sunt Suzana Bodale, Corina Mocanu Irimiță, Iulian Pruteanu și Oana Melinte.

București: Vernisajul expoziției outdoor “DECEMBRIE ‘89. 25 DE ANI DE LIBERTATE”

Vernisajul expoziției outdoor

“DECEMBRIE ‘89. 25 DE ANI DE LIBERTATE”

AFIS_EXPO_DECEMBRIE1989_MNIR

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) vernisează expoziția foto-documentară DECEMBRIE ‘89. 25 DE ANI DE LIBERTATE”, miercuri, 17 decembrie 2014, începând cu ora 13.00, la sediul muzeului, din Calea Victoriei nr. 12, București.

Expoziția este amplasată în aer liber, putând fi vizitată pe terasa MNIR, dinspre Calea Victoriei, până în luna martie 2015.

Expoziția marchează împlinirea a 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, fiind un omagiu pentru cei care, în urma cu un sfert de secol, au ieșit in stradă, împotriva unui regim dictatorial, care încălca cele mai elementare drepturi și libertati ale românilor. Propagarea revoltei începută la Timisoara, pe 16 decembrie 1989, nu a putut fi oprită, în pofida încercărilor autorităților comuniste.

Pe 21 și 22 decembrie 1989, bucureștenii și-au manifestat la rândul lor dorința de libertate și au determinat fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu și astfel, căderea unui regim politic ce guvernase țara vreme de jumătate de secol.

Expoziția foto-documentară deschisă la muzeu surprinde, în imagini sugestive, momente ale desfășurării evenimentelor din perioada cuprinsă între 16 – 23 decembrie 1989, la Timișoara si București.

Partenerii MNIR în realizarea evenimentului sunt: Guvernul României – Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în Romania în Perioada 1945 – 1989 și Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989.

Departamentul Relaţii Publice, Marketing Cultural, Educație Muzeală  și Organizare Expoziții  [PR Department]

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI [NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA]
Calea Victoriei nr. 12, cod 030026, sector 3, Bucureşti, ROMÂNIA
[12 Calea Victoriei street, postal code 030026, district 3, Bucharest ROMANIA]
Tel. [Phone] + 40 21 – 315.82.07 / int. 1008, 1015

E-mail: pr.mnir@gmail.com, https://www.facebook.com/MNIRpage, http://twitter.com/MNIR_

Caransebeş: Ziua Naţională a Culturii Române

MUZEUL JUDEŢEAN DE ETNOGRAFIE ŞI AL REGIMENTULUI DE GRANIŢĂ CARANSEBEŞ

Ziua Naţională a Culturii Române

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş împreună cu Colegiului Naţional C.D. Loga Caransebeş organizează Ziua Naţională a Culturii Române , joi, 15 ianuarie 2015, începând cu ora 10.00, în sala de şedinţă de la parter a instituţiei de cultură. Întreaga manifestare se derulează cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Acţiunea va debuta printr-o expoziţie foto-documentară legată de viaţa şi activitatea artistică a marelui poet şi va fi urmată de un recital de poezii din opera sa, după cum urmează:

· Un colaj de poezie de Marin Sorescu (realizat de clasele liceale ale Colegiului Naţional C.D. Loga Caransebeş) – coordonator: Prof. Ariana Covaci;

· Recital de poezie susţinut de elevi ai Colegiului Naţional C.D. Loga Caransebeş: Trebuiau să poarte un nume (autor Marin Sorescu); Floare albastră (autor Mihai Eminescu) – coordonator Prof. Iordache Pătrăşcanu.

Evenimentul aflat la cea de-a IV-a ediţie, acordă o deosebită apreciere culturii române şi operei marelui poet român Mihai Eminescu precum şi locului și rolului său în contextul patrimoniului cultural și de cunoaștere a umanității.

Cristina Moisă

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă

P-ţa Gen. I. Dragalina Nr. 2

325400 Caransebeş

Jud. Caraş-Severin

România

Tel/Fax: 00 40 255 512 193

E-mail: mjergcaransebes@yahoo.com

București: vernisajul expoziției Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească, cu participarea fotojurnalistei Andreea Tănase, 24 aprilie 2015

afisexpozitiearmeni

Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească

24 aprilie – 24 mai 2015, Sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 24 aprilie 2015, ora 16.30, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească, cu participarea fotojurnalistei Andreea Tănase.
Mai multe informații găsiți pe http://bit.ly/1b9uTMB

Cine nu a auzit de Hanul lui Manuc sau de Muzeul Zambaccian, de Ion Vodă cel Viteaz, de Ana Aslan, de Theodor Aman, de Garabet Ibrăileanu, de Spiru Haret, de Mihail Jora, de Anda Călugăreanu, de David Ohanesian sau de Harry Tavitian?

Ce justifică alăturarea lor în aceeași frază? Rădăcinile vechi armenești.

De la poalele Muntelui Ararat, aflat astăzi pe teritoriul Turciei, până pe „ulița armenească”, prezentă încă în spațiul sau doar în memoria afectivă a multor târguri și orașe din România, armenii au bătut drumuri întortocheate, au pătimit și au construit mult.

