Articole

București: CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA Caracterul vieții sociale, economice și politice în Uzinele 23 August în perioada anilor ’80 28 septembrie, orele 18, la Clubul Țăranului Muzeul Național al Țăranului Român

CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA

Caracterul vieții sociale, economice și politice în

Uzinele 23 August în perioada anilor ’80

28 septembrie, orele 18, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 28 septembrie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la conferința Caracterul vieții sociale, economice și politice în Uzinele 23 August în perioada anilor ’80 . Intrarea este liberă.

 

Conferința este susținută de Adriana Speteanu-Vasiliu, Facultatea de Istorie, Muzeul Municipiului București

 

Vă invităm să pătrundem împreună în Uzinele 23 August, un micro-univers al perioadei socialiste. Aici erau concentrate speranțele fie concrete, fie susținute propagandistic, pentru accederea rapidă și definitivă a societății românești la un context al dezvoltării economice, al industrializării, al progresului tehnologic, al urbanizării, pe scurt, al modernizării pe calea trasată de concepția comunistă cu privire la cursul istoriei. Cum au trăit protagoniștii acestei micro-societăți concentrate în uzină, muncitori, maiștri, ingineri, tehnicieni, economiști, cercetători și administratori experiența muncii la Uzinele 23 August, în raport cu idealurile enunțate de partid? Prin interviuri, dar și prin imagini și documente din epocă, vom explora viața în cămine, apartamentele repartizate, naveta, petrecerea timpului liber, participarea la defilări, munca voluntară, proiecțiile și implicațiile calculării și realizării planurilor cincinale, ședințele de partid, vizitele oficialilor, efectele crizei economice asupra muncii, relațiilor și consumului, raportul masculin–feminin.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro , webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, financiarul.ro, news24.ro , www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées , lansare de carte 21 septembrie 2017, ora 18

Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées

Lansare de carte

21 septembrie 2017, ora 18, Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Editura Ars Docendi și Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 21 septembrie 2017, ora 18, la Clubul Țăranului, la lansarea volumului Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées (Editura Ars Docendi – Universitatea din București, 2017), autori: Irina Nicolau, Marianne Mesnil, Ioana Popescu, Ecaterina Șafarica, texte reunite de Marianne Mesnil și Adina Ionescu-Muscel.

Cu ocazia apariției, va avea loc o întâlnire cu antropologul Marianne Mesnil și artistul Florian Fouché, autor al unui proiect fotografic și plastic privind Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR).

Cu acest prilej vor fi proiectate, de asemenea:

– un documentar al expoziției „Roumanie en miroir. Mémoires de tiroirs” („România în oglindă. Amintiri de sertar”) (12 minute), Treignes (Belgia), 1997;

– fotografii și imagini ale expoziției lui Florian Fouché pe tema MNȚR (http://www.cac-passerelle.com/exposition/le-musee-antidote).

Acest mic volum omagial dedicat Irinei Nicolau își propune să evoce personalitatea unui etnograf/ etnolog, muzeograf și antropolog ieșit din comun. Cei care au cunoscut-o știu că viața creativă a Irinei era o permanentă partidă pe ping-pong în care ideile se întrepătrundeau, ajungând sau nu să se concretizeze… Irina avea acest talent și această generozitate intelectuală de a scoate la iveală din fiecare tot ce avea mai bun de oferit. Tocmai despre această relație cu ceilalți, precum și cu obiectele și cu modul de a le pune în valoare într-un context muzeal este vorba în această colecție de texte alcătuită din câteva schimburi de „mingi”. O manieră, poate, de a înțelege mai bine o parte a demersului care i-a permis Irinei Nicolau să pună bazele Muzeului Țăranului Român, alături de Horia Bernea.

Textele care compun acest volum au apărut în diverse publicații (cele mai multe în Martor, anuarul de antropologie al Muzeului Țăranului Român) sau sunt inedite. Cu colaborarea Adinei Ionescu-Muscel, de asemenea antropolog de formație, Marianne Mesnil a conceput această carte în care Muzeul Țăranului ocupă un loc central. Cu ocazia acestei întâlniri, autoarea îl invită pe Florian Fouché să își prezinte reflecțiile despre această invenție muzeală

Între 2012 și 2014, Florian Fouché a fotografiat Muzeul Țăranului și a strâns documente despre muzeografia experimentală, pe care artiștii și antropologii au creat-o acolo în anii 1990. Această anchetă s-a concretizat prin expoziția „Le musée antidote” („Muzeul-antidot”) în centrul de artă Passerelle din Brest (Franța) în 2014. Aici, artistul punea în relație propriile sculpturi, unele integrând (spațializând) materialul fotografic adunat la București, cu un „cabinet de studiu” consacrat exclusiv muzeului. Pe lângă intenția sa de a indica posibilitatea unui joc autobiografic plecând de la muzeu (de către un artist ne-român), expoziția își propunea să afirme actualitatea polemică a experimentului de la MȚR din anii 1990. Experiment care încă mai constituie un reper, întrucât articularea artelor populare, moderne și contemporane trebuie să lase loc inovațiilor instituționale (cu experiențe de plasare în spațiu, pedagogie a obiectului etc.), nu numai să consolideze starea de fapt a consumului cultural.

Marianne Mesnil este profesor onorific la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde a predat antropologia Europei. S-a format ca etno-antropolog la aceeași universitate și s-a specializat în studiul privind România. A întâlnit-o pe Irina Nicolau în anii 1970 și a făcut numeroase deplasări pe teren de-a lungul întregii perioade a regimului Ceaușescu.

Cea mai recentă apariție editorială în colaborare cu Assia Popova: Les Eaux-delà du Danube (Apele de dincolo de Dunăre), Editura Petra (Paris), 2016.

Florian Fouché este sculptor, absolvent al Școlii de Arte (École des beaux-arts) din Paris în 2009. Practică o sculptură de asamblaj în care integrează formele fotografice. Păstrându-și interesul pentru muzeografia experimentală a MNȚR, între anii 2013 și 2017 a realizat un ansamblu de „sculpturi și fotografii”, performance filmat, obiecte, portofolii, machete, concepute ca o experiență speculativă plecând de la observarea condițiilor de receptare a operelor lui Constantin Brâncuși în spațiul public, în particular la Paris.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri 15-17 septembrie 2017

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri

15-17 septembrie 2017

Muzeul Național al Țăranului Român, în curtea interioară și sala Acvariu

Muzeul Național al Țăranului Român continuă tradiția celebrării uneia dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei: Înălțarea Sfintei Cruci, printr-o nouă serie de întâlniri cu artiști și meșteri iconari, care are loc, în fiecare an, în preajma zilei de 14 septembrie, în cadrul Târgului iconarilor și al meșterilor cruceri. Anul acesta vă dăm întâlnire în perioada 15 – 17 septembrie, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.

Muzeul Țăranului păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari.

 

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere și să recupereze frumusețea icoanei, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.

Continuăm și anul acesta noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un altfel de dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi. Prezența unor iconari demult consacrați în cadrul târgurilor MȚR și prezenți în colecții particulare și muzeale ca: Nicolae Muntean, Mihaela Bercea, Angela Ludoșanu, Teodora Roșca, Bogdan Herăscu, Camelia Drăgan, Radu Dincă, Letiția Rotaru, Mirela Leahu, Silviu Batariuc, Daniel Stancu, cât și a unor iconari nou descoperiți, asigură ca și anii trecuți, calitatea și valoarea viziunii lor asupra meșteșugului. Structura târgului rămâne, ca întotdeauna, mai aproape de atmosfera unei sărbători, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, heruvimi și Crucea în variante ne-împuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Adăugăm acestora pânzături, ștergare, scoarțe, aduse în tîrg de colaboratorii noștri mai vechi și mai noi.

 

Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere și prăjituri de casă.

Ateliere / întâlniri

Intrate deja în obișnuitul târgului, atelierele de pictură pe sticlă și lemn, cât și cel de însemnat și încrustat cruci, vor fi prezente în acest an cu tehnici și teme prin care copiii, dar și adulții sunt invitați să descopere cum desenau iconarii vechi izvoadele și zugrăveau sfinții și îngerii, pictând pe dosul sticlei sau pe lemn grunduit, cum se însemnează și se încrustează pristolnicele și icoanele de vatră, în cadrul unor întâlniri cu câțiva dintre iconarii și crucerii al căror meșteșug prezintă atât o raportare adecvată la canon, cât și o sursă de inspirație pentru noi creații.

Programul atelierelor:

Vineri, 15 septembrie

orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu Bogdan Herascu – vârsta minimă 8 ani (înscrierile se fac numai la telefon 0726 237 376)

orele 15-17 / atelier de sculptură în lemn cu meșterul Vasile Moldoveanu – vârsta minimă 10 ani

Sâmbătă, 16 septembrie

orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu meșterul Nicu Muntean – vârsta minimă 7 ani

orele 13-15 / atelier de pictură icoane pe lemn cu meșterul iconar Angela Ludoșanu – vârsta minimă 8 ani

Duminică, 17 septembrie

orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu artistul Radu Dincă – vârsta minimă 7 ani

Atelierul costă 5 lei/ persoană și va avea loc lângă bisericuța din lemn. Pentru înscrieri și alte informații vă rugăm să ne scrieți la adresa educatiemuzealamtr@gmail.com. Pentru fiecare atelier sunt 10 locuri disponibile.

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român.

De vineri, 15 septembrie, până duminică, 17 septembrie 2017,

de orele 10 de dimineață până la 6 seara.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, 15-17 septembrie 2017

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri

15-17 septembrie 2017

Muzeul Național al Țăranului Român, în curtea interioară și sala Acvariu

Muzeul Național al Țăranului Român continuă tradiția celebrării uneia dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei: Înălțarea Sfintei Cruci, printr-o nouă serie de întâlniri cu artiști și meșteri iconari, care are loc, în fiecare an, în preajma zilei de 14 septembrie, în cadrul Târgului iconarilor și al meșterilor cruceri. Anul acesta vă dăm întâlnire în perioada 15 – 17 septembrie, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.

Muzeul Țăranului păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari.

 

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere și să recupereze frumusețea icoanei, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.

Continuăm și anul acesta noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un altfel de dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi. Prezența unor iconari demult consacrați în cadrul târgurilor MȚR și prezenți în colecții particulare și muzeale ca: Nicolae Muntean, Mihaela Bercea, Angela Ludoșanu, Teodora Roșca, Bogdan Herăscu, Camelia Drăgan, Radu Dincă, Letiția Rotaru, Mirela Leahu, Silviu Batariuc, Daniel Stancu, cât și a unor iconari nou descoperiți, asigură ca și anii trecuți, calitatea și valoarea viziunii lor asupra meșteșugului. Structura târgului rămâne, ca întotdeauna, mai aproape de atmosfera unei sărbători, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, heruvimi și Crucea în variante ne-împuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Adăugăm acestora pânzături, ștergare, scoarțe, aduse în tîrg de colaboratorii noștri mai vechi și mai noi.

 

Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere și prăjituri de casă.

Ateliere / întâlniri

Intrate deja în obișnuitul târgului, atelierele de pictură pe sticlă și lemn, cât și cel de însemnat și încrustat cruci, vor fi prezente în acest an cu tehnici și teme prin care copiii, dar și adulții sunt invitați să descopere cum desenau iconarii vechi izvoadele și zugrăveau sfinții și îngerii, pictând pe dosul sticlei sau pe lemn grunduit, cum se însemnează și se încrustează pristolnicele și icoanele de vatră, în cadrul unor întâlniri cu câțiva dintre iconarii și crucerii al căror meșteșug prezintă atât o raportare adecvată la canon, cât și o sursă de inspirație pentru noi creații.

Programul atelierelor:

Vineri, 15 septembrie

orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu Bogdan Herascu – vârsta minimă 8 ani (înscrierile se fac numai la telefon 0723 837 007)

orele 15-17 / atelier de sculptură în lemn cu meșterul Vasile Moldoveanu – vârsta minimă 10 ani

Sâmbătă, 16 septembrie

orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu meșterul Nicu Muntean – vârsta minimă 7 ani

orele 13-15 / atelier de pictură icoane pe lemn cu meșterul iconar Angela Ludoșanu – vârsta minimă 8 ani

Duminică, 17 septembrie

orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu artistul Radu Dincă – vârsta minimă 7 ani

Atelierul costă 5 lei/ persoană și va avea loc lângă bisericuța din lemn. Pentru înscrieri și alte informații vă rugăm ne să scrieți la adresa educatiemuzealamtr@gmail.com. Pentru fiecare atelier sunt 10 locuri disponibile.

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român.

De vineri, 15 septembrie, până duminică, 17 septembrie 2017,

de orele 10 de dimineață până la 6 seara.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

Bucureşti: Concert Bartók-Enescu – Schiţe de Compoziţie 9 septembrie 2017, ora 15

Concert Bartók-Enescu – Schiţe de Compoziţie
9 septembrie 2017, ora 15

Studioul Horia Bernea
Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită sâmbătă, 9 septembrie 2017, ora 15, la Studioul Horia Bernea, la Concert Bartók-Enescu – Schiţe de Compoziţie. Concertul este susţinut de Ansamblul Muzsikas din Ungaria. Intrarea este liberă.
Prezintă: Florin Iordan, etnomuzicolog.

Ansamblul Muzsikas:

Mihály Sipos – vioară, ţiteră
László Porteleki – vioară, cobză, vocal
Péter Éri – violă, mandolină, flaut, recorder
Dániel Hamar – contrabas, gardon, tobe, ţambal
Hanga Kacsó – voce

Program

Dansuri populare româneşti prelucrate de Béla Bartók
în suita Dansuri populare româneşti, Sz. 68
Muzică tradiţională maghiară

***

Consultant artistic: dr. Liviu von Braha, muzicolog

***

Concept:
Georges Enesco Gesellschaft e.V. Berlin
Preşeditne Onorific Fondator Sir Yehudi Menuhin

Parteneri:
Clubul Tânărului Orfeu, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti.

Sponsori:
Secretariatul de Stat pentru Diplomaţia Culturală şi Ştiinţifică (Hungary)
Szerencsejáték Service Nonprofit Kft. (Hungary)

Parteneri media ai MNŢR: Radio România, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Radio România Bucureşti Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

 

 

Ansamblul Muzsikás

Citește mai mult

București: MINUNATA LUME NOUĂ – CASE ALE MIGRANȚILOR ROMÂNI

MINUNATA LUME NOUĂ – CASE ALE MIGRANȚILOR ROMÂNI

4 august – 27 septembrie 2017, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Vernisajul expoziției: vineri, 4 august 2017, orele 19

Visul de a avea propria casă este foarte răspândit. Dorința de a construi ceva care dăinuie, pentru sine și pentru copii, reprezintă în multe țări țelul agoniselii pentru familiile și cuplurile tinere. O casă poate să însemne însă mult mai mult decât „acasă”. Casele construite de migranții români în țară sunt în primul rând semne vizibile ale succesului, hărniciei și ascensiunii sociale a proprietarilor, plecați din cauza situației economice din satele natale pentru a lucra în străinătate. Pentru proprietari ele reprezintă în același timp un stil de viață modern, occidental și o nouă estetică.

Expoziția își propune să puncteze diverse aspecte ale migrației și boom-ului din construcții, ilustrând consecințele acestora asupra satelor, regiunii și peisajului cultural. Minunata lume nouă prezintă exemple de case din Țara Oașului, Maramureș și Bucovina, regiuni din Nordul României cu un accentuat caracter rural. Acestea se disting de casele tradiționale prin culori intense, etaje numeroase, decorațiuni din granit și marmură. Proprietarii noilor case muncesc în timpul anului în Italia, Spania, Franța sau Marea Britanie. În străinătate lucrează de obicei în construcții, în sectorul menajer, al serviciilor de îngrijire a bătrânilor sau în agricultură. Banii puși deoparte sunt investiți în construirea unor case mari în localitățile din care provin. Casele nou construite ajung însă să fie locuite foarte rar. Vârstnicii rămași în țară continuă să locuiască în propriile case, ocupându-se de îngrijirea nepoților și a caselor nelocuite. Numai de Crăciun, Paște și în luna august satele se animă prin întoarcerea celor plecați. În luna august au loc numeroase nunți fastuoase, după care satele amuțesc din nou.

După ce a fost prezentată în perioada noiembrie 2015 – iunie 2016 la Muzeul Culturilor Europene din Berlin și la Collaboratorium Berlin, Minunata lume nouă a pornit într-un turneu în mai multe orașe din România, prima oprire fiind la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Începând cu luna august expoziția itinerantă ajunge și la București, unde va fi găzduită de Muzeul Național al Țăranului Român.

La București expoziția va fi însoțită de un program special de evenimente conexe, format din 4 proiecții de filme documentare care analizează tema migrației din perspective diferite. Proiecțiile vor avea loc la Cinema Muzeul Țăranului.

Vineri, 1 septembrie, 18:30

Aici… adică acolo

România, 2012, R: Laura Căpățână Juller, 76′

Ani și Sanda sunt două fete din Maramureș, care au crescut cu bunicii. Părinții lor sunt la muncă în Spania, ca atâția alți români. Când au plecat, proiectul lor comun părea promițător: cu banii câștigați în Spania vor construi o casă în care toată familia va fi fericită. După mai bine de zece ani, socoteala de acasă nu pare să se fi potrivit însă cu realitatea; iar casa e departe de a fi gata. Laura Căpățână Juller le-a însoțit pe Ani și pe Sanda timp de trei ani, urmărind frământările unor copile devenite adolescente în absența părinților.

După proiecția filmului, regizoarea Laura Căpățână Juller va participa la o discuție cu publicul.

Sâmbătă, 9 septembrie, 18:30

Primele două părți ale trilogiei The Last Peasants

UK, 2003, R: Angus Macqueen, partea I 49′, partea II 49′

Angus Macqueen narează în trilogia sa povestea a trei familii din satul Budești, Maramureș. Aceste familii au în comun faptul că unul sau mai mulți membri au hotărât să emigreze ilegal în Uniunea Europeană, pentru a lăsa în urmă problemele economice de acasă. În timp ce prima parte intitulată Journeys prezintă realitatea cu care se confruntă migranții, a doua parte, Temptation, aduce în discuție conflictul cultural și așteptările diferitelor generații din România rurală.

Miercuri, 20 septembrie, 18:30

Searching for Patrick

România, 2016, R: Daniel Djamo, Oana Popan, 98’

Comuna Certeze din județul Satu Mare este renumită pentru casele impozante construite de locuitorii săi după ce au muncit în Franța și în alte țări din Vestul Europei. Căutarea lui Patrick nu urmărește să îl găsească pe acesta, așa cum de altfel nici Godot nu apare niciodată. Patrick este de fapt un personaj colectiv: satul însuși. Filmul urmărește mitul comunei Certeze și încearcă să analizeze mecanismele interne care au determinat nevoia de a construi astfel de case.

Duminică, 24 septembrie, 18:30

Waiting for August

Belgia, 2014, R: Teodora Ana Mihai, 88’

Georgiana Halmac va împlini în iarna aceasta cincisprezece ani. Ea trăiește în orașul Bacău împreună cu cei șase frați. Mama lor a fost nevoită să își părăsească copiii pentru a le asigura existența, lucrând în Italia, în orașul Torino. Nu se va întoarce înainte de începerea verii. Georgiana este nevoită să improvizeze din mers, conversațiile telefonice cu mama ei fiind singurele puncte de reper.

Expoziție curatoriată de Beate Wild și Raluca Buțincu Betea

O mare parte din fotografiile expoziției sunt realizate de fotograful Petruț Călinescu. Alte fotografii aparțin artistului Matei Bejenaru precum și unui număr important de cercetători care au documentat această temă în România și în țările de destinație: Remus Gabriel Anghel, Eli Bădică, Carmen Chasovschi, Pietro Cingolani, Ionuț Dulămiță, Anamaria Iuga, Andra Jacob Larionescu, Daniela Moisa, Diana Necoară, Cristina Toderaș, Amelia Tue, Ciprian Vațe.

Un proiect comun realizat de Departamentul Europa centrală și de sud-est din cadrul Muzeului Culturilor Europene din Berlin și Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român.

Finanțat de Die Beauftragte der Bundesregierung für Kultur und Medien și Institutul Cultural Român din București.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 27 septembrie 2017, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Luni este închis. Intrarea este liberă.

Informații suplimentare: bravenewworld.komsoe.eu
www.muzeultaranuluiroman.ro

Fotografii de presă:

FOTO 1: Ilva Mică, 2010 © Petruț Călinescu

FOTO 2: Certeze, 2011 © Petruț Călinescu

FOTO 3: Certeze, 2011 © Petruț Cǎlinescu

FOTO 4: Cajvana, 2012 © Petruț Călinescu

FOTO 5: Marginea, 2009 © Andra Jacob Larionescu

FOTO 6: Paris, 2011 © Petruț Cǎlinescu

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: expoziția de pictură intitulată O teofanie în piatră și în duh. Să reînviem mănăstirea ortodoxă românească de la Iordan

O TEOFANIE ÎN PIATRĂ ȘI ÎN DUH

Să reînviem mănăstirea ortodoxă românească de la Iordan

6 – 23 iulie 2017, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român va găzdui în perioada 6 – 23 iulie 2017 expoziția de pictură intitulată O teofanie în piatră și în duh. Să reînviem mănăstirea ortodoxă românească de la Iordan.

Expoziția, care a avut loc în luna mai și la Institutul Cultural Român din București, cuprinde lucrări ale unor artiști remarcabili – pictori și sculptori, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici – din aproape toate filialele țării: București, Timișoara, Iași, Cluj, Bacău, Constanța, Dej, Bistrița, Deva.

Artiștii expozanți sunt: Dacian Andone, Gheorghe I. Anghel, Ion Anghel, Jeno Bartos, Zamfira Bârzu, Ilie Boca, Ciprian Bodea, Mihai Bojin, Dan Covatăru, Gheorghe Caruțiu, Florin Ciubotaru, Cosma Dumitru, Dan Gherman, Dimitrie Grigoraș, Valeriu Gonceariuc, Constantin Flondor, Irina Florescu, Cosmin Frunteș, George Hristea, Gheorghe Iacob, Viorica Iacob, Anca Irinciuc, Felicia Ionescu, Lucian Liciu, Nicoleta Liciu Grivincea, Petru Lucaci, Viorel Marginean, Olga Morarescu Marginean, Manuel Mănăstireanu, George Mircea, Mircea Roman, Alexandru Papuc, Horea Paștina, Sandu Păsat, Dragoș Pătrașcu, Elena Pârvu, Ștefan Pristavu, Carmen Poenaru, Florica Prevenda, Dionis Pușcuță, Silvia Radu, Eugen Raportoru, Andrei Rosetti, Constantin Rusu, Neculai Păduraru, Mihai Sârbulescu, Sorin Scurtulescu, Silvia Tiperciuc, Constantin Tofan, Vasile Tolan, Daniela Țurcanu, Bogdan Vlăduță, Beti Vervega, Gheorghe Zărnescu.

Vernisajul expoziției va avea loc joi, 6 iulie, ora 18, Sala Tancred Bănățeanu, iar cuvântul de deschidere va fi rostit de criticul de artă Doina Mândru.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 23 iulie 2017, între orele 10 și 18. Luni este închis. Intrarea este liberă.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Exile into archive / Despre o muzeografie a memoriei 29 iunie 2017, la Clubul Țăranului Muzeul Național al Țăranului Român

CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA

Exile into archive / Despre o muzeografie a memoriei

29 iunie 2017, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 29 iunie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la atelierul Exile into archive / Despre o muzeografie a memoriei, în cadrul Conferințelor de la Șosea. Intrarea este liberă.

 

Atelierul este susținut de Lila Passima, curator MNȚR.

Să vorbești despre exil și să-l experimentezi într-o lume exilată ea însăși în dimensiunea depărtării, devine riscant și poate să nu atingă esența problemei. Distanța presupune un anumit tip de experiență și provocare. Și mai ales de receptare.

Cum poate fi imaginată o scenografie a durerii, traumei și în ce măsură imaginea torturii poate fi exorcizată printr-un instrumentar vizual?

Istoria unui loc, teritoriu, comunități ori națiuni se rescrie mereu. Nu suntem niciodată în posesia adevărului absolut, a răspunsurilor definitive. Ceea ce ne ține legați de trecut, memoria, se cultivă și se îmbogățește continuu printr-o sumă de suprapuneri, intersecții și construcții identitare.

Participând la un workshop interdisciplinar organizat de Asociația Muzeul Deschis (Krasnoiarsk, Siberia) în martie 2001 la Muzeul Regional din Tomsk, capitala Siberiei în secolul al XIX-lea și exilată fiind în arhivă, am experimentat ca nicăieri altundeva libertatea. Am refăcut coordonatele exilului (siberian), mișcându-mă liber prin istorie/istorii. Am reușit împreună cu cei cu care am lucrat să re-creem o lume în care fiecare a fost pe rând creator – actor – spectator – beneficiar. (Lila Passima)

Vă invităm la un atelier deschis pentru a urzi împreună un exercițiu muzeografic ale cărui principale instrumente sunt narațiunea vizuală și o nouă raportare la obiectul de patrimoniu și expunerea muzeală.

Vom povesti despre cum poate un loc rigid, static, închis și anacronic prin izolarea față de formele de expresie contemporană ale creativității, să fie transformat într-un spațiu deschis, cu o perspectivă dinamică și o atitudine novatoare.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin

București: TÂRGUL DE ANTICHITĂȚI ȚĂRĂNEȘTI 30 iunie – 2 iulie 2017, orele 10 – 18 Muzeul Național al Țăranului Român

TÂRGUL DE ANTICHITĂȚI ȚĂRĂNEȘTI

30 iunie – 2 iulie 2017, orele 10 – 18

Muzeul Național al Țăranului Român

Peste 40 de colecționari din toată țara vin la Târgul de Antichități Țărănești de la Muzeul Țăranului între 30 iunie și 2 iulie 2017, între orele 10 și 18, cu fel de fel de obiecte vechi, nelipsite din gospodăria țărănească:

țesături de interior (covoare, ștergare, fețe de pernă, fețe de masă etc.),

piese de costum țărănesc,

icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe,

ceramică, donițe, vase din lemn, putinei, căuce,

mobilier crestat, pictat – lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri,

furci și roți de tors, fuse, vârtelnițe,

felinare, ceasuri, candelabre, piulițe și râșnițe de alamă, dar și

publicații socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice…

De asemenea, invităm publicul să savureze o cafea sau să se răcorească cu o înghețată de casă.

Veniți, vedeți, căutați, cumpărați !

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român

Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Biografie sentimentală a comunei Bisoca Atelier cu studenții de la Universitatea din București, 24 iunie 2017, ora 16, Sala Tancred Bănățeanu

Biografie sentimentală a comunei Bisoca

Atelier cu studenții de la Universitatea din București

24 iunie 2017, ora 16, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă sâmbătă, 24 iunie 2017, la ora 16, la Biografie sentimentală a comunei Bisoca. Atelier cu studenții de la Universitatea din București. Intrarea este liberă.

În urmă cu doi ani, între 15 și 23 august 2015, 10 studenți ai specializării Etnologie de la Universitatea din București au realizat o cercetare în județul Buzău, în localitatea Bisoca și satele aparținătoare acesteia.

Temele în jurul cărora s-au coagulat discuțiile și interviurile cu locuitorii așezării au fost ordonate pe axa temporală și pe cea spațială. Astfel, locuirea, istoria caselor și a familiilor (și poveștile acestora) s-au corelat cu datele etnografice și sociologice privitoare la ocupațiile fundamentale, dar și la cele auxiliare, la pendulările între sat și oraș, la migrația internă în alte zone ale țării și la alternative profesionale actuale. Un alt pol al discuției l-a constituit repartizarea muncilor și a rolurilor sociale și ceremoniale între bărbați și femei, armonizării relațiilor de gen la vârsta nubilă acordându-i-se o atenție deosebită. În fine, am încercat să aflăm o „biografie sentimentală” a comunei Bisoca alcătuită, ca într-un joc de caleidoscop, din relatări, consemnări și povești de viață împletite fie cu istoria oficială, fie cu cea a familiei și comunității.

În 24 iunie 2017, studenții și profesorul coordonator, Conf. univ. dr. Narcisa Știucă, vă propun să aflați modul în care toate materiale rezultate în urma cercetărilor efectuate pot să se constituie ca o baza documentară a unui studiu de evaluare a patrimoniului tradițional și a potențialului cultural local.

Eveniment organizat în cadrul expoziției Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Târg de vară, HAINA ȚĂRĂNEASCĂ 23 – 25 iunie 2017, între orele 10 și 18

HAINA ȚĂRĂNEASCĂ

Târg de vară

23 – 25 iunie 2017, între orele 10 și 18

Muzeul Național al Țăranului Român

Cămăși femeiești și bărbătești, poale, catrințe, fote, vâlnice, ii brodate sau pictate, marame țesute din borangic, costume întregi vechi și noi, cordoane și podoabe… Muzeul Național al Țăranului Român sărbătorește Sânzienele și Ziua Universală a Iei.