Biserica Armenească, orașele Gherla și Dumbrăveni, bisericile de piatră ale Sucevei, minunate construcții arhitecturale în orașele Moldovei, ale Transilvaniei, din București, Brăila sau Constanța sunt doar câteva dintre urmele lăsate de prezența armenilor printre noi, atestată încă din vremea formării principatelor românești. Armenii au dat României, de-a lungul timpului, personalități de seamă, și multe dintre ele ne marchează viața publică contemporană.

Nu mulți ajungem să îi întâlnim și foarte puțini reușim să îi cunoaștem și să înțelegem ce definește comunitățile de armeni din România. Comunități puternice și active, în continuă mișcare, asumându-și plenar o identitate istorică și culturală clară, vie și răspicat afirmată în pofida vicisitudinilor unei istorii puțin îngăduitoare cu această etnie.

Printre cele mai interesante culturi-diasporă din Europa, îmbinând valorile culturale ale Orientului cu cele ale Occidentului, armenii au dus cu ei, oriunde au ajuns, credința creștină, negoțul, arta țesutului covoarelor, secretul prelucrării pieilor de capră ( cordovan), ghiudemul și pastrama, dar și lavashul sau supa de urechiușe. Armenii poartă cu ei și răni deschise de o istorie care le-a fost ostilă și care i-a mânat, secole de-a rândul, să pribegească în lumea largă. Cea mai dureroasă dintre ele este legată de masacrele din 1915, comemorate în acest an, la 24 aprilie.

Muzeul Național al Țăranului Român vă propune o incursiune în intimitatea culturală a armenilor de pe teritoriul României, printr-o serie de evenimente subsumate acestei comemorări:

1. Vernisajul expoziției Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească, cu participarea fotojurnalistei Andreea Tănase / Sala Irina Nicolau, vineri, 24 aprilie, ora 16.30.

Expoziția va fi deschisă în perioada 24 aprilie – 24 mai 2015, de marți până duminică, orele 10 – 18.

 

2. Concert: recital al artistului armean Artur Shahnazarian / Studioul Horia Bernea, vineri, 24 aprilie, ora 17.30.

Născut în anul 1958, în Armenia, Artur Shahnazarian este absolvent al Facultă ț ii de Compoziț ie, Dirijat și Muzicologie a Conservatorului de Stat din Erevan și membru în comitetul director al Uniunii Compozitorilor din Armenia. A cules numeroase mostre de folclor armean și, cu sprijinul Cultural Renaissance și lucrând cu mai mulți artiști, a înregistrat Fondul de Aur al muzicii monodice populare ș i bisericești din Armenia (350 de cântece populare, 80 de melodii instrumentale, 80 de cântece bisericești). A sus ținut concerte-prelegeri în România, Ungaria, SUA, Franț a, Germania, Danemarca ș i Norvegia. A publicat multe lucrări ș tiințifice despre notația muzicală armenească din perioada medievală – sistemul khaz, culturologie, etnologie, folclor ș i educație. Printre compozi țiile sale muzicale se regăsesc aranjamente muzicale pentru voce, poemul muzical pentru voce Zanghi, compoziții pentru pian și voce, cantata pe motive medievale armenești, ritualul precreștin Navasard pentru orchestră și voce, lucrări pentru pian, muzică corală pe motivele poemului lui Grigor Narekatsi, compoziții pentru orchestră de coarde, cvintetul cu pian, sextetul cu pian, opera-balet David din Sasun, diverse compoziții pentru cor. Este unul dintre cei mai buni cunoscători ai vie ț ii și activită ții lui Komitas (pe numele său laic Șogomon Șogomonian), cleric, etnomuzicolog, compozitor, aranjor ș i interpret care a trăit între 1869 – 1935 ș i este considerat îndeob ș te fondatorul ș colii naționale de muzică armeană.

3. Lansarea albumului de fotografie Armenians in Romania. The Stories of the People Close to Us de Andreea Tănase / Clubul Țăranului, vineri, 8 mai, ora 18.

4. Proiecție de film: Armenopolis, suflet armenesc, regizor Florin Kevorkian / Studioul Horia Bernea, vineri, 8 mai, ora 19.

5. Bazar armenesc și expoziția de fotografie Educația armenească occidentală / în curtea interioară, în perioada 22 – 24 mai, orele 10 – 18.

6. Atelier de caligrafie armeană pentru copii și tineri / Școala Satului, sâmbătă, 23 mai, ora 11.

7. Proiecție de film: Armenia – The Land of Noah și From Ararat to Europe / Studioul Horia Bernea, sâmbătă, 23 mai, ora 12.

 

Parteneri:

Uniunea Armenilor din România

Ambasada Armeniei în România

Asociația Muzeul Armean

Arhiepiscopia Bisericii Armene în România

Parohia Armeano-Catolică Gherla

Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Cultura, BeWhere.ro, TV City, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, ziare.com , Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, 24Fun, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ArtClue.net, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, www.inparc.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.iqool.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.