De vineri, 23 până duminică, 25 iunie 2017, de la orele 10 de dimineață până la 6 seara, vă așteptăm la Haina țărănească, un târg de vară la care participă peste 30 de meșteri, artiști și colecționari din toată țara.

Nu vor lipsi nici plantele de leac, nici bucatele proaspete și numai bune de târguit: prăjituri de casă, patiserie, miere, turtă dulce.

Târgul „Haina țărănească” este, de asemenea, un prilej de a aminti publicului că, în această lună, Muzeul Țăranului a lansat expoziția virtuală omonimă în cadrul proiectului „We wear culture” inițiat de Google.

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român

Preț bilet: 2 lei

***

 

În interiorul portului țărănesc au existat două (doar două) forme-model de frumusețe a trupului, care demarchează două teorii largi, corespunzând în mare, provinciilor istorice: Vechiul Regat și Transilvania. Ele pot fi percepute doar la nivelul pielii culturale – costumul. În Muntenia și Moldova, în teritoriile românești extracarpatice, aflate în contact cu cultura bizantină și în vecinătatea curților domnești, țăranca purta un costum care să corespundă idealului de „femeie fus” Construit pe un volum cilindric, veșmântul urmează îndeaproape conturul trupului. Capul este acoperit cu țesături ușoare, tulpane, basmale sau marame de borangic, care acoperă părul împletit, nelăsând niciun accent să schimbe proporțiile craniului. Gâtul este lăsat descoperit de cămașa-ie, cu decolteul încrețit sau drept, dar fără guler. Încrețiturile și lărgimea cămășii dau un volum echilibrat pieptului și umerilor. Peste cămașă era înfășurat un brâu lat, peste care se prindea fusta și peste se legau betele. Talia este marcată de „betele” înfășurate strâns de mai multe ori în jurul trupului. Cămașa se prelungește, înnădită sau din două bucăți, lungă până la glezne, decorată la poale cu broderii care, departe de a fi un simplu ornament, sunt semne simbolice. De la talie în jos, trupul e înfășurat pe deasupra cu o fotă (bucată dreaptă de țesătură) ale cărei margini laterale se suprapun peste pântec. Fota, pe fond de culoare închisă, se poartă cu colțul de jos răsfrânt și ridicat (în Moldova) sau drept (în Muntenia și Oltenia). În picioare se purtau opinci încălțate peste obiele, ceea ce dădea gambei piciorului și gleznei un aspect monumental, de statuie. Ținuta femeilor, mersul, ba chiar și dansurile tradiționale din Vechiul Regat sunt direct dependente de strâmtimea fotei și de libertatea de mișcare a gâtului și capului.

În Transilvania, în sensul larg, de teritoriu intracarpatic, în care sunt pregnante înfluențele culturii medievale occidentale, modul de frumusețe feminină impus de forma costumului este cel al femeii opulente și fertile. Schematizând, silueta este construită din trei sfere suprapuse: o sferă a capului, una a bustului, una a șoldurilor și a pântecului. Părul este piptănat complicat, adeseori construit pe suporți („coarne”, „conciuri”), mărind pe laturi sau în spate volumul capului. Este apoi acoperit cu țesături groase, de cânepă, in, bumbac sau chiar lână, prinse cu „spilci”, ace metalice, cu gămălii bătute în pietre prețioase – sau pe bonete, fesuri și cercuri de țesătură. Deschizătura cămășii acoperă gâtul, îngropat în gulerașe cu volane, sau înfășurat în „zgărdane” țesute din mărgele minuscule. Cămașa este creață, largă, cu mâneci largi, încrețite la încheietura mâinii cu volan, iar volanele din dreptul umerilor accentuează amploarea bustului, alcătuind cea de a doua sferă, sprijinită pe talia strânsă în bete. Poalele cămășii sunt largi și crețe, uneori purtate peste alte țesături care îngroșă șoldurile; poalele sunt mai scurte decât în Regat, lăsând jumătatea inferioară a gambei descoperită. În Oaș lungimea poalelor abia dacă depășește genunchiul. Peste poale se prind catrințele – două șorțuri dreptunghiulare de lână pentru față și spate – care lasă poalele crețe libere pe șolduri. Toată această schemă geometerică compusă din trei sfere se sprijinea pe o pereche de ghete sau cizme cu glezna fină.

Ioana Popescu, Foloasele priviriiForma pielii culturale – haina, Ed. Paideia, 2002, p. 130

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: conferința Peisajul povestit. Întâmplări din Ținutul Buzăului, 25 mai 2017, orele 18:00, la Clubul Țăranului

CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA

Peisajul povestit. Întâmplări din Ținutul Buzăului

25 mai 2017, orele 18:00, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 25 mai 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la conferința Peisajul povestit. Întâmplări din Ținutul Buzăului. Intrarea este liberă.

 

Conferință este susținută de Anamaria Iuga, cercetător MNȚR.

În Ținutul Buzăului oamenii au multe de spus despre fiecare loc: povești despre locurile bune, unde oamenii se simt bine, povești despre locurile rele, pe unde nu e bine să treci, mai ales pe înserat, dar și povești despre locuri unde se află comori „jurate” care ard în nopți speciale, ori pe unde trec ielele, precum și locuri pe unde, mai demult, erau uriași, căpcăuni, balauri ori zmei.

Toate aceste povești ne spun că locurile în care trăim nu sunt neutre și neînsemnate, nu au doar caracteristici geografice și naturale, definite de dealuri, câmpii, munți, pomi și plante, ci sunt încărcate de sens. Peisajul pe care îl vedem zilnic este, așa cum spunea Ernest Bernea, un spațiu activ și calitativ, un spațiu trăit intens subiectiv, în care, dacă ne aflăm, rememorăm propriile experiențe, dar și povestiri despre cei care au trecut pe aici înaintea noastră.

*

Vă așteptăm să aflați poveștile locurilor din Ținutul Buzăului, înregistrate și documentate în perioada cercetărilor de teren din cadrul proiectului „GeoSust”, finanțat prin EEA Grants și Ministerul Educației Naționale.

Conferința este organizată în conexiune cu expoziția Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești, deschisă în perioada 26 aprilie – 25 iunie 2017, în sala Tancred Bănățeanu, Muzeul Național al Țăranului Român.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Național al Țăranului Român

Noaptea Europeană a Muzeelor

la Muzeul Național al Țăranului Român

20 mai 2017, între orele 18 – 22

 

La Muzeul Național al Țăranului Român, de Noaptea Europeană a Muzeelor, sâmbătă, 20 mai 2017, între orele 18 – 22, vă așteptăm cu expoziții noi, filme documentare, ateliere de hârtie manuală și muzici susținute de celebra Fanfară Zece Prăjini.

Anul acesta expoziția permanentă va fi închisă deoarece clădirea monument istoric din Șoseaua Kiseleff se află în lucrări de consolidare și restaurare.

Program:

Muzeul [in]vizibil #2 – Număr de inventar 111 – expoziție în Sala Foaier

Muzeul, asemenea recensământului și hărții, este o versiune iar uneori chiar o ficțiune a trecutului. Timpul le perturbă continuu, în ciuda obstinației cu care acestea adună alte și alte urme. Ambiția de a reflecta trecutul, dacă există, este utopică. Trăind prin fragmente, muzeul le agregă în forme ce tind să fie totalizatoare, aproape intangibile, nu întotdeauna chestionabile. Mai mult, aceste variante ale TRECUTULUI sunt periodic conservate și restaurate, ca într-un veritabil cult. Unul din efectele palpabile ale muzeificării este re-teritorializarea timpului. Prin depunerile sale succesive însă, muzeul se dovedește a fi și un sol ce poate oferi surprizele de care îndeobște are parte arheologul.

Dintr-un muzeu centenar, cum este Muzeul Național al Țăranului Român, se pot extrage aleator probe alături de care să pornești într-un voiaj inedit dar revelator prin propriul său trecut, nu de puține ori minat de situații dificile ori puncte de trecere aproape imposibile. O asemenea călătorie ne-am propus și noi, în al 111-lea an de existență, prin explorarea arhivei, a colecțiilor MNȚR și prin expunerea a tot ce a fost înregistrat cu numărul de inventar 111. Această secțiune în timp devine cu atât mai sugestivă în dialogul cu cele trei proiecte de muzeu — Alexandru Tzigara-Samurcaș, Tancred Bănățeanu și Horia Bernea — pe care inițiatorii acestora dar și momente istorice diferite și le-au impus.

Număr de inventar 111 este o continuare a explorărilor muzeale inițiate cu ocazia celebrării întemeierii MNȚR prin seria de evenimente Muzeul [in]vizibil.

Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache

 

Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești – expoziție în Sala Tancred Bănățeanu

Expoziția închipuie, într-o rostire contemporană, priveliștile, rosturile și poveștile din Ținutul Buzăului, cu ajutorul lucrurilor mai vechi sau mai noi făcute de mâini dibace de femei, țesătoare pricepute, ori mâni de bărbați iscusiți; sunt arătate lucruri folosite în viața de zi cu zi sau la prilejuri de sărbătoare. O bună parte dintre acestea provin din colecțiile Muzeului Țăranului, însă cele mai multe piese au fost adunate cu dăruire și împrumutate nouă de colecționarii Ciprian Chiriac, Andrei Drăgnescu, Rica Leu, Amelia Papazissu. Câteva obiecte provin chiar din expunerea Muzeul Timpul Omului din comuna Mânzălești – punct muzeal la realizarea căruia a participat și o echipă de la Muzeul Național al Țăranului Român. Toate acestea sunt rodul meșteșugului, talentului și pasiunii meșterilor țesători, olari, pietrari, fierari, tâmplari din Ținutul Buzăului.

Ca o completare a expunerii, vom proiecta filmele documentare, Focul și Lemnul, realizate de Digi World. Proiecțiile vor avea loc la Clubul Țăranului, de la orele 18 și 20.30.

Focul (35 min.).

Inspirat de focurile vii din Lopătari, fenomen natural spectaculos și des întâlnit în zonă, filmul este dedicat pasiunilor de o viață ale oamenilor din zonă, avându-l ca personaj principal pe fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z în micul său atelier.

Lemnul (38 min.)

Subiectul filmului documentar este lemnul, materia care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile vechi de lemn cares e întâlnesc în Ținutul Buzăului.

In fire. O vizitare în avanpremieră a expoziției artistei Victoria Zidaru – Sala Acvariu

Expoziția propune un discurs pentru întoarcerea la normalitate, verticalitate și firesc pornind de la simplitatea firului ca element constitutiv al întregii țesături materiale și spirituale din complexitatea existenței umane. Va fi folosit firul de in sau de cânepă, tors de bătrânele din Bucovina. Firul concret, raportat la viața de zi cu zi, practic, estetic – este elementul crucial în fundația construcției umane, de la îmbrăcăminte, la ustensile casnice și țesături decorative – compune ambientul cu care este înconjurat omul și trupul omului. Dincolo de concret, firul reprezintă legătura dintre om și Dumnezeu – firul ca instrument de rezonanță a conectării omului cu Creatorul său.

Atelierul de hârtie manuală cu Răzvan Supuran vizită și demonstrații

 

Haideți să învățați să faceți hârtie manuală! Într-un loc cu zâmbet și liniște. Un gest ecologic și cultural care se prinde firesc în pașii copilăriei. Deșeul de hârtie se mărunțește, se îmbăiază, se toacă, se combină cu apă. Rezultă pasta de hârtie care se scoate cu sita, se așterne pe pânză, se presează, se întinde, se usucă. Se întâmplă magia și se obține o nouă hârtie. Jocul facerii se schimbă mereu prin elementele care vor intra în hârtie: fire de iarbă, frunze, petale, flori, cafea, nisip, condimente, pânză de sac.

 

Animație muzicală cu Fanfara Zece Prăjini în curtea muzeului

Satul Zece Prăjini din județul Iași a ajuns faimos în lume prin numeroasele sale fanfare care animau pe vremuri petrecerile locale, dar care acum concertează și pe scenele internaționale. Ciocârlia, Speranța, Shukar sunt câteva nume care apar pe afișele festivalurilor de world-music de pe întreg mapamondul. Firește, activitatea concertistică din ultimele două decenii a influențat muzica fanfarelor, dar noi am ales, din această localitate, un mic grup de muzicieni care se apropie, prin stilul de interpretare, de cântările mai vechi ale regiunii. Prin urmare, sunteți invitați să ascultați o mică fanfară, ai cărei membri cântă de zeci de ani la nunțile și petrecerile rurale. Fanfara va cânta hore, sârbe, bătute, geamparale, marșuri și cântece.

Intrarea este liberă.

Parteneri: Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Clubul Țăranului

 

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, DigiWorld, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Geoparcurile UNESCO. Teritoriul și poveștile lui Atelier cu Alexandru Andrășanu

Geoparcurile UNESCO. Teritoriul și poveștile lui

Atelier cu Alexandru Andrășanu

11 mai 2017, ora 18, sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 11 mai 2017, ora 18, la sala Tancred Bănățeanu, la Geoparcurile UNESCO. Teritoriul și poveștile lui. Atelier cu Alexandru Andrășanu. Evenimentul este organizat în cadrul expoziției Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești. Intrarea este liberă.

Pământul șlefuiește comunitățile umane, iar oamenii schimbă fața Pământului. De la această interacțiune continuă dintre om și materie s-au născut obiecte, meșteșuguri, legende și nume ce definesc specificul fiecărei comunități. Geoparcul este un mijloc de a pătrunde în tărâmul fabulos al legăturilor nevăzute şi pline de simboluri dintre spaţiul fizic, natural şi cel spiritual, uman, pe care locuitorii l-au construit generaţie după generaţie.

Atelierul din 11 mai 2017, susținut de Alexandru Andrășanu, de la Universitatea din București, Facultatea de Geologie, vă propune o călătorie în timp, în istoria vulcanilor, a dinozaurilor, a chihlimbarului, a sării, dar și o incursiune în viața și tradițiile localnicilor din Țara Hațegului și din Ținutul Buzăului. Este o poveste despre felul în care imbinarea științelor cu arta, educația și interpretarea patrimoniului a născut un nou concept de dezvoltare, o rețea globală de teritorii unice și un nou program UNESCO.

Fotografie: Ioan Seghedi

 

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: vernisajul expoziției Muzeul [in]vizibil #2 – număr de inventar 111

MUZEUL [IN]VIZIBIL #2 – NUMĂR DE INVENTAR 111

10 mai – 18 iunie 2017, Sala Foaier

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 10 mai 2017, ora 18, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției Muzeul [in]vizibil #2 – număr de inventar 111.

Muzeul, asemenea recensământului și hărții, este o versiune iar uneori chiar o ficțiune a trecutului. Timpul le perturbă continuu, în ciuda obstinației cu care acestea adună alte și alte urme. Ambiția de a reflecta trecutul, dacă există, este utopică. Trăind prin fragmente, muzeul le agregă în forme ce tind să fie totalizatoare, aproape intangibile, nu întotdeauna chestionabile. Mai mult, aceste variante ale TRECUTULUI sunt periodic conservate și restaurate, ca într-un veritabil cult. Unul din efectele muzeului este re-teritorializarea timpului. Prin depunerile sale succesive însă, muzeul se dovedește a fi și un sol ce poate oferi surprizele de care îndeobște are parte arheologul. Dintr-un muzeu centenar, cum este Muzeul Național al Țăranului Român, se pot extrage aleator probe alături de care să pornești într-un voiaj inedit, dar revelator prin propriul său trecut, nu de puține ori minat de situații dificile ori puncte de trecere aproape imposibile. O asemenea călătorie ne-am propus și noi, în al 111-lea an de existență, încercând să explorăm arhiva și colecțiile MNȚR prin expunerea a tot ce a fost înregistrat cu numărul de inventar 111. Este o continuare a explorărilor muzeale inițiate cu ocazia celebrării întemeierii MNȚR prin seria de evenimente Muzeul [in]vizibil.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Foaier, până pe 18 iunie 2017, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Luni este închis. Intrarea este liberă.

Acțiuni conexe:

Atelier de creativitate pentru copii și adolescenți pornind de la tema expozițională.

Finisaj: lansarea caietului proiectului Muzeul [in]vizibil #2 – Număr de inventar 111.

Curatori: Lila Passima și Cosmin Manolache

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, agro-tv.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: campania Purtate cu tenda, adunate în sertare, în care comunitatea aromână din țară, în special, dar și publicul larg, sunt invitate să contribuie la dezvoltarea arhivei cu mărturii ale locurilor natale, ale drumurilor prin Balcani și ale vieții aromânilor din ultimii 80 de ani

O fotografie dintr-un album vechi de familie, frânturi dintr-un cântec despre satul natal auzit la bunicul, o rețetă de pită, transmisă din generație în generație de la bunică la nepoată, povești despre păstori și caravane – sunt câteva fragmente din istoria trăită și memoria colectivă a grupurilor din Balcani, scoase la iveală prin campania Purtate cu tenda, adunate în sertare.

Timp de mai bine de un an, proiectul european „CU TENDA” – STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of Southeastern Europe] a constituit, prin cercetări de teren în sate și orașe din România și din Balcani, un prim fond de patrimoniu imaterial al comunităților de aromâni, care urmează să alcătuiască arhiva digitală a proiectului. Un instrument viu de (auto)reprezentare pentru comunitate, un produs cultural unic, primul de acest fel din Sud-Estul Europei, arhiva va deveni accesibilă atât specialiștilor, cât și publicului larg, internațional, începând cu anul 2018.

Muzeul Național al Țăranului Român demarează din aprilie 2017 campania Purtate cu tenda, adunate în sertare, în care comunitatea aromână din țară, în special, dar și publicul larg, sunt invitate să contribuie la dezvoltarea arhivei cu mărturii ale locurilor natale, ale drumurilor prin Balcani și ale vieții aromânilor din ultimii 80 de ani. Căutăm și colectăm povești de familie, înregistrări audio, video, fotografii, sunete și muzici tradiționale, jurnale, documente, obiecte-martor ale culturii aromâne, care, prin încărcătura simbolică și a trecerii timpului, pot dezvălui generațiilor viitoare elemente ale identității și istoriei culturale a acestei comunități.

În demersul de recuperare și conservare a patrimoniului cultural al aromânilor, campania se va derula la nivel național și își propune să atragă autoritățile locale din București, județele Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea.

Mai multe informații despre campanie se găsesc pe pagina de Facebook a proiectului (Facebook/Cu Tenda) și la adresa de e-mail: arhivacutenda@gmail.com

Proiectul CU TENDA („călătorind cu cortul”) este realizat de către Muzeul Național al Țăranului Român în parteneriat cu trei țări din Europa – Bulgaria, Republica Macedonia și Italia și co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

Parteneri: Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.

 

Parteneri media: Dilema Veche, Historia, TVR, Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ordineazilei.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești

Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești

26 aprilie – 25 iunie 2017, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 26 aprilie 2017, de la ora 18:00, la vernisajul expoziției Ținutul Buzăului. Priveliști, rosturi, povești, organizată în sala Tancred Bănățeanu, str. Monetăriei nr. 3, și deschisă în perioada 26 aprilie – 25 iunie 2017. Intrarea este liberă.

În ultimii trei ani între Muzeul Național al Țăranului Român și Geoparcul Ținutul Buzăului s-a înfiripat o relație specială, mijlocită de câțiva specialiști geologi dornici să afle pe lângă povestea pământului spusă de pietre, și povestea oamenilor, așa cum se întrețese ea în istorisirile despre viețile lor ori ale înaintașilor, dar și prin poveștile locurilor în care trăiesc. Ea a fost posibilă printr-un proiect ambițios menit să propulseze zona în rândul siturilor protejate de tip geoparc.

Geoparcul Ținutul Buzăului, situat în zona de nord a județului Buzău, adună 18 comune aflate la intersecția drumurilor vechi care leagă Muntenia, Moldova și Transilvania. Vulcanii noroioși, focul viu, munții de sare, zăcămintele de chihlimbar, tufuri vulcanice, lângă care ne simțim transpuși cu mii de ani în urmă, fosile ori resturi de stânci nisipoase rămase de pe vremea când aici era o mare străveche transformă spațiul pretutindeni, oferind priveliști parcă din alt tărâm.

Buzoienii cunosc și mai păstrează vechile înțelesuri ale fiecărui loc, așa cum le-au aflat de la strămoșii lor. Știu izvoarele bune de băut, ca și izvoarele sărate cele mai potrivite pentru murături. Știu să caute chihlimbarul, pe care îl foloseau pentru a-și ghici soarta. Cunosc plantele bune de leac, ce se culeg în răstimpuri bine știute. Știu rostul ridicării de case pentru tot felul de locatari: case bătrânești din piatră, lemn sau paiantă, case țărănești cu prispe generoase și primitoare, conace boierești spectaculoase, dar și căsuțe de pomană, date de sufletul celor răposați, căsuțe care adăpostesc crucile de pomenire a morților, întâlnite la răscruci, în fața gospodăriilor ori pe câmp. Cunosc locurile rele pe care e bine să le ocolească, mai ales pe înserat sau dimineața, la mijitul zorilor. Și își amintesc povești care prefac locurile din preajma satelor în tărâmuri de basm, populate de balauri, căpcăuni sau uriași.

Expoziția închipuie într-o manieră contemporană priveliștile, rosturile și poveștile din Ținutul Buzăului, cu ajutorul lucrurilor mai vechi sau mai noi făcute de mâini dibace, lucruri folosite în viața de zi cu zi sau la prilejuri de sărbătoare. Cele mai vechi provin din colecțiile muzeului nostru, însă cele mai multe piese au fost adunate cu dăruire și împrumutate nouă de colecționarii Ciprian Chiriac, Andrei Drăgnescu, Rica Leu și Amelia Papazissu. Câteva obiecte provin chiar din expunerea Muzeul Timpul Omului din comuna Mînzălești – punct muzeal la facerea căruia a participat și o echipă de la Muzeul Național al Țăranului Român. Toate acestea sunt rodul meșteșugului, talentului și pasiunii meșterilor țesători, olari, pietrari, fierari ori tâmplari din Ținutul Buzăului.

Câțiva dintre aceștia vor aduce ceva din specificul meseriei și dragostea lor de frumos și la București, pentru publicul expoziției noastre. Invitați la muzeu, vor susține câteva ateliere, la o dată anunțată ulterior, pentru cei ce vor să afle poveștile spuse de mâinile lor harnice, dar și amintirile depănate despre cei de la care, cu pasiune, au deprins meșteșugul țesutului, încondeiatul ouălor ori șlefuirea chihlimbarului.

Geoparcul Ținutul Buzăului este apreciat deopotrivă prin valorile de patrimoniu natural și cultural, dar și prin oamenii locului. Despre toate acestea vă spunem mai multe prin filme realizate de Digi World în anii 2015-2016 și întâlniri cu specialiști.

Astfel, pe 11 mai vă invităm de la ora 18:00 la o întâlnire cu Alexandru Andrășanu de la Universitatea din București, care ne va povesti despre Geoparcurile Internaționale UNESCO, despre calitățile ce îndreptățesc Ținutul Buzăului să aspire la acest statut și despre șansa acestuia de a deveni sit UNESCO.

În 24 mai, la ora 18:30, în Studioul Horia Bernea, va avea loc proiecția documentarului Focul (35’), realizat de Digi World. Inspirat de focurile vii din Lopătari, fenomen natural spectaculos și des întâlnit în zonă, filmul este dedicat pasiunilor de o viață ale oamenilor de aici, avându-l ca personaj principal pe fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z, în micul său atelier. După vizionare, producătorii filmului vor fi prezenți în sală, la dispoziția publicului pentru discuții și întrebări.

Pe 10 iunie, la ora 16:30, Ciprian Chiriac din Colți va dezvălui pentru cei interesați secretele șlefuirii chihlimbarului, un meșteșug pe care l-a deprins de la bunicul său.

În aceeași zi, la ora 18:30, în Studiul Horia Bernea, vă invităm la proiecția filmului documentar Lemnul (38’), realizat de Digi World. Filmul este dedicat unei materii care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile de lemn din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, capodopere de arhitectură și de spiritualitate.

Partenerii expoziției: Geoparcul Ținutul Buzăului, DigiWorld.

Documentarea pe care se fundamentează expoziția a fost efectuată în cadrul proiectului Cercetare aplicată pentru dezvoltare sustenabilă și creștere economică urmând principiile geoconservării: în sprijinul inițiativei Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului (GeoSust), finanțat prin EEA Grants și Ministerul Educației Naționale. Proiectul a fost coordonat de Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” (Academia Română).

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Conferințele de la Șosea Țăranii, agricultura și subvențiile: promisiuni și înfundături 27 aprilie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului

Conferințele de la Șosea

Țăranii, agricultura și subvențiile: promisiuni și înfundături

27 aprilie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 27 aprilie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la conferința Țăranii, agricultura și subvențiile: promisiuni și înfundături.

Conferința este susținută Bogdan Iancu (MNȚR/SNSPA) și Monica Stroe (SNSPA)

Intrarea este liberă.

În ultimul deceniu, după integrarea României în UE, subvențiile agricole au devenit o sursă de venit foarte importantă pentru gospodăriile rurale autohtone. Exigențele sistemului de subvenții agricole și de mediu promovate de Politica Agricolă Comună (PAC) necesită eforturi de înțelegere și adaptare din partea țăranilor angajați în agricultura de semi-subzistență. Rolul distribuit acestora pare să îi proiecteze mai degrabă în poziția de custozi ai naturii decât în cea de producători de alimente. În plus, legitimitatea și continuitatea anumitor utilizări tradiționale ale terenurilor și a resurselor naturale sunt reconfigurate radical.

Plecând de la o serie de exemple etnografice, Bogdan Iancu și Monica Stroe vor investiga care sunt înțelesurile, efectele și răspunsurile locale ale practicării agriculturii în relație cu regimul subvențiilor.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Târgul de Florii 7 – 9 aprilie 2017, între orele 10 și 18 Muzeul Național al Țăranului Român

Târgul de Florii

7 – 9 aprilie 2017, între orele 10 și 18

Muzeul Național al Țăranului Român

În fiecare primăvară, în preajma Floriilor, Muzeul Țăranului își așteaptă vizitatorii la primul târg cu meșteri de peste an. De vineri, 7 aprilie, până duminică, 9 aprilie 2017, de la orele 10 dimineața până la 6 seara, veți avea prilejul să admirați și să târguiți o mulțime de lucruri frumoase, meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri.

Timp de trei zile, veți avea prilejul să-i cunoașteți și să stați de vorbă cu cei care le-au realizat: încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, olari, iconari, lingurari, pielari, rudari.

Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și multe altele vor putea fi tocmite și cumpărate la Târgul de Florii de la Muzeul de la Șosea.

De-ale gurii găsiți: cozonaci și plăcinte, fel și fel de dulciuri din Teleorman, turtă dulce de Harghita, miere de albine, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă și dulceață.

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român

Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

Despre sărbătorile Floriilor și ale Paștilor:

În ziua de Florii se face dezlegare la pește. Deși se află în post, în această zi mănâncă pește chiar și oamenii săraci, că e slobozenie.

Ca să se ferească roadele de piatră, podgorenii leagă primăvara viță de vie cu salcie de la Florii sau îngroapă un ou roșu din Vinerea Mare.

De Florii se umple ciubărul cu fiertură de pădureț și sovârf care servesc la încondeierea ouălor de Paști. Ouăle se vopsesc în roșu, galben, verde, albastru și negru. Cele negre înseamnă chinul și durerea lui Hristos.

Ouăle încondeiate se mai numesc: împistrite, picate, scrise sau muncite.

Diavolul întreabă mereu două lucruri: de se mai scriu ouă pe pământ și de mai sunt colinde-n sat. Când nu se vor mai scrie ouă și nu vor mai fi colinde, atunci și el va apărea.

Tot creștinul e dator să dea preotului și altor prieteni și rubedenii, câte un ou roșu în ziua de Paști, zicându-i: „Hristos a înviat” ,și cel ce primește e dator să răspundă: „Adevărat a înviat”.

Sosind acasă, de la Înviere, se pun cu toții la masă, gustând întâi din pască, și apoi ciocnesc ouă roșii.

Când încep a mânca, de Paști, încep întâi cu oul, și ciocnesc mai întâi bărbatul cu femeia, apoi părinții cu copiii, zicând la ciocnit „Hristos a Înviat!”, „Adevărat a înviat”. Se crede că cel ce strică oul celuilalt, e mai tare.

Se oprește, în ziua de Paști, un ou roșu, se acoperă cu o foaie de ceară pe la mijloc, ca să se poată lega, și apoi se atârnă în cui, în casă, și la un an, la celălalt Paști, se sparge. Dacă se găsește cu viermi, cel ce l-a pus va fi om norocos, dacă nu va avea viermi, va fi fără noroc. Alții păstrează oul acesta 40 de zile, și dacă în acest răstimp nu se împuțește, e semn că cel ce l-a păstrat, este norocos.

În ziua de Paști, să nu arunci ghiocele ouălor roșii afară, că-ți arunci norocul.

În Bucovina, în ziua de Paști, copiii se dau în scrânciob cu câte un loc, care se fac pe la unele case, și cel ce se dă în scânciob, plătește celui de casă câte un ou roșu.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: CRESTĂTURI Expoziție și ateliere cu meșterul Florin Cramariuc

CRESTĂTURI

Expoziție și ateliere cu meșterul Florin Cramariuc

2-6 aprilie 2017, Sala Acvariu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă în perioada 2-6 aprilie 2017, între orele 10 și 18, la Sala Acvariu, la CRESTĂTURI, expoziția-atelier a meșterului Florin Cramariuc. Intrarea este liberă.

Originar din Breaza, o localitate de prin binecuvântatele obcini ale Bucovinei, Florin Cramariuc a crescut în atmosfera caracteristică satului moldovean, cu o bogată cultură populară.

Renumit pentru originalitatea creațiilor sale atât în țară, cât și peste hotare, Florin Cramariuc continuă să se dăruiască și astăzi cu pasiune meșteșugului său. Meșterul poate fi găsit în atelier, mânuind cu o îndemânare uimitoare unelte simple – cuțitul, dalta, topoarele de diferite mărimi, de tăiat și de despicat, securile, teslele, rindeaua, ciocanul, maiul de lemn, cu care făurește diverse obiecte din lemn.

Sărărițe, linguri, mobilier din lemn, căuce, măști, furci de tors, polonice, lăzi de zestre, împodobite cu motive geometrice și stilizări antropomorfe și zoomorfe sunt o parte a obiectelor lucrate de-a lungul anilor de iscusitul meșter.

Coordonatorii proiectului: Oana Constantin și Simona Hobincu

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Conferințele de la Șosea. Cântece la comandă în comunitățile de aromâni sau memoria ca istorie

Conferințele de la Șosea

Cântece la comandă în comunitățile de aromâni sau memoria ca istorie

30 martie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 30 martie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la conferința Cântece la comandă în comunitățile de aromâni sau memoria ca istorie.

Conferința este susținută de Corina Iosif, cercetător MNȚR.

Intrarea este liberă.

 

În tradiția aromânilor, amintirea anumitor evenimente care au marcat viața unei familii sau a unei comunități este păstrată, de multe ori, de cântece special făcute pentru asta. Rapsozi comunitari creează astfel de cântece fie la cererea celor interesați a-și face cunoscută povestea, fie considerând că întâmplarea, sau situația pe care o vor descrie are valoare exemplară și trebuie păstrată, în memoria tuturor, prinsă într-un text de cântec.

Corina Iosif, cercetător la Muzeul Țăranului, vă propune o discuție despre cântecele făcute la comandă și despre importanța lor în construirea unei memorii împărtășite în comun în grupurile de aromâni. Prezentarea va fi urmată de câteva cântece aromâne interpretate de Florentina Costea.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, matricea.ro, promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Târgul Mărțișorului la Muzeul Național al Țăranului Român, 25 februarie – 1 martie 2017

afis tairg martisor 2017

Muzeul Național al Țăranului Român

vă așteaptă în perioada 25 februarie – 1 martie 2017 la

Târgul Mărțișorului

 

Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.

Povestea mărțișorului a început la Muzeul Țăranului acum 15 ani și mai bine. Tineri, studenți, artiști, meșteri și, în anii din urmă, designeri și arhitecți au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoțită de o debordantă imaginație și simț ludic. Târgul a creat pentru publicul bucureștean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor reușind să schițeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspirație, lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, bandă desenată sau personaje și semne imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Șnur alb și roșu de mătase, lânică și bumbac, hârtie de ziar, semințe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotițe de ceas, metal, taste de computer, rășină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră și flori, etamină, mărgele și tot atâtea tehnici și stiluri fac din Târgul Mărțișorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat.

 

Alături de participanții invitați la târg se numără, ca în fiecare an, și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate.

Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci și alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere, dulcețuri – Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.

Sâmbătă, 25 februarie, între orele 14 și 16, cei mici, însoțiți de părinți, sunt invitați să învețe cum să răsucească firele alb și roșu, la un atelier de mărțișoare tradiționale cu meșterița Genoveva Sauciuc.

Vă așteptăm și în acest an să mărțișorim împreună cu fir alb și roșu timp de 5 zile!

 

Perioadă: 25 februarie – 1 martie 2017, între orele 10 – 18

Loc de desfășurare: curtea interioară a MNȚR, sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea, sala Foaier.

În acest an, lucrările de consolidare ale clădirii au determinat restrângerea spațiului pentru târg și limitarea numărului de participanți.

 

Bilet de intrare: 4 lei preț întreg, 2 lei preț redus (elevi, studenți, pensionari)

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Conferințele de la Șosea Tokmeala la romii cortorari din Transilvania

afis-web-tokmeala

Conferințele de la Șosea

Tokmeala la romii cortorari din Transilvania

23 februarie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 23 februarie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului la conferința Tokmeala la romii cortorari din Transilvania.

Conferința este susținută de Cătălina Tesăr, cercetător MȚR.

Intrarea este liberă.

 

Romii nu au în limba lor cuvântul căsătorie. Noi însă, când zicem romi, zicem căsătorii aranjate. Cum vedem noi și cum văd ei aceste „căsătorii”? Pornind de la o cercetare de lungă durată a romilor cortorari din Transilvania, Cătălina Tesăr va vorbi despre importanța tokmelilor (negocierile pentru alianțele matrimoniale) și a familiei la romi: cum se raportează cortorarii la copiii lor, cum fac și desfac tokmelile, care e miza lor, ce se ascunde în spatele negocierilor aprinse și a nunților fastuase, a pălăriilor de stofă negre și a fustelor colorate?

Vă invităm să lăsați acasă prejudecățile despre romi și căsătoriile lor și să descoperim împreună o lume care ne apare exotică, pentru că a ales să nu vorbească despre ea. Prezentarea va fi însoțită de proiecții video.

Hai la Tokmeală!

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin.

București: Ateliere, tururi în depozite, arhive și șantier, filme documentare, taraf, lansare revista MARTOR, la Muzeul Țăranului

afis-muzeul-invizibil

3 -5 februarie: MȚR – Muzeul [In]Vizibil. Șantier de explorări #1

*Ateliere, tururi în depozite, arhive și șantier, filme documentare, taraf, lansare revista MARTOR

* Intrare liberă. Aniversăm. Vă așteptăm!

La 27 de ani de la reînființarea sa, pe 5 februarie 1990, Muzeul Național al Țăranului Român continuă, chiar și în condiții de șantier, seria explorărilor muzeale și a deschiderii către un public din ce în ce mai curios în privința mecanismelor interioare, de obicei ascunse, ale Muzeului.

Transformăm șantierul în prilej de deschidere, nu de închidere. Vrem să ne reîntâlnim cu publicul nostru și să îl avem alături în lungul drum de la șantier la redeschiderea expunerii permanente. Începem astfel seria „Șantierelor de explorări”: exerciții de memorie, imaginație și creativitate pe care le facem, nu în spatele unor uși închise, ci împreună cu vizitatorii noștri.

Cum se imaginează un muzeu?

Între 3 și 5 februarie 2017, Muzeul Țăranului Român poate fi explorat printr-un traseu cu totul unic: vom reactiva memoria clădirii neoromânești de la Șosea, vizitând-o printre schele și bormașini, vom căuta, în depozite, obiectele recent retrase din expunerea permanentă și vom explora una dintre cele mai importante arhive de imagine din țară. Vom construi legătura între șantierul din anii 1990 și cel contemporan prin proiecții de filme documentare și imagini de arhivă legate de facerea Muzeului. Copiii vor inventa muzee noi la Atelierele de Creativitate. Vineri seara, lansăm numărul 21 al revistei de antropologie Martor, iar duminică seara, încheiem cele trei zile aniversare cu muzică și dans, pe ritmuri de taraf.

Program Muzeul [In]Vizibil. Șantier de explorări #1

 

Ziua I: vineri, 3 februarie 2017

 

Descoperă depozitele MȚR | Muzeul [In]Vizibil (cu Ion Blăjan, muzeograf și șef Secție Patrimoniu)

– când? între orele 10.00 și 11.30 și între 12.00 și 13.30

Pentru aceste tururi, în urma înscrierilor s-au ocupat toate locurile.

Știați că în expoziția permanentă a oricărui muzeu mare vezi cel mult 10% din colecțiile muzeului? Restul obiectele se odihnesc în depozite. Astfel, le prelungim viața și avem grijă de ele cum se cuvine. În mod absolut excepțional, la moment aniversar, organizăm două vizite în „cutia cu comori” a Muzeului. Veți înțelege care este drumul unui artefact muzeal de la achiziție, trecând prin evaluare, carantină, restaurare, conservare și, atunci când îi vine timpul, până în expunerea permanentă. Restul de 90% de artefacte muzeale vă așteaptă să le descoperiți!

Lansare Revista Martor nr. 21 – anuarul de antropologie al MȚR – „A Place for Hay”

– unde? Clubul Țăranului, sala mică

– când? de la 18.00 la 20.00

Unde este locul fânului în antropologia contemporană?

MARTOR 21 vă invită la dezbatere. Cu Vintilă Mihăilescu – antropolog și editorii: Anamaria Iuga – etnolog, Bogdan Iancu – antropolog și Simina Bădică – istoric și redactor-șef revista Martor.

Bonus: Lansare de carte („Gustul locului. Producția de peisaje culturale agro-alimentare în sudul Transilvaniei”, Editura Tritonic, autoare Monica Stroe (antropolog, SNSPA) + proiecție de film documentar („Mountain hay meadows: hotspots of biodiversity and traditional culture / Fâneţe montane: rezerve de biodiversitate și cultură tradițională” [52’], realizat în 2015 de Ágota Juhász și László Demeter).

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Muzeul personal. Atelier de creativitate cu Ruxandra Grigorescu

– unde? la Atelierul de Creativitate

– când? de la 13.00 la 14.30

– pentru copii de la 8 ani în sus

– înscrieri la 021.317.96.59

Sunteți directorul unui muzeu al vostru, pe care îl imaginați, proiectați, construiți, panotați, manageriați, îl deschideți, întrețineți și de pe urma căruia mai câștigați și faimă și bani.

Cum faceți ce faceți, de ce aveți nevoie (câți bani, ce materiale, câți și ce fel de oameni veți angaja, ce salarii și ce program de lucru, când va fi gata, cât timp vreți să vă ocupați de el)?

Așteptăm răspunsul de la …voi, copiii.

La sfârșit facem și o „mostră” de cusătură, mică-mică și simplă-simplă, cu mărgele, cu paiete pe care, dacă vreți o luați acasă, dacă vreți o „donați” pentru viitorul MȚR.

Oare ce fac obiectele noaptea, într-un muzeu? Atelier de creativitate (de iscodit și povestit) cu Raluca Oprea-Minoiu

– unde? la Atelierul de Creativitate

– când? de la 15.00 – 16.30

– pentru copii de la 7 ani în sus

– înscrieri la 0724 081 741 sau la raluca.minoiu@muzeultaranuluiroman.ro

Poate o furcă de tors se transformă în sabia lui Făt-Frumos, un covor devine o grădină cu flori adormitoare, războiul de cusut se transformă într-un soldat din Minecraft. Și împreună alcătuiesc o poveste, pe care o transpunem într-un joc de teatru de umbre.

Ne alegem obiectele (că-i o catrință, că-i un clopoțel de ceramică, că-i o suveică), împreună dăm un rost obiectelor, apoi le desenăm, le decupăm și le spunem povestea la panoul de teatru de umbre.

 

Ziua II: sâmbătă, 4 februarie 2017

 

Exerciții de memorie în șantier | Muzeul [In]Vizibil

– ce? vizite prin șantierul Muzeului de la Șosea

– când? între orele 13.30 și 14.30 și între 15.00 și 16.00

Pentru aceste tururi, în urma înscrierilor s-au ocupat toate locurile.

 

Te invităm să vizitezi acum Muzeul, în plin șantier, pentru a privi un singur obiect: clădirea însăși. Ne amintim, căutăm urme, înregistrăm povestea locului și aflăm ce înseamnă să transformi un spațiu a cărui memorie vie vrei să o protejezi. Ce am ales să păstrăm și ce a fost iremediabil pierdut?

Lila Passima, curator și manager interimar al Muzeului, ne va ghida într-o călătorie a memoriei și imaginației prin sălile unui muzeu care se încăpățânează să rămână atipic.

După cele două tururi, de la ora 16, te invităm la o proiecție de filme de arhivă din anii 1990 care documentează facerea Muzeului și primele evenimente publice (Primenire, Muzeul-Misionar). Împreună cu cei care au participat atunci la nașterea MȚR, vom scotoci în memoria vizuală și personală a unui proiect curatorial, comunitar și artistic care a schimbat muzeologia românească.

Ziua III: duminică, 5 februarie 2017

Muzeul In-Vizibil prin Jocuri mețeriste. Atelier de creativitate cu Valentina Bâcu

– când? ora 12.00

– unde? la Atelierul de Creativitate

pentru copiii cu vârsta între 7 -12 ani

– înscrieri la 0742.011.027 sau la valentina.bacu@gmail.com

În Muzeul Țăranului Român, trebuie să mergi la pas domol, altfel obiectele își pierd povestea. Nu te grăbi, stai, ascultă, învață, fiindcă ai nevoie de indicii pentru a parcurge drumul spre moștenirea cea mai de preț pe care ai primit-o. Și mai ai nevoie de curiozitate, imaginație, curaj în a pune în relație obiectele care te ajută (sau te împiedică) să parcurgi traseul imaginar al Muzeului. La numărul 3, obiectul mare te ajută să înaintezi până la 5, la numărul 11, copacul cu cruci te ajută să-ți faci punți cu alte lumi și înaintezi până la 15. Dacă ajungi la numărul 20, Sfântul Ilie te pedepsește fiindcă ai lucrat cu fânul în zi de sărbătoare și te transformă în stană de piatră. Adică stai o tură. O preoteasă cu o ie albastră cu mâneci lungi te ajută, dar lupii care mănâncă luna te împiedică să înaintezi până dimineața. Ai grijă la numărul 34, comuniștii te scot din joc. Poți parcurge Muzeul Țăranului Român prin intermediul unui boardgame atractiv vizual.

Descoperă Arhiva de Imagine MȚR | Muzeul [In]Vizibil (tururi ghidate)

– când? 15.00 și 17.00

– grup de 10 vizitatori/ tur

Pentru aceste tururi, în urma înscrierilor s-au ocupat toate locurile.

Redeschidem sertarele din Arhiva de Imagine MȚR și vă invităm să descoperiți cum a luat naștere unul dintre puținele spații muzeale românești dedicate imaginii și fotografiei vechi.

Muzicile neștiute ale Transilvaniei. Cântări transilvane cu tarafurile din Căstău și Bicazul Ardelean

– ce? muzică și dans, pe ritmuri de taraf

– când? Ora 18.00

– unde? Clubul Țăranului

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Concertul își propune să aducă în fața publicului bucureștean, muzicile, destul de puțin cunoscute, din două micro-regiuni ale Transilvaniei: zona Orăștiei și a Bicazului Ardelean. Cântările instrumentale, cu puternice ecouri pastorale, însoțeau petrecerile locale și susțineau suitele de jocuri specifice fiecărei regiuni.

Scripcarii din Bicazul Ardelean

La trecerea dintre Moldova și Transilvania, în apropierea Cheilor Bicazului, se găsesc câteva sate, grupate în comunele Bicaz Chei, Dămuc şi Bicazul Ardelean, aflate astăzi la marginea judeţului Neamţ. În vremile mai vechi, cele trei erau legate administrativ de Transilvania. Ambiguitatea poziţiei geo-politice explică în parte şi ambiguitatea muzicii lor rurale cu trăsături atât moldovenești cât și, mai ales, transilvane. Pentru nunţile şi petrecerile din regiune sătenii obişnuiau să tocmească una sau două scripci (viori) şi o dobă. Doba este un soi de violoncel pântecos şi neşlefuit, construit de un meşter local. Mânuitorul dobei ciupeşte cu mâna stângă coarda mai subţire, iar cu în mâna dreaptă loveşte, cu un mic ciomag, alte două corzi ceva mai groase.

 

Taraful lui Neluțu Urs din Căstău, Hunedoara

Căstăul este un mic sat situat în sudul Transilvaniei, în apropierea orașului Orăștie. Până în anii 90, păstrătorul tradițiilor muzicale a fost taraful condus de muzicantul Rel Sibișan, a cărui amintire este încă vie în regiune. Din acest taraf a rămas în viață doar violonistul Neluțu Urs. De curând, acesta a avut inițiativa de a reconstrui micul ansamblu și de a-i reactiva repertoriul și stilul de execuție, pentru a se opune astfel degradării rapide a muzicii locale. Demersul lui revivalist a reușit. Azi, învârtitele, bătutele și hațeganele lui Rel, înseriate mereu în această ordine, răsună din nou în diferite petreceri din zona Orăștiei.

Muzica Căstăului face obiectul ultimului CD publicat de Muzeul Țăranului Român și Fundația Alexandru Tzigara-Samurcaș în seria Ethnophonie.

 

Aniversăm. Vă așteptăm!

Echipa MȚR

 

Parteneri media ai MȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, artline.ro, artout.ro, artactmagazine.ro, daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, cooperativaurbana.ro, cooperativatraditionala.ro, learningnetwork.ro, iqool.ro, gratuitor.ro, comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, mediaiq.ro, Infinitezimal

București:Lumina feței Domnului Expozeu iconografic, Muzeul Național al Țăranului Român

afis_-ioan-avramescu

Lumina feței Domnului

Expozeu iconografic

26 ianuarie – 23 februarie 2017, Sala Foaier

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invita la o primă întâlnire cu arta iconarului Ioan Avramescu, joi, 26 ianuarie 2017, orele 18, la Sala Foaier, în cadrul expoziției Lumina feței Domnului.

 

Ioan Avramescu pictează cu sufletul unui copil. Precum țăranii (călugării) de-acum două sute, trei sute de ani sau copiii de pretutindeni. Ingenue (naive), primitive, cu un sentiment acut al purității, smereniei și luminii atotcuprinzătoare, icoanele sale zugrăvesc, în multitudinea înfățișărilor, prezența lui Dumnezeu.

Ritmurile diferite, zecile de variante la aceeași temă iconografică, schematismul și forța desenului, contrastele pline de dramatism ale cromaticii sau dimpotrivă rafinamentul, discreția tonurilor delicate, diafane, abia întrezărite, sunt tot atâtea elemente care personalizează estetica artei iconarului Ioan Avramescu.

Urme de artă coptă, romană, bizanț timpuriu, expresionism și elemente de sinteză a artei naive, par a se regăsi aglutinate într-o viziune personală, liberă de constrângerile canoanelor, a cărei constanță este o continuă și vie celebrare a divinității.

Curator: Lila Passima

Ioan Avramescu s-a născut în București, în anul 1938. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă, București, în 1958. Pictează icoane din 1980 și a expus în țară și străinătate. Dintre expoziții amintim: Norvegia (Stord 1990 și 2000, Haugesund 1991. Cristiansand 2001. Bomlo 2001, Porsgrunn 2002, Knarvic 2002, Fit jar 2002, Halsnoy 2002). Spania (Barcelona 2000), Franța (Toulouse 2000). În țară a București (1999, 2000, 2001, 2002) și Sibiu (2001).

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Foaier până pe 23 februarie 2017, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Luni este închis. Intrarea este liberă.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.thefashionspot.ro, www.learningnetwork.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

București: Dublă lansare de carte la Clubul Țăranului 6 decembrie 2016, ora 18 Muzeul Național al Țăranului Român

maturii-coperta

Dublă lansare de carte la Clubul Țăranului

6 decembrie 2016, ora 18

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 6 decembrie 2016, la o dublă lansare de carte care va avea loc la ora 18, la Clubul Țăranului.

Chiar de Moș Nicolae, prezentăm publicului două publicații cu o miză foarte specială, apărute la Editura Martor: Volumul Maturii străzii – 15 biografii fără domiciliu, semnat de sociologul Ciprian Voicilă și cartea-obiect Case-n casă, o construcție făcută cu cărămizi, scânduri și gânduri născocite împreună cu copiii care au trecut pragul Atelierului de creativitate de-a lungul vremii.

Volumul Maturii străzii – 15 biografii fără domiciliu, semnat de sociologul Ciprian Voicilă, a apărut recent la Editura Martor și este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Acesta reprezintă materializarea cercetării pe care autorul a întreprins-o în anul 2015 în rândul oamenilor străzii, a „persoanelor adulte fără adăpost” din București. Proiectul de cercetare, coordonat de Natalia Negru și Andrei Crăciun, a vizat diversitatea culturală a spațiilor de locuit din București și împrejurimi.

Din cele 26 de interviuri cu adulți ai străzii – realizate în cea mai mare parte la centrul de zi al Asociației Samusocial – autorul a selectat 15. Interviurile sunt ilustrate cu diverse fotografii care descriu contextele de viață cotidiană ale oamenilor străzii și îi sunt prezentate cititorului sub forma narativă a „poveștilor de viață”. În consistenta introducere care le precedă, sociologul – pornind de la informațiile furnizate de subiecții pe care i-a întâlnit și de la observația directă – descrie viața cotidiană a adulților străzii sub diverse aspecte: psihologic, economic, sociologic, relațional.

Dincolo de miza științifică a volumului există și una secundă, la fel de semnificativă: noi, indivizii izolați, nu îi putem reinsera socio-profesional, nu îi putem readuce, prin propriile puteri, în sânul societății. În schimb, îi putem trata pe oamenii străzii ca ființe umane. Fiindcă ei nu au încetat nicio clipă să fie oameni. Această atitudine va însemna foarte mult pentru un om al străzii: îi va reda, în parte, stima de sine, va câștiga puțină încredere în el, îl va face să își re-activeze resursele sufletești și, poate, îl va motiva să iasă din condiția ingrată și tragică de om al străzii.

*

foto-1 foto-2 foto-3

Apărută la Editura Martor, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, cartea-obiect Case-n casă este un proiect de carte-laborator ce-și propune o incursiune interactivă, pe mai multe voci, în universurile reale și posibile ale casei, pornind de la dialogul dintre locuința țărănească și cea urbană. Acest proiect, co-finanțat prin Administrația Fondului Cultural Național, a apărut în 2015 și are ca parteneri Ordinul Arhitecților din România și Asociația „de-a Arhitectura”.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.thefashionspot.ro, www.learningnetwork.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

București: vernisajul expoziției IA AIDOMA

ALES - invitatiii & promo

Semne Cusute, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă invită sâmbătă, 3 decembrie 2016, la ora 12, la vernisajul expoziției IA AIDOMA, care va avea loc la Sala Tancred Bănățeanu.
40 de cămăși românești, ce se află păstrate peste granițe, în marile muzee ale lumii, au fost aduse „acasă” și în timpul prezent prin replici numite „aidoma”.
Este singurul fel în care aceste cămăși pot fi admirate de publicul interesat, dat fiind că originalele nu sunt expuse în expozițiile permanente, ci sunt păstrate în depozitele acestor muzee. Cele 33 de autoare care le-au readus la viață sunt membre ale comunității SEMNE CUSUTE în ACȚIUNE, grup constituit pe FaceBook în martie 2014, la inițiativa arh. Ioana Corduneanu, și care numără acum peste 15.500 de membri: prima și cea mai mare Șezătoare Virtuală.
Mai multe detalii găsiți în documentele atașate sau pe
http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/ia-aidoma-ro.html

Iuliana Bălan
Marketing – Relații Publice
Muzeul Național al Țăranului Român
Șoseaua Kiseleff, nr. 3, București
tel. 021.317.96.60
fax 021 312.98.75
mobil 0754.21.87.93
facebook.com/MuzeulTaranului
twitter.com/MuzeulTaranului

București: Târg de Sfântul Nicolae // 3 – 5 decembrie 2016

afis_nicolae-16-web

130 de meșteri mari: cei mai pricepuți olari, iconari, cioplitori, lingurari, fierari, cojocari, pielari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare… vin la târg din toate zonele țării cu lucruri frumoase pe
care le-au meșteșugit peste an.
Și împreună cu ei, tot norodul: copii, părinți, studenți, șomeri, pompieri, actori, șoferi, doctori, bancheri, șefi, academicieni, artiști, fotografi, poeți, IT-iști, bicicliști, corporatiști, bugetari,
bucureșteni, provinciali, idealiști, ochelariști, navetiști, ziariști… toți, dar absolut toți sunt așteptați la Târgul de Sfantul Nicolae, începând de sâmbătă, 3 decembrie, până luni, 5 decembrie, de la 10
dimineața la 6 seara, la Muzeul Național al Țăranului Român Nu vor lipsi jucăriile și nuielușele. Acum fiecare apreciază dacă a fost sau nu cuminte.
Mai multe detalii găsiți pe
http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/targ-de-sfantul-nicolae-2016-ro.html
Facebook event: www.facebook.com/events/243901046027827/

Iuliana Bălan
Marketing – Relații Publice
Muzeul Național al Țăranului Român
Șoseaua Kiseleff, nr. 3, București
tel. 021.317.96.60
fax 021 312.98.75
mobil 0754.21.87.93
facebook.com/MuzeulTaranului
twitter.com/MuzeulTaranului

București: Descoperă Arhiva de Imagine MȚR@Culese din Balkani | Tur ghidat

14884466_680185675488121_6766293521787604926_o

Descoperă Arhiva de Imagine MȚR@Culese din Balkani | Tur ghidat

Weekendul acesta deschidem sertarele Arhivei de Imagine ale Muzeului Țăranului Român și vă invităm să descoperiți cum a luat naștere unul dintre puținele spații muzeale românești dedicate imaginii și fotografiei vechi.
SÂMBĂTĂ, 5 nov. – ora 17:30 și 19:00 & DUMINICĂ, 6 nov. – ora 14:30 și 15:30

Intrare liberă pe bază de înscriere prealabilă, în limita a 10 locuri disponibile / tur. Rezervări: arhivamtr@gmail.com
Veți afla cum sunt organizate, conservate și arhivate fondurile noastre de imagine, cum arată un registru-inventar din anii 1900 sau o fișă-contact din perioada comunistă, veți „citi” stereoscopic imagini 3D de la începutul secolului trecut și veți vedea cum se lucrează astăzi la scanarea diapozitivelor.
Și pentru că tururile prin Arhiva de Imagine MȚR au loc în cadrul Culese din Balkani – Festival de film documentar. Intrare liberă, scoatem la iveală câteva fotografii originale realizate de Frații Manakia, considerați primii fotografi ai Balcanilor. Fiecare tur durează aproximativ 40 minute.
***
Tururile ghidate se înscriu în demersul pe termen lung al Muzeului Țăranului de accesibilizare, valorificare și creștere a colecțiilor din Arhiva de Imagine MȚR. Principala componentă a Arhivei Etnologice de la Muzeul Național al Țăranului Român, arhivă documentară de specialitate dedicată deopotrivă cercetătorilor și publicului larg, aceasta reunește imagini vechi (începând cu secolul al XIX-lea) și imagini noi: FOTO – clișee pozitive și negative pe sticlă, negative și diapozitive pe film, contacte și printuri originale; VIDEO – filme pe peliculă și VHS. Colecțiile sunt însoțite totodată de materiale FOTO-VIDEO digitale.

https://www.facebook.com/events/661827360644398/permalink/663290570498077/

București: La taifas cu aromânii la Muzeul Țăranului

afis_ziua-pitei

La taifas cu aromânii la Muzeul Țăranului

5 noiembrie 2016, ora 17, Clubul Țăranului

Aduceri aminte despre Irina

La sfârșitul anilor ’90, Irina Nicolau chema pentru prima dată aromânii la Muzeu, pentru a sărbători Ziua Pitei – un prim gest de comuniune, de aducere împreună a comunității și un prilej de rememorare și recuperare a istoriei trăite și a culturii orale transmise și continuate de generațiile de aromâni stabilite în țară. Muzeul Național al Țăranului Român relansează toamna aceasta întâlnirile cu comunitatea aromână, invitând persoane care au cunoscut-o să aducă aminte despre ea și despre primele întâlniri cu aromâni de la muzeu.

Povești, cântece, plăcinte armânești

Sâmbătă, 5 noiembrie, orele 17, vă așteptăm la Clubul Țăranului, cu cântece, anecdote și povești, imagini din viața comunității aromâne din România și din Balcani și cu nelipsitele plăcintele armânești:

/ lâptarâ – pituroańi – târhânoańi – pitâ di carni – pitâ di curcubetâ – pitâ di veardzâ – plâsotâ – /

/ pitâ di badzâră – pitâ di cucumiși – ciulvaracâ – mârsinari – pispilitâ – sâlârie – șâplâ – vasiloańi /

Printre invitații din comunitate se numără: povestași, bătrâni ce păstrează cântecul polifonic, tineri ce duc mai departe cântecul, creatori de film ce s-au aplecat asupra comunității, artiști din comunitate și, bineînțeles, mătuși aromânce meștere în ale plăcintelor.

Eliza Zdru, regizoare de origine aromână, va încheia întâlnirea povestind despre cel mai recent film documentar al său, care va fi proiectat după eveniment la Cinema Muzeul Țăranului, în cadrul Festivalului „Culese din Balkani”, ediția a II-a.

coperta_dumitru_pasima-1

Lansare de carte

Muzeul Țăranului lansează caietul expoziției Portet/ Atelier dedicată artistului de origine aromână Dumitru Pasima. Caietul dezvăluie demersul artistic ce a explorat, de-a lungul timpului, teritoriul sculpturii clasice, elemente ale spiritualității lumii creștine, construind, astfel, o sinteză formală a culturilor greco-romane, bizantine și balcanice, revalorizând sistemul de semnificații și simboluri din arta țărănească și cultă autohtonă. Lumea atelierului artistului este însoțită de imagini fotografice care reconstituie fragmentar contextul cultural și social în care acesta s-a format și a creat.

Vă invităm la taifas cu aromânii și vă așteptăm cu plăcinte!

Facebook event: https://www.facebook.com/events/1793230437602909


Iuliana Bălan
Marketing – Relații Publice
Muzeul Național al Țăranului Român
Șoseaua Kiseleff, nr. 3, București
tel. 021.317.96.60
fax 021 312.98.75
mobil 0754.21.87.93
facebook.com/MuzeulTaranului
twitter.com/MuzeulTaranului

Evenimente dedicate primului Război Mondial în cadrul proiectului cultural "Monumente şi Eroi – Memoria Marelui Război. Proiect Pilot (jud. Ilfov)"

Afis__Mogosoaia_tipar

Institutul Naţional al Patrimoniului, împreună cu partenerii săi, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Ilfov, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, continuă seria de evenimente dedicate primului Război Mondial în cadrul proiectului cultural „Monumente şi Eroi – Memoria Marelui Război. Proiect Pilot (jud. Ilfov)„, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, în data de 10 noiembrie 2016, orele 11-13, în cadrul Palatului Mogoşoaia, sala FOIŞOR. Evenimentele vor cuprinde o expoziţie, masa rotundă şi procesiunea comemorativă de la Mogoşoaia.
Expoziţia itinerantă
pune în valoare şi readuce în memoria comunităţilor obiective cu valoare memorială, cuprinzând 20 panouri de prezentare ale obiectivelor inventariate, incluzând şi fotografii, scrisori, jurnale de război ale eroilor din Primul Război Mondial. Sunt prezentate 26 de obiective comemorative, din care 9 sunt monumente de for public aflate pe Lista monumentelor istorice, iar pentru 6 obiective urmând să fie întocmite dosare de clasare de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Ilfov.
De asemenea,este dedicată o pagină specială prinţului aviator George Valentin Bibescu, (1880-1941), pionier al aviaţiei şi intemeietor al Clubului Aviatic Român în 1909 şi al Ligii Naţionale Aeriane în 1912, precum şi fondator al aeroportului Băneasa din Bucureşti.
Tot acum va fi lansat şi web site dedicat acestui proiect http://marelerazboi-ilfov.ro, ce se înscrie într-un proiect amplu, care va fi continuat până in anul 2018, de Institutul Naţional al Patrimoniului sub numele CENTENAR – Primul Război Mondial.
Seria de evenimente se va încheia cu o procesiune comemorativă şi de depunere de coroane de flori la monumentul dedicat eroilor din I Război Mondial din Mogoşoaia.
Proiectul menţionat şi-a propus să onoreze şi să comemoreze 100 de ani de la intrarea României (1916) în Primul Război Mondial (1914-1918), eveniment ce a dus la realizarea unui deziderat major, România Mare. Acest proiect a fost conceput ca un instrument de lucru, prin inventarierea monumentelor memorial-funerare, dar şi prin readucerea în prim plan a poveştilor de viaţă ale unora dintre eroii primului război mondial.
În acelaşi timp s-a dorit a fi o modalitate de sensibilizare a comunităţilor şi autorităţilor locale în preţuirea şi conservarea acestui patrimoniu identitar, dar şi un semnal de alarmă pe careInstitutul Naţional al Patrimoniului îl trage asupra posibilităţii de a pierde o parte importantă a acestui segment al patrimoniului din România, care, din lipsă de finanţare, de promovare, de implicare a autorităţilor locale, a comunităţilor, adeseori ajunge în stare avansată de degradare.
Proiectul a dus la inventarierea exhaustivă a monumentelor dedicate eroilor din Primul Război Mondial, 72 obiective comemorative, din care 15 se află pe Lista Monumentelor Istorice, iar pentru 6 obiective se vor întocmi dosare de clasare.

invitatie_Mogosoaia_fata_tipar

București: Târg de Sfinții Mihail și Gavriil, Muzeul Național al Țăranului Român

afis-targ-galerie-mihail-si-gavriil-online

Târg de Sfinții Mihail și Gavriil

Un eveniment marca Galeria de Artă Țărănească și

Muzeul Național al Țăranului Român

5-6 noiembrie 2016, între orele 10 și 18

Sâmbătă, înainte de Hranghel, se fac moși. De Hranghel fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo. Finii merg cu colăcei la nași. Se amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta areților (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu fața în sus, oilor le va merge bine. Se serbează „cu desăvârșit nelucru“.

Irina Nicolau

Toamna țărănească este pe sfârșite așa că profităm de ultimele zile însorite ca să vă chemăm la târg.

Timp de două zile, sâmbătă, 5 și duminică, 6 ale lui Brumar, 50 de meșteri și artiști iconari vin la Târgul de Sfinții Mihail și Gavriil de la Muzeul Național al Țăranului Român, cu tot ce au realizat ei mai minunat peste an.

Alături de meșteri, Galeria de Artă Țărănească scoate în curte obiecte care mai de care mai încântătoare: haine de sărbătoare, ștergare din bumbac, scoarțe, lepedee și fețe de masă; ploști, ulcioare, căni, farfurii; obiecte din lemn: linguri, casete, scaune; ouă încondeiate; icoane pictate pe lemn sau pe sticlă, împletituri și alte meșteșuguri.

De-ale gurii puteți târgui: miere, dulceață, prăjituri, zacuscă, sucuri și țuică.

Vă invităm să regăsiți frumusețea și mărturia gesturilor în lucrurile meșteșugite deopotrivă de țărani, artizani și artiști.

Târg de Sfinții Mihail și Gavriil la Muzeul Național al Țăranului Român.

De sâmbătă, 5 până duminică, 6 noiembrie 2016, de orele 10 de dimineață până la 6 seara.

Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

Târgul de Sfinții Mihail și Gavriil este ultimul târg al seriei de acțiuni începute în luna septembrie în cadrul evenimentului Primenire, prin care Muzeul Național al Țăranului Român a relansat promovarea târgurilor dedicate meșterilor, artizanilor și artiștilor care recuperează și revitalizează meșteșugurile, aducând de asemenea în atenția publicului noi interpretări formale ale obiectului tradițional.

***

Îngerii sunt duhurile slujitoare lui Dumnezeu. La început toți îngerii au fost buni și înțelepți. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte din ei, cei conduși de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail și îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncați din cer și au devenit demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit, pe veci conducător, pe Arhanghelul Mihail.

În aceeași zi este sărbătorit și Arhanghelul Gavriil, îngerul tălmăcitor al viselor și vedeniilor. Gavriil vestește lui Ioachim și Anei nașterea Mariei, Maica Domnului, tot el descoperă preotului Zaharia nașterea și menirea lui Ioan Botezătorul, în fine, o anunță pe Fecioara Maria că-l va aduce pe lume pe Domnul Hristos.

Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor românești

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.thefashionspot.ro, www.learningnetwork.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

București: expoziția Fântânile Olteniei la Muzeul Național al Țăranului Român, 3-27 noiembrie 2016

afis_fantanile_olteniei

Fântânile Olteniei

3-27 noiembrie 2016, Sala Acvariu

Muzeul Național al Țăranului Român

Asociația Fotoclub „Mircea Faria” din Craiova, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă invită joi, 3 noiembrie 2016, la ora 17, la sala Acvariu, la vernisajul expoziției Fântânile Olteniei. Expoziția găzduiește lucrările fotografilor Dorian Delureanu și Cristian Bassa și este rezultatul unui proiect de cartografiere a fântânilor de uz comunitar din regiunea Olteniei.

Expoziția va fi deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român, sala Acvariu, în perioada 3-27 noiembrie 2016. Intrarea este liberă.

„Multe fântâni fuseră în Oltenia, spun localnicii, dar și puține rămaseră în picioare, oamenii împrăștiindu-se, locurile schimbându-și proprietarii, drumurile și hotarele. S-a dus vorba cum că unele fântâni ar mai fi, dar că se distrug repede și că ar trebui să știm ceva despre ele. De aici s-au plănuit drumuri cu oameni știuți de-ai locurilor, pentru a le înșira pe hartă pe cele ce rezistă trecerii timpului.

Constructori de fântâni au fost mai întâi păstori și oameni așezați (plugari), fântânile fiind un loc în jurul căruia s-au construit așezări permanente sau de transhumanță, dar și o resursă gestionată în comun, precum pășunile comunale. Mai pe urmă, constructorii lor au fost gospodari, oameni ai muncii la sate și orașe.

Fântânile Olteniei rurale nu sunt toate la fel. Unele sunt mai vechi, de dincolo de perioada comunistă, până foarte departe, consemnate în documente de vânzare-cumpărare de pământuri, însemnate pe hărți comerciale, puncte vitale pentru asigurarea transportului persoanelor și mărfurilor cu vehicule trase de animale, parte din ritualuri religioase și obiceiuri ale locurilor. Fântânile mai noi, construite prin anii ‘60-‘70, înlocuiesc și/sau adaugă elemente din arhitectura vremii și materiale de construcții noi (acoperișul de ciment, tablă, planșeul, măsuțe, garduri) peste trecutul din piatră și lemn al primelor, cele doar cu încheieturi de fier.

Fântânile întâlnite se deosebesc unele de altele prin mecanismul care pune în mișcare apa și anume: fântâni cu cumpănă, cu roată, cu scripete și bârnă, cu pompă, jgheab pentru animale. Sunt consemnate în Oltenia mai multe roluri ritualice ale fântânii cum ar fi: fântână de pomană până la al șaptelea neam (cu cruci pe stâlpi), fântână de întâlnire, de nuntă, fântână de hotar, fântână ca loc de ritual de purificare și ștergere a păcatelor, fântână de descântec. Valorarea socială și ecologică înscrisă în memoria colectivităților o precedă pe cea de întrebuințare: chiar dacă devin nefuncționale sau doar apa lor nu mai este potabilă, nu se dărâmă, acest lucru fiind considerat de rău augur pentru comunitate, la fel cum este interpretat și secarea apei fântânilor.

Prin călătoriile lor, desfășurate anul acesta în peste 40 de locuri din județele Dolj și Mehedinți, cei doi fotografi, Dorian Delureanu și Cristian Bassa, au avut ca obiectiv o primă documentare a unor fântâni vechi din Oltenia și a spațiilor în care acestea se regăsesc. În proiect sunt incluse fântânile de sat și de hotar/răscruce, multe aflate într-un stadiu avansat de degradare. Odată cu dispariția lor, o hartă a peisajelor și traiectoriilor vieții rurale cotidiene din Oltenia s-ar risipi. Punctul de plecare al proiectului și al expoziției îl reprezintă explorările din Dolj și Mehedinți, urmând să se extindă și în celelalte județe din Oltenia. O țintă a acestui proiect ambițios este realizarea unei hărți a acestor monumente cu elemente specifice de identificare. Traseul realizat a fost deja indexat în varianta unei hărți electronice.

Expoziția preia mesajul proiectului Fântâni singuratice din Oltenia pentru a-l face cunoscut publicului de muzeu din România, pornind de la fotografiile și notele realizate de-a lungul călătoriilor. Fotografiile sunt realizate atât pe film, cât și în format digital, alb-negru, dar și color tocmai în ideea de a percepe imaginea acestor fântâni și ca urme, documente de arhivă, dar, totodată, și ca pe locuri vii pe hărțile mentale ale comunităților rurale”. (Cristina Irian)

Va așteptăm pe 3 noiembrie, la ora 17, în Sala Acvariu la vernisaj, unde veți alfa de la cei implicați în proiect povești documentate ale fântânilor din Oltenia.

DORIAN DELUREANU (n. 1967 la Drobeta Turnu Severin) inginer, în prezent activează în domeniul dezvoltării regionale. A fotografiat în perioada 1993-2000 spectacolele Teatrului Național din Craiova; a urmat un curs de portret sub îndrumarea Lucianei Mulas în San Marino în 1995 și un stagiu de fotografie la Avignon Theatre Festival. A realizat fotografii la spectacole regizate de Beatrice Bleonț, Silviu Purcărete, Mihai Măniuțiu, Topa Gábor, Vlad Mugur.

Dorian a realizat șase expoziții personale, iar fotografii de ale sale fac parte din colecția World Press Photo Foundation. A publicat în Le Nouvel Observateur și în revistele Scena și Teatrul azi. A coordonat expozițiile și publicarea albumelor fotografului craiovean Victor Boldâr: 07.05.75/Impresii – Henri Cartier Bresson în Oltenia și Victor Boldar-Fotograful peliculei de cursă lungă.

Dorian este membru al Fotoclubului „Mircea Faria” din Craiova (fondat în 1963), iar din 2014 este președinte al fotoclubului.

Expoziții: 3 expoziții personale (1994-2000) de fotografie organizate la Teatrul Național Craiova – Craiova Shakespeare Festival edițiile 1 (în colaborare cu fotograful englez Sean Hudson), 2, 3; Expoziție personală Lumină și mișcare – Țară Bascilor (2004), Galeria „Photo Ranger”, Craiova; Expoziție personală Digigrafica-Nud (2008), Galeria „Mircea Faria”, Craiova; Expoziție personală Misterele Craiovei (2009), Muzeul de Artă Craiova.

CRISTIAN BASSA (n. 1980, București) lucrează în domeniul bancar. A urmat cursurile de fotografie ale Școlii de Poetică Fotografică „Francisc Mraz” (2009-2011), dar și cursuri de fotojurnalism și de proiecte foto documentare.

Cristian este designer, editor și pasionat de volume de fotografie. A fost editor al revistei FOTO4ALL (2015-2016), editor principal al revistei online de fotografie Oitzarisme (2014-2016). În prezent este editor al revistei-blog de fotografie CRITICAL MESS.

Cristian a inițiat și desfășurat patru proiecte de fotografie în scopuri sociale pentru organizații caritabile, inițiative care au fost finalizate și cu expoziții personale. Este pasionat de fotografie ca modalitate de exprimare și ca forță documentară. Fotografiază atât pe film, cât și pe digital, pe fiecare mediu având proiecte fotografice de lungă durată.

Cristian organizează evenimente și întâlniri fotografice, printre care seriile de expoziții de fotografie pe film „Argentik” edițiile 1-3, seriile atelier „Clasa de Fotografie” 1-3. Este co-organizator al Bucharest Photo Week 2016.

Concept expozițional: Cristina Irian și Bogdan Iancu

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.thefashionspot.ro, www.learningnetwork.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

București: TOAMNĂ ȚĂRĂNEASCĂ, târg, Muzeul Național al Țăranului Român

afis-targ-galerie-8-9-oct-1

TOAMNĂ ȚĂRĂNEASCĂ

Târg al Galeriei de Artă Țărănească

8-9 octombrie 2016, între orele 10 și 18

Muzeul Național al Țăranului Român

După primenirea din septembrie, ne pregătim de sărbătorile de toamnă. Timp de două zile, sâmbătă, 8 și duminică, 9 ale lui Brumărel, Galeria de Artă Țărănească își cheamă meșterii din nou la un târg marca Muzeul Național al Țăranului Român.

Scoatem în curte lucruri frumoase, numai bune de admirat și cumpărat, iar zeci de meșteri din toată țara aduc la târg: haine de sărbătoare, ștergare din bumbac, scoarțe, lepedee și fețe de masă; ploști, ulcioare, căni, farfurii; obiecte din lemn: linguri, casete, scaune; ouă încondeiate; icoane pictate pe lemn sau pe sticlă, împletituri și alte meșteșuguri.

De-ale gurii puteți târgui: miere, dulceață, prăjituri, zacuscă, sucuri și țuică.

Invităm prietenii mai vechi și noi ai Muzeului să regăsească frumusețea obiectelor unui patrimoniu țărănesc excepțional și mărturia gestului firesc de reîntoarcere la meșteșug.

Intrarea este liberă.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.thefashionspot.ro, www.learningnetwork.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

București: vernisajul expoziției-semnal DRUMUL OII, ULTIMUL EPISOD? 300 de oi, 100 de zile, 1400 km

afis-drumul-oii-465x390

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Asociația „Transhumanța” (Rotbav, România)

Fundația „Pasterstwo Transhumancyjne” (Koniaków, Polonia)

vă invită

 

joi, 22 septembrie, ora 17, la vernisajul expoziției-semnal

DRUMUL OII, ULTIMUL EPISOD?

300 de oi, 100 de zile, 1400 km

Expoziția – prefață a proiectului cultural Drumul oii. Poveste cu sfârșit așteptat? – va fi deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român, sala „Acvariu”, în perioada 22 septembrie – 30 octombrie 2016.

În anul 2013, doi ciobani din România și unul polonez au plecat la drum, în transhumanță, cu 300 de oi şi un miel. Au mers 100 de zile şi au parcurs aproape 1400 de kilometri. Destinația finală: Munții Tatra. Totul a fost foarte bine organizat, nimic nu a fost la întâmplare: proiectul „Transhumanța 2013” a fost pus la cale de Asociația Transhumanța (România) și Fundația „Pasterstwo Transhumancyjne” (Polonia). Prin călătoria lor pe vechiul drum al oierilor din munții Carpați au celebrat transhumanța ca mod de viață ancestral, care a dus la întemeierea de așezări în zona de munte și crearea  unei culturi comune.

Ideea i-a venit polonezului Piotr Kohut, cu care Silviu Cățean a legat o prietenie providențială în 2011 la un târg de Slow Food din Torino. Piotr i-a povestit românului că e goral, iar la originile lui stă transhumanța ciobanilor vlahi.

Coordonatori ai proiectului, frații Silviu și George Cățean, din satul Rotbav, comuna Feldioara, județul Brașov, urmași de oieri din Bran și proprietarii unei mici ferme zootehnice foarte bine ancorate în tradiție, și prietenul lor Piotr, din regiunea Podhale, Polonia, au pus la cale doi ani mai târziu străbaterea vechilor rute ale oierilor valahi prin munții Carpați. Astfel, trei ciobani – Cristian Suciu și Vasile Hordilă din Rotbav împreună cu Piotr, au plecat pe 11 mai 2013 la drum. Ei au traversat zonele montane ale țărilor din Arcul Carpatic, pornind din Transilvania, prin Ucraina spre Polonia, Slovacia și Cehia.

Expoziția-semnal „Drumul oii, ultimul episod?” preia mesajul inițiatorilor proiectului „Transhumanța 2013” pentru a-l face cunoscut publicului de muzeu din România, pornind de la fotografiile realizate de-a lungul călătoriei lor. Ea se dorește a fi pretextul și introducerea pentru proiectul cultural „Drumul oii. Poveste cu sfârșit așteptat?” (2016 – 2017), prin care Muzeul Național al Țăranului Român își propune să întoarcă pe toate fețele povestea oii din zilele noastre: ce mai înseamnă oieritul astăzi, obligat să-și găsească calea printre cutumele moștenite, statisticile oficiale și politicile agricole europene.

Vă așteptăm pe 22 septembrie, la ora 17, în Sala Acvariu la vernisaj, unde vă spunem, alături de cei implicați în proiect, istoria și pățaniile transhumanței din 2013.

Dacă mergeți și întrebați oamenii bătrâni, muieri… ei nu știu de transhumanță. Nici nu știu să pronunțe. N-au termen. Întrebați-i de „drum”, dacă au fost „la drum”, dacă au fost „în țară” sau „în scuteală”. […] Îs două-trei nuclee mari de transhumanță: e Țara Bârsei cu Săcele – Bran și Mărginimea Sibiului. Și mai e și Covasna, tot mocanii săceleni. Tot ei îs… cu neamuri de târlași.

(Silviu Cățean)

Am mers 25 de km într-o zi pe șosea, fără să ne oprim. Unii mai claxonau, unii mai opreau și te salutau, când, cum. Până le explicam noi de unde suntem, unii nu ne credeau. Voi ați înnebunit, unde să ajungeți în Polonia? Am ajuns.

(Cristian Suciu)

Intrarea este liberă.

București: Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri 16-18 septembrie 2016

afistarguliconarilorresize

Timp de trei zile, Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri va oferi publicului noi întâlniri cu artiști și meșteri iconari, care au loc în fiecare an în jurul zilei de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.
Muzeul Național al Țăranului Român păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari.
Programul atelierelor:
16 septembrie, orele 11.00 – 13.00 / atelier de pictură pe sticlă cu artistul Bogdan Herăscu; vârsta minimă – 7 ani
16 septembrie, orele 13.00 – 15.00 / atelier de sculptură în lemn cu meșterul Vasile Moldoveanu; vârsta minimă – 10 ani
17 septembrie, orele 11.00 – 13.00 / atelier de pictură pe sticlă cu meșterul iconar Nicolae Muntean; vârsta minimă – 7 ani
17 septembrie, orele 13.00 – 15.00 / atelier de pictură pe lemn cu meşterul iconar Angela Ludoşanu ; vârsta minimă – 7 ani
18 septembrie, orele 11.30 – 13.30 / atelier de pictură pe sticlă cu artistul Radu Dincă; vârsta minimă – 7 ani
Mai multe informații găsiți pe
http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/targul-iconarilor-si-al-mesterilor-cruceri-16-18-septembrie-2016-ro.html

Iuliana Bălan
Marketing – Relații Publice
Muzeul Național al Țăranului Român
Șoseaua Kiseleff, nr. 3, București
tel. 021.317.96.60
fax 021 312.98.75
mobil 0754.21.87.93
facebook.com/MuzeulTaranului
twitter.com/MuzeulTaranului

București: Instalație pe pajiștea Muzeului Țăranului și deschiderea spre vizitare a Bisericii din Bejan 14 septembrie 2016, de la ora 10 la 18 Muzeul Național al Țăranului Român

afis-ziua-crucii

DE ZIUA CRUCII

Instalație pe pajiștea Muzeului Țăranului și deschiderea spre vizitare a Bisericii din Bejan

14 septembrie 2016, de la ora 10 la 18

Muzeul Național al Țăranului Român

 

 

Cruce-n casă

Cruce-n masă

Cruce-n toți patru cornuri de casă

Dumnezeu cu noi la masă

Maica Sfântă la fereastră

Să iasă tot răul din casă.

 

 

Ce se întâmplă la muzeu pe 14 septembrie, de Ziua Crucii:

De dimineață până seara ne primenim hainele și le scoatem la vedere pe pajiștea din jurul bisericuței din Bejan. Construim sărbătoarea sub forma unui performance, îmbogățindu-l cu gesturile noastre, deopotrivă colegi, prieteni și vizitatori.

Ne bucurăm ochiul și inima cu ii, catrințe, pânzături, bete, pieptare, scoarțe, lepedee, și tot ce are țăranul de pus la aerisit în prag de sărbătoare.

Deschidem, după mai bine de 10 ani, bisericuța din curte și primenim locul ca să fie bun și curat. Aducem lângă altar una din bisericile pictate de Horia Bernea, celebrându-i astfel ziua de naștere.

++++++++++++

Timp mic, îndurerat, dar și tămăduitor, Ziua Crucii înalță și curăță, prin post roditor, sufletele noastre vremelnice. Reper al sărbătorilor mari în lumea țărănească – fără cruce tot omul e pierdut – Înălțarea Sfintei Cruci recuperează fragmentar spațiul sacru și ne aduce aminte de puterea crucii.

 

Să pune cruce la răscruce că acolo să împarte drumurile, știi, o iei într-o parte sau în alta. Pune acolo să se-nchine omu și să apuce pă drumu ăl bun.

Prin acest eveniment, Muzeul Național al Țăranului Român susține campania de subscripție publică pentru achiziționarea sculpturii Cumințenia pământului.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.thefashionspot.ro, www.learningnetwork.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

Bucureşti: Conferință susținută de dr. Matei Stîrcea-Crăciun, BRÂNCUȘI – SEMNIFICAȚIILE UNEI REVOLUȚII Perspectiva hermeneuticii endogene

conferinta-brancusi-mtr-2016-afis-page-001

BRÂNCUȘI – SEMNIFICAȚIILE UNEI REVOLUȚII

Perspectiva hermeneuticii endogene

Conferință susținută de dr. Matei Stîrcea-Crăciun

13 septembrie 2016, la ora 18, Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 13 septembrie 2016, de la ora 18, la conferința Brâncuși – Semnificațiile unei revoluții.

Conferința va fi susținută de dr. Matei Stîrcea-Crăciun, la Clubul Țăranului. Intrarea este liberă.

Opera brâncușiană gravitează în jurul a trei tripticuri de lucrări ce decantează, fiecare, semnificațiile arhetipale ale condiției umane și le expandează la scară planetară. Prin Cumințenia Pământului, Sărutul, Rugăciune, realizate în 1907, Brâncuși rescrie legenda Facerii ca manifest plastic al artei moderne, oferind o cheie de rezolvare la marile probleme nesoluționate de Renaștere: egalitate între femeie și bărbat, împăcarea dintre creștini și evrei, împăcarea dintre toate națiunile lumii. Nouă ani mai târziu, în 1916, prin Madame Eugene Meeyer, Adam și Eva, Vrăjitoare, Brâncuși conceptualizează în limbaj plastic o nouă definiţie a sculpturii. Sculptura pentru el este, în principal, limbaj al materiei, nu limbaj al formei. Iar apoi, în 1937, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit enunță apoteotic, în registrul monumental, principiile unei arte universale, inspirată de o o morală universală, drept fundament al unui nou început de civilizație.

Sculptorul a avut grijă să lase țării sale două din cele trei tripticuri (1907, 1937) prin care inițiază curentul artistic, probabil cel mai important al veacului 20, desemnabil ca simbolism hylesic (material), până recent, insuficient conceptualizat din lipsă de metodă – ilustrat azi în țară și în lume prin creațiile a cinci generații de artiști.

dr. Matei Stîrcea-Crăciun

Institutul de Antropologie Francisc Rainer, Academia Română

Prin acest eveniment, Muzeul Național al Țăranului Român susține campania de subscripție publică pentru achiziționarea sculpturii Cumințenia pământului.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.thefashionspot.ro, www.learningnetwork.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

București: Primenire – Târg al Galeriei de Artă Țărănească 10-11 septembrie, orele 10-18, în curtea interioară Muzeul Național al Țăranului Român

afis-targ-galerie-resize

Primenire – Târg al Galeriei de Artă Țărănească

10-11 septembrie, orele 10-18, în curtea interioară

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Începând din această toamnă, târgurile de la Muzeul Țăranului se relansează sub semnul primenirii, într-un format mult mai apropiat de identitatea și misiunea sa culturală.

Timp de două zile, sâmbătă și duminică, Galeria de Artă Țărănească iese în curte și își scoate lada de zestre cu lucruri frumoase, numai bune de târguit, aduse de zeci de meșteri din toată țara: haine de sărbătoare: cămăși femeiești și bărbătești, poale, catrințe, fote, vâlnice, ii, marame țesute din borangic și podoabe; ștergare din bumbac pentru a împodobi pereții casei, scoarțe, fețe de pernă și fețe de masă; ploști, ulcioare, căni, farfurii; obiecte din lemn: linguri, casete, scaune pictate; instrumentele muzicale: fluiere, cavale, fluierici, naiuri, ocarine; ouă încondeiate; icoane pictate pe lemn sau pe sticlă. De-ale gurii puteți târgui: miere, dulceață, prăjituri și zacuscă.

Invităm prietenii mai vechi și noi ai Muzeului să regăsească frumusețea obiectelor unui patrimoniu țărănesc excepțional și mărturia gestului firesc de reîntoarcere la meșteșug.

Prin acest eveniment, Muzeul Național al Țăranului Român susține campania de subscripție publică pentru achiziționarea sculpturii Cumințenia pământului.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.thefashionspot.ro, www.learningnetwork.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

București: Lansare de carte: Roma inedită / Roma inedita

afis_Lansare roma inedita-1

Lansare de carte: Roma inedită / Roma inedita

Ediţie bilingvă româno-italiană

Autor: Rodica Fleşariu Marinescu

Traducere în italiană: Gabriela Petre şi Lavinia Bassani

Cuvânt înainte: Ioana Popescu

Editura : Martor

Lansare: miercuri, 10 august, ora 17, sala Foaier

Roma inedită este o carte de iubire pentru fragment şi pentru detalii ale orașului, mai puțin mărețe. O carte de iubire pentru o altfel de Roma, la fel de preţioasă şi de interesantă, dar diferită de cea grandioasă, monumentală şi eternă. O carte în care fotografiile-fragment îşi spun povestea în doar câteva fraze, însă concentrate în amintiri extrem de vii. O evocare personală şi sentimentală, concepută ca dialog afectiv între cuvânt şi fotografie.

Roma inedită este cartea-martor, care rămâne la capătul ciclului de expoziţii fotografice, pe care le-am dedicat de-a lungul anilor dialogului dintre România şi Italia.

Rodica Fleşariu Marinescu

Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.artline.ro, www.artout.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.thefashionspot.ro, www.learningnetwork.ro, iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, www.mediaiq.ro.

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor