București: expoziţia – capsulă Cotroceni creativ

Muzeul Naţional Cotroceni are plăcerea de a vă invita la  expoziţia – capsulă Cotroceni creativ, realizată în cadrul evenimentului Diploma 2017.  Expoziţia poate fi vizitată la Palatul Știrbei, pe Calea Victoriei nr. 107, până pe 15 octombrie 2017 şi include  obiectele de design gândite şi create special pentru Muzeul Naţional Cotroceni în cadrul concursului Cotroceni creativ.  Obiectele expuse sunt create de Ana Wagner, Anca Dragu, Bogdan Dumitrache, Diana Toboşaru şi Grapho_mat şi vor fi diponbile în 2018 în magazinul de prezentare al MNC.

Concursul Cotroceni creativ, inițiat de Muzeul Național Cotroceni a invitat artiștii din industriile creative să propună obiecte de design inspirate din patrimoniul deținut de Muzeul Național Cotroceni, din viețile figurilor istorice care au animat palatul sau pornind de la artele plastice și decorative.

Proiectul este realizat în parteneriat cu The Institute, Fundaţia Gala Societăţii Civile, Primăria Municipiului Bucureşti prin creart şi Castel Film, fiind co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

 

 

Bucureşti: Expoziţie dedicată Doamnei Elena Cuza la Muzeul Naţional Cotroceni

afis-cotroceni

8 martie 2011

Expoziţie dedicată Doamnei Elena Cuza la Muzeul Naţional Cotroceni

În anul 2011, Muzeul Naţional Cotroceni sărbătoreşte împlinirea a 20 de ani de existenţă în spaţiul cultural al Capitalei. În acest context, instituţia noastră şi-a propus organizarea unor evenimente culturale de importanţă naţională şi internaţională, care să ilustreze istoricul ansamblului de la Cotroceni, viaţa şi activitatea unor personalităţi al căror nume este strâns legat de acest loc, prezentarea operelor unor artişti de renume ai artei româneşti, concerte şi dezbateri pe teme definitorii ale muzeologiei contemporane.

Seria evenimentelor culturale la Muzeul Naţional Cotroceni se deschide în acest an cu vernisajul expoziţiei „Elena Cuza, prima doamnă a României”, care va avea loc în data de 8 martie a.c., orele 18.00.

Se află în pregătire şi vor fi deschise tot în cursul lunii martie a.c., încă două expoziţii după cum urmează:

– 24 martie 2011 – vernisajul expoziţiei „Theodor Aman – pictor şi gravor”;

– 31 martie 2011 – vernisajul expoziţiei „Univers cromatic – Iosif Iser”;

Expoziţiile sunt prilejuite de împlinirea a 180 de ani, respectiv 130 de ani, de la naşterea celor doi mari clasici ai picturii româneşti.

Pentru organizarea expoziţiei „Elena Cuza, prima doamnă a României”, Muzeul Naţional Cotroceni a colaborat cu prestigioase instituţii muzeale şi biblioteci din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul „Theodor Aman”, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Biblioteca Academiei Române, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” – Muzeul Unirii, Iaşi, Muzeul de Istorie Galaţi, Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra Neamţ, Muzeul Literaturii Române Iaşi, colecţia particulară a doamnei dr. Mariana Păvăloiu.

În cadrul expoziţiei publicul va putea admira obiecte personale care au aparţinut primei doamne a României: brăţara de aur şi sigiliul cu iniţialele H.C., mantia, copie unei rochii purtată de doamna Elena Cuza după moartea domnitorului Al. I. Cuza, casete de înfrumuseţare şi lucru de mână, trusa de scris, trusa de voiaj, evantai din baga cu monograma E.C. şi coroana domnească lucrate în pietre preţioase, batiste, şaluri, portretul doamnei Elena Cuza, pictat de Theodor Aman în 1863, pentru a fi donat „Azilului Elena Doamna”, portretul domnitorului Al. I. Cuza, 1864 etc.

Vor mai fi expuse servicii de masă din porţelan de Sèvres care au aparţinut familiei Cuza (cu monogramele A.I.C. şi H.C., stema Principatelor Unite şi deviza „Toţi în unu”), farfurii, fructiere, pahare din cristal de Baccarat, tăvi argintate cu monogramă, furculiţe, linguri, cuţite cu stema Principatelor Unite, bombonieră din cristal de Boemia cu devizele „Toţi în unu” şi „Cu puteri unite”, serviciu pentru ceai şi cafea din argint, feţe de masă, şervete şi ştergare cu monograma domnitorului şi a doamnei Elena Cuza etc.

Doamna Elena Cuza a desfăşurat şi o amplă operă de binefacere, a fondat în 1862 „Azilul Elena Doamna” de la Cotroceni pentru fetele orfane, lucru ilustrat în expoziţie prin expunerea medaliei „Aziul Elena Doamna, 1862” din bronz aurit, argintat şi patinat, medalia jubiliară „50 de ani de existenţă a Azilului Elena Doamna, md. 1912” din bronz, iconiţe brodate de elevele Azilului.

Expoziţia va fi completată cu scrisori, fotografii, litografii, stampe, albume de fotografii precum cel dedicat de Carol Pop de Szathmary doamnei Elena Cuza, cărţi etc.

Recompunerea atmosferei fascinante a secolului al XIX-lea la palatul Cotroceni, unde, nu pentru mult timp a locuit doamna Elena Cuza, va fi realizată prin amenajarea unui nou spaţiu de expunere, aflat, aşa cum o confirmă descrierile şi documentele vremii, în apropierea fostului apartament al acesteia. Piesele de mobilier – garnituri de salon, vitrine, mese, fotolii, birouri în stil Napoleon III, unele dintre ele expuse pentru prima dată, fac parte din colecţia Muzeului National Cotroceni.

Vernisajul va fi urmat de un concert dedicat zilei de 8 Martie – Ziua Internaţional a Femeii, susţinut de Patricia Seymour – soprană, Adina Cocargeanu – pian.

În program figurează lucrări semnate Jules Massenet, Franz Lehár, Emmerich Kálmán.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 8 martie – 31 mai 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30.

Expoziţia beneficiază şi de un catalog, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Sponsor principal: Apa Nova

Partener: Konica Minolta

Sponsor: Vacanţa la Ţară

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Cronica Română, România Liberă, Căminul, Casa Lux, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, Onlinegallery.ro, LiterNet.ro, Senso TV, Art Out.

Persoană de contact:

Ştefania Ciubotaru

0123173106

email: muzeulcotroceni@netscape.net

Bucureşti: Expoziţie dedicată lui Theodor Aman la Muzeul Naţional Cotroceni

Afis-Aman

Expoziţie dedicată lui Theodor Aman la Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 24 martie 2011, orele 18.00, în Spaţiile Medievale, la vernisajul expoziţiei ”Theodor Aman, pictor şi gravor”.

Organizată în colaborare cu prestigioase instituţii muzeale din Bucureşti şi din ţară: Muzeul „Theodor Aman”, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Muzeal Arad, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi – Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Braşov, expoziţia este prilejuită de împlinirea a 180 de ani de la naşterea, respectiv 120 de ani de la moartea, marelui pictor şi grafician.

Theodor Aman s-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung-Muscel. A luat lecţii de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Şcoala Centrală din Craiova, după care, în 1850 a plecat la Paris. În capitala Franţei a studiat pictura la Şcoala de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui Michel Martin Drolling şi François Edouard Picot. A revenit în ţară în anul 1857, afirmându-se deja ca o personalitate cunoscută a penelului. Atelierul său erau un loc monden ce atrăgea protipendada, fiind caracterizat de Al. Tzigara Samurcaş „…ca singurul centru artistic în care se aduna elita bucureşteană a timpului.” Numele său a rămas în istoria artei româneşti nu doar prin valoarea operelor semnate, ci şi prin contribuţia avută la întemeierea primei Şcoli de Belle-Arte de la Bucureşti (1864), al cărui director şi prim profesor de pictură a fost. Opera lui Theodor Aman a oscilat între romantism, academism şi impresionism, fără însă a exista o demarcaţie strictă între ele. În ceea ce priveşte tematica abordată de Theodor Aman în lucrările sale – pictura istorică, portretul, scenele orientale şi de gen, peisajul, natura statică – toate aceste subiecte se regăsesc în cadrul expoziţiei, prin lucrări de o mare valoare patrimonială. Tehnicile folosite de Th. Aman pentru realizarea operei sale sunt atât pictura de şevalet, cât şi gravura şi desenul. De asemenea, opera sa se împarte în lucrări de mari dimensiuni (mai ales în cazul compoziţiilor eroice inspirate din trecutul patriei şi al portretelor istorice) şi lucrări pe suprafeţe reduse (în care aborda subiectele contemporane şi ale vieţii cotidiene).

Astfel, printre cele mai reprezentative compoziţii inspirate de trecutul naţional, prezente pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni se numără: ”Mihai Viteazul primind solii turci cu daruri din partea sultanului”, ”Unirea Principatelor”,”Proclamarea Unirii (votul de la 24 ianuarie 1859)”, ”Bătălia cu facle a lui Vlad Ţepeş”, ”Bătălia de la Plonin” etc.

Theodor Aman a fost şi cel mai valoros portretist român, realizând portrete istorice, portrete ale unor personalităţi politice ale vremii sale, ale unor membri ai familiei, cât şi o întreagă suită de chipuri a căror identitate s-a pierdut odată cu trecerea timpului. În expoziţie se vor regăsi binecunoscutele portrete ale lui ”Tudor Vladimirescu” – 1879, ”Alexandru Lăpuşneanu”, ”Carol I” – 1874 (gravură), ”Portretul spătarului Mihail Cantacuzino”, ”Nicolae Racoviţă”, ”Ion Eliade Rădulescu” – 1869 (gravură), ”Cezar Bolliac” – 1876 (gravură) etc., alături de cele ale membrilor familiei artistului: ”Pepica Aman” – 1856, ”Portretul Aristiei Aman” – 1856, ”Portretul lui Alexandru Aman” – 1856, ”Ana Aman” – 1879, ca şi un ”Autoportret” (gravură) etc.

Un alt subiect preferat al lui Th. Aman a fost cel oriental, ilustrat în expoziţie prin lucrările reprezentând odalisce şi cadâne: ”Odaliscă cu narghilea” – 1879, ”Odaliscă cu mandolină”, ”Odaliscă cu mărgele” (gravură), ”Cadână cu fes” (gravură), ”Cadână” – 1872, alături de peisaje şi naturi statice, care apar ca teme de sine stătătoare în a doua parte a carierei maestrului, prezente deopotrivă în cadrul expoziţiei: ”Peisaj”, ”O vedere din Bughea la Câmpulung”, ”Pe o bancă în Cişmigiu” – 1879, ”Petrecere în grădină”, ”Corăbii în portul Constanţa”, ”Portiţa din grădină”, ”Pomieră cu cireşe”, ”Natură statică cu cireşe”, ”Coşul cu struguri”, ”Natură moartă cu liliac” – 1880.

Expoziţia organizată la iniţiativa Muzeului Naţional Cotroceni cuprinde un număr de peste 130 de lucrări (picturi, gravuri şi desene), precum şi un set de obiecte personale care au aparţinut artistului – sigiliu cu iscălitura pictorului, cutie cu pensule, paletă şi lauri oferită de elevii artistului cu dedicaţia ”Maestrului nostru Th. Aman de diua omastică 1891. Elevii Şcolei de Belle-Arte”.

Potrivit istoricului de artă dr. Adrian Silvan Ionescu, care s-a aplecat asupra vieţii şi operei lui Theodor Aman: ”de la întoarcerea sa în ţară, în 1857, şi până la moartea survenită în august 1891, Theodor Aman a fost animatorul vieţii artistice bucureştene. Iar, timp de mai bine de un deceniu, începând din 1864, a fost cel mai bine cotat artist român, cel mai des premiat şi beneficiar al celor mai substanţiale achiziţii pentru pinacotecile din Bucureşti şi Iaşi. În multe privinţe un inovator, admirabil pedagog, teoretician judicios, personalitate de factură renascentistă prin multiplele sale pasiuni şi aplicaţii artistice, Theodor Aman a fost, prin excelenţă, primul artist modern în ţinuturile româneşti”.

Vernisajul va fi urmat de un concert susţinut de Viniciu Moroianu – pian, Simina Croitoru – vioară, Clementina Ristea – pian, Ştefan Popov – bariton, Simona Neagu – soprană, Adina Cocargeanu – pian.

Programul oferit de Muzeul Naţional Cotroceni cuprinde fragmente din repretoriul concertului dat în casa lui Theodor Aman la 28 februarie 1879, cu prilejul uneia dintre seratele muzicale pe care acesta le găzduia deseori (fiind un pasionat violoncelist şi organizator de concerte de înaltă ţinută în atelier) şi anume: Giuseppe Verdi – arie din opera ”Traviata”, Wolfgang Amadeus Mozart, arii din operele ”Nunta lui Figaro” şi ”Don Giovanni”; Henri Vieuxtemps – Fantezie capriciu pentru vioara, Johann Sebastian Bach – Preludiu şi Fuga în la minor, Frédéric Chopin – Studiu în do minor, Robert Schumann – ”Pasărea – profet” din ”Scene de pădure”, op. 82.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 24 martie – 29 mai 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30.

Expoziţia beneficiază şi de un catalog, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Partener principal: Apa Nova

Sponsor principal: Alpha Bank

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Cronica Română, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, Onlinegallery.ro, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”.

Persoană de contact:

Ştefania Ciubotaru

0123173106

email: muzeulcotroceni@netscape.net

Bucureşti: Conferinţă Internaţională pe teme de muzeologie, management cultural şi identitate europeană la Muzeul Naţional Cotroceni, 26-28 mai 2011

Conferinţă Internaţională pe teme de muzeologie, management cultural şi identitate europeană la Muzeul Naţional Cotroceni, 26-28 mai 2011

Conferinţa ”Tineretul şi muzeele”, ediţia a III-a

17-29 mai 2011

În suita manifestărilor ocazionate de împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea sa, Muzeul Naţional Cotroceni în parteneriat cu UNESCO, organizează în perioada 26-28 mai 2011, Conferinţa Internaţională pe teme de muzeologie, management cultural şi identitate europeană, eveniment marcant în lumea muzeală românească.

Conferinţa se va desfăşura în limbile română, engleză şi franceză, având următoarea tematică: Cum se poate exprima într-un muzeu identitatea europeană?; Muzeele de istorie şi artă: misiune, obiective, strategii; Programe şi proiecte culturale în politica de management şi marketing cultural în contextul economic actual; Noi tendinţe în activitatea de restaurare-conservare.

La lucrările conferinţei sunt invitaţi directori de muzee din ţară şi străinătate, specialişti din muzee şi instituţii culturale, reprezentanţi UNESCO. Prin organizarea acestei conferinţe internaţionale, Muzeul Naţional Cotroceni şi-a propus reflectarea principalelor aspecte ale activităţii unui muzeu contemporan, impresionanta diversitate culturală şi multitudinea ofertelor alternative concurenţiale existente pe piată, căreia instituţia muzeală europeană trebuie să le răspundă, susţinerea schimburilor de idei şi valori între instituţiile muzeale din ţară şi străinătate.

Participanţii străini sunt reprezentative personalităţi din domeniu, precum: dr. Jean Pierre Titz – Head of History Education Division, Consiliul Europei; dr. Ana Dumitrescu – reprezentant internaţional al UNESCO pe domeniul cultural din 1991; prof. dr. Francis Conte – Director of the Master CIMER Sorbonne University, Franta; Ulrike Renate Kretzschmar – Director of the History Museum, Berlin, Germania; Maria Serlupi Crescenzi – Office for Educational Activities Vatican Museum– Vatican, dr. Lionel Vinour – President of FRACCU (Federaţia Europeană a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO; dr. Korytin Nikita – Director of the Ekaterinburg Museum of Fine Arts, Rusia; dr. Svetla Tsaneva-Dimitrova – Head of the Central Laboratory for Conservation and Restauration, National Museum of History, Sofia, Bulgaria, dr. Mila Popovic-Zivancevic – director of Central Institute for Conservation, Belgrad, Serbia; prof. dr. Tzvetana Kjoseva Lazarova – Deputy Director of the National Museum of History, Sofia, Bulgaria; Iurie Levcic – Director al Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti.

Printre specialiştii români participanţi la lucrările conferinţei se numără: dr. Virgil Niţulescu – preşedintele Comitetului Naţional Român ICOM şi director general al Muzeului Ţăranului Român, prof. univ. dr. Ion Bulei – director Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, prof. univ. dr. Ioan Orpiş – Universitatea Valahia din Târgovişte, prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu – Universitatea de Arhitectură ”Ion Mincu”, dr. Ernest Oberlander Târnoveanu – director general al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Cristian Scăiceanu – director adjunct Muzeul Naţional Filatelic, dr. Lia Voicu – director general Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova, dr. Ligia Fulga – director Muzeul de Etnografie Braşov, dr. Florin Rogneanu – director Muzeul de Artă Craiova, dr. Dan Jumară – director general Muzeul Literaturii Române Iaşi etc., alături de muzeografi şi restauratori de la muzee din Bucureşti şi din ţară.

Muzeul Naţional Cotroceni este pentru al treilea an consecutiv partener al celei de-a treia ediţii a proiectului Metamorfoze, iniţiat în anul 2009 de UNESCO în colaborare cu Federaţia Română a Asociaţiilor, Cluburilor şi Centrelor pentru UNESCO prin Alumnus Club, Guvernul Romaniei-Departamentul pentru Relatii Interetnice, Comisia Naţională a României pentru UNESCO, şi care se va desfăşura în perioada 17-29 mai. Tinerii participanţi (artişti plastici, muzicieni, scenografi, regizori, fotografi, istorici şi teoreticieni de artă, muzeologi, profesori, jurnalisti) din Turcia, România, Grecia, Franţa, Serbia, Ucraina, Federaţia Rusă, Republica Moldova se vor întâlni în Bucureşti în cadrul unor workshop-uri şi mese rotunde pe teme de identitate europeană, având ca obiectiv central ORASUL EUROPEAN în contextul multiculturalismului.

Anul acesta, pe data de 28 mai la ora 19.30 la Muzeul National Cotroceni va fi prezentată cercetarea vizuală ORASUL EUROPEAN, pregătita în cele 10 zile de stagiu ale proiectului de tinerii participanţi.

Conferinţa Internaţională pe teme de muzeologie, management cultural şi identitate europeană se va încheia cu o excursie de o zi, oferită tuturor participanţilor, la Mănăstirile Horezu şi Polovragi, simboluri ale culturii şi civilizaţiei româneşti.

Partener principal: Apa Nova

Parteneri: Konica Minolta, Ella Travel

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Cronica Română, Onlinegallery.ro, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, LiterNet.ro, Senso TV, Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”, Ziarul Timpul, Diplomat Club.

Persoană de contact:

Ştefania Ciubotaru

0213173106

muzeulcotroceni@netscape.net

Bucureşti: Instrumente de scris din secolele XVIII-XX reunite la Muzeul Naţional Cotroceni

Afis_partenetri

Instrumente de scris din secolele XVIII-XX reunite la Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române şi în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească“ Târgovişte, Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, Muzeul Literaturii Române Iaşi, Muzeul de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin Dr. Moses Rosen“, Colecţia muzeală a Episcopiei Armeano-Gregoriene din România, organizează joi, 9 iunie 2011, orele 18.00, în Salonul Cerchez al Muzeului Naţional Cotroceni, vernisajul expoziţiei ”În memoria timpului, instrumente în arta scrisului”.

Expoziţia ”În memoria timpului, instrumente în arta scrisului” urmăreşte să aducă în atenţia publicului vizitator instrumente de scris, celebre prin faptul că au aparţinut unor personalităţi importante din viaţa politică, socială şi culturală românească, sau reprezintă piese de excepţie pentru epoca lor.

În cadrul expoziţiei vor figura: călimări de brâu şi inele sigilare din secolul al XVIII-lea, pana de scris din aur a lui George Bariţiu, tocul pentru scris atribuit lui C.A. Rosetti, călimară de la Divanul Ad-hoc, trusa pentru desen a domnitorului Al. I. Cuza, pana de scris din aur a regelui Carol I, mapele de birou ale regelui Carol I, reginei Elisabeta şi principelui Nicolae, tocul folosit de Ion C. Brătianu la Congresul de la Berlin în 1878, creionul din aur al mareşalului Alexandru Averescu, biroul de lucru al lui Nicolae Iorga, trusa de birou a lui Petru Groza etc.

Atmosfera de odinioară, în care scriau la birourile lor, marii clasici ai literaturii române: Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaş, Şt. O Iosif, Al. Macedonski, George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, George Călinescu, Alexandru Brătescu-Voineşti va fi recompusă prin expunerea obiectelor de birou care le-au aparţinut: tocuri cu peniţă, călimări, coupe-papier, press-papier, mape de birou, stilouri însoţite de manuscrise, sau de una dintre cele mai importante invenţii ale lumii moderne, maşina de scris, toate mărturisind că scrisul poate fi o pasiune, dar şi o artă.

În expoziţie vor fi prezente şi obiecte care provin de la comunitatea de intelectuali evrei şi armeni de pe teritoriul României. Astfel, un spaţiu restrâns este dedicat şi colecţiei de manuscrise armeneşti, care se află în fondul Bibliotecii Casei de Cultură „Hovsep şi Victoria Dudian“ din Bucureşti, fiind cunoscută încă din secolul al V-lea influenţa pe care centrele de creare şi copiere a manuscriselor armeneşti, au avut-o asupra ornamentaţiei miniaturii în Ţările Române.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 9 iunie- 31 august 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30.

Expoziţia beneficiază şi de un catalog, care va putea fi achiziţionat de către public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Partener principal: Apa Nova

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Cronica Română, Onlinegallery.ro, Traveller Magazin, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Revista Istorie şi Civilizaţie, LiterNet.ro, Senso TV, Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”, Ziarul Timpul, Diplomat Club.

Persoană de contact:

Ştefania Ciubotaru

0213173106

muzeulcotroceni@netscape.net

București: Expoziţie Rudolf Schweitzer-Cumpăna la Muzeul Naţional Cotroceni

Expoziţie Rudolf Schweitzer-Cumpăna la Muzeul Naţional Cotroceni

Afis-cotrocenijpg

Muzeul Naţional Cotroceni în parteneriat cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România şi în colaborare cu Muzeul Judeţean Argeş – Galeria de Artă ”Rudolf Schweitzer-Cumpăna” – Piteşti, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Complexul Muzeal Naţional ”Moldova” Iaşi – Muzeul de Artă, organizează joi, 23 iunie 2011, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, vernisajul expoziţiei ”Rudolf Schweitzer – Cumpăna 125 de ani de la naştere”.

Expoziţia face parte din cadrul proiectului ”Cotroceni XX”, legat de aniversarea a 20 de ani de existenţă a Muzeului Naţional Cotroceni în spaţiul cultural al Capitalei, proiect în cadrul căruia au mai fost aniversaţi alţi doi mari clasici ai picturii româneşti: Theodor Aman şi Iosif Iser. De asemenea, aniversarea a 125 de ani de la naşterea pictorului Rudolf Schweitzer Cumpăna este înscrisă şi în Calendarul UNESCO, al marilor sărbători din acest an.

Pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna s-a născut la Piteşti, la 7 mai 1886, într-o familie de origine germană. În anul 1904 a plecat în Germania, la Berlin, unde a urmat cursurile Academiei Regale de Arte Frumoase, pe care le-a absolvit în 1909. A studiat pictura cu Adolf Schlabitz, Erich Hanche şi Arthur Kampf, perioadă care a determinat apropierea sa de expresionismul german, dar şi contactul cu impresionismul şi mişcarea Secession.

În anul 1911 a expus pentru prima dată la Salonul Oficial, apoi la Societatea ”Tinerimea Artistică” (1912), Ateneul Român (1920), mai întâi în expoziţii de grup, apoi şi cu expoziţii personale la Fundaţia Dalles, Institutul de Artă, Sala Ileana, dar şi în diferite oraşe din ţară precum Ploieşti (1924), Craiova (1926, 1971), Timişoara (1929), Brăila (1928), Piteşti (1960),Sinaia (1968) Râmnicu-Sărat (1969), Buzău (1970).

În anul 1929 a făcut o călătorie de studii la Budapesta şi o campanie de lucru la Constantinopol, Atena, Salonic, iar între anii 1931-1932 a călătorit la Paris, unde a expus la Galeria Jeanne Castel. În 1939 a călătorit şi lucrat intens în Italia (Veneţia, Milano, Florenţa, Roma, Napoli, San Remo), dar şi în câteva localităţi din Germania (Munchen si Augsburg).

Anul 1951 i-a adus numirea ca profesor la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti şi a devenit şi membru al Uniunii Artiştilor Plastici, sectia pictură. Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, Muzeul National de Artă i-a organizat în februarie 1957, la Sala Dalles, o expoziţie retrospectivă, reunind 278 lucrari de pictură şi 159 de grafică. Tot în 1957 a făcut o călătorie de documentare în Iugoslavia şi tot în acel an i s-a conferit şi titlul de Maestru Emerit al Artei. S-a stins din viaţă la Bucureşti, la 17 februarie 1975, la vârsta de 89 de ani.

Talent înnăscut, un desenator şi un acuarelist desăvârşit, Rudolf Schweitzer-Cumpăna a abordat în pictura sa, o tematică diversă : ţăranul român şi viaţa satului, peisaje, naturi statice, portrete de oameni simpli, în special ţăranii din Cumpăna şi Arefu (Argeş) sau din în satele pe unde a călătorit, dar şi autoportrete şi nuduri etc.

Expoziţia ”Rudolf Schweitzer – Cumpăna 125 de ani de la naştere” numără peste 120 de lucrări, de la începuturile picturii marelui artist şi până la ultima parte a creaţiei acestuia, lucrări oferite cu generozitate atât de membri Societăţii Colecţionarilor de Artă din România, cu care Muzeul Naţional Cotroceni a avut şi are o frumoasă colaborare de-a lungul celor 20 de ani, dar şi lucrări de o mare valoare patrimonială oferite cu aceeaşi generozitate de către muzeele colaboratoare.

Expoziţia este deschisă publicului în perioada 23 iunie – 31 august 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30.

Cu ocazia expoziţiei a fost editat şi un catalog color, care poate fi achiziţionat, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Sponsor principal al evenimentului: BRD Groupe Societe Generale

Partener principal: Apa Nova

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Cronica Română, Onlinegallery.ro, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, LiterNet.ro, Senso TV, Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”, Ziarul Timpul, Diplomat Club.

Persoană de contact:

Ştefania Ciubotaru

0213173106

muzeulcotroceni@netscape.net

București: Ziua Europeană a Patrimoniului – 17 septembrie 2011 – la Muzeul Naţional Cotroceni

Ziua Europeană a Patrimoniului – 17 septembrie 2011 – la Muzeul Naţional Cotroceni

cotroceni-zpe

Cu prilejul celei de-a XIX-a ediţii a ”Zilei Europene a Patrimoniului” (17 septembrie 2011), Muzeul Naţional Cotroceni organizează sâmbătă, 17 septembrie 2011, orele 12.30, o serie de evenimente culturale menite să ilustreze evoluţia artei româneşti de la clasic la contemporan, alături de o lansare de carte, având ca subiect viaţa şi activitatea reginei Elisabeta a României.

1. Prin expoziţia ”Despre trăinicia lucrurilor pământeşti” – Nicolae Grigorescu”, Muzeul Naţional Cotroceni readuce în atenţia publicului creaţia marelui pictor Nicolae Grigorescu (1838-1907), fondatorul picturii moderne româneşti.

Expoziţia este rodul fructuoasei colaborări dintre Muzeul Naţional Cotroceni şi prestigiosul Muzeu de Artă din Craiova, reflectând totodată şi conceptul mobilităţii patrimoniului intermuzeal. Aflat într-un amplu proces de restaurare, Muzeul de Artă Craiova a oferit cu generozitate, spre expunere Muzeului Naţional Cotroceni, colecţia Nicolae Grigorescu, pentru a putea fi astfel admirată de către publicul bucureştean.

În ceea ce priveşte tematica abordată de Nicolae Grigorescu în lucrările sale – peisajul, portretul, imaginea ţăranului român, carele cu boi, pictura istorică – toate aceste subiecte se regăsesc în cadrul expoziţiei, prin lucrări de o mare valoare patrimonială. Peisajul este genul pe care artistul l-a pus în centrul activităţii sale, concepându-l altfel, prin transformarea peisajului dintr-un decor convenţional şi lipsit de viaţă, într-un echivalent poetic al motivului în faţa căruia artistul vibra sincer. Portretele lui Grigorescu dovedesc un excepţional talent în transpunerea psihologiei individuale şi sociale a modelelor sale, iar imaginea ţăranului român este foarte sugestivă, viabilă şi în ultimă instanţă plină de autenticitate. Legat de pictura istorică, renuntând la imaginarea unor scene istorice şi mânat de un puternic sentiment patriotic, Nicolae Grigorescu a participat la campania Războiului pentru Independenţă de la 1877 pentru a imortaliza, în tablouri pline de adevăr, eroismul şi jertfa aceloraşi ţărani pe care-i pictase în îndeletnicirile lor paşnice. Alături de toate aceste teme, cea a carului cu boi a rămas emblematică pentru satul românesc tradiţional, consacrând gloria lui Grigorescu.

Despre marele clasic al picturii româneşti, Henri Focillon (istoric si critic de artă francez) spunea: „Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul şi în toată opera sa… Prietenia cu artiştii francezi nu a reuşit să-l smulgă meditaţiei româneşti…. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de o melancolică întindere sau de o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru şi spiritual în maniera sa.”

Expoziţia va fi deschisă în perioada 17 septembrie 2011 – mai 2012.

2. Expoziţia ”Grup Kalinder´81” – pictură contemporană şi restaurare reuneşte în Spaţiile medievale din cadrul muzeului în jur de 40 de lucrări ale unor artişti plastici contemporani: Nadia Ioan, Sanda Buţiu, Relu Biţulescu, Dinu Pacea etc., pe care îi uneşte un maestru comun, regretatul profesor Petre Achiţenie. Vor fi prezenţi în expoziţie şi artişti care au îmbrăţişat şi cariera de restaurator de patrimoniu mobil sau imobil, dar pentru care creaţia a rămas în tot acest răstimp de 30 de ani o pasiune constantă: Maria Lungu, Ion Chiriac, Mircea Munteanu, Vasile Carp, Ioana Zărnescu Munteanu. Pictura figurativă şi nonfigurativă pe pânză sau lemn, se îmbină în cadrul expoziţiei cu ample panouri documentare ce reprezintă imagini din timpul restaurărilor unor monumente de patrimoniu de prim rang sau a unor tablouri semnate de pictori consacraţi.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 17 septembrie – 9 octombrie 2011.

3. ”Regina Elisabeta – Carmen Sylva în presa vremii”lansare de carte, autor Anica Constantin

Lucrarea este consacrată personalităţii reginei Elisabeta a României (1843-1916), cunoscută şi sub pseudonimul literar de Carmen Sylva. Regina Elisabeta a reuşit ca într-o societate preponderent patriarhală, să facă primul pas în direcţia emancipării femeii, să aibă o contribuţie semnificativă în sprijinirea artelor şi ajutorarea celor defavorizaţi. Asumându-şi fără nici o ezitare latura feminină a misiunii politice cu care s-a considerat investită, a început o stăruitoare muncă de a-şi face cunoscută şi admirată în Europa ţara peste care domnea. Modul în care personalitatea primei regine a României a fost reflectată în presă reprezintă principalul obiectiv al lucrării pe care autoarea o propune cititorilor. Volumul se adresează atât specialiştilor, cât şi publicului larg iubitor al istoriei naţionale.

Cu ocazia Zilei Europene a Patrimoniului expoziţiille aflate pe simeza Muzeului Naţional Cotroceni, vor putea fi vizitate gratuit, între orele 9.30 – 17.00.

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Cronica Română, Onlinegallery.ro, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”, Ziarul Timpul, Diplomat Club.

Persoană de contact:

Ştefania Ciubotaru

021-317.31.06

muzeulcotroceni@netscape.net

București: Expoziţie dedicată Palatului Pionierilor Cotroceni, la Muzeul Naţional Cotroceni

Expoziţie dedicată Palatului Pionierilor Cotroceni, la Muzeul Naţional Cotroceni

Afis-pionieri-cotroceni

 

În anul 2011, Muzeul Naţional Cotroceni sărbătoreşte împlinirea a 20 de ani de existenţă în spaţiul cultural al Capitalei. În acest context, instituţia noastră şi-a propus organizarea unor evenimente culturale de importanţă naţională şi internaţională, care să ilustreze istoricul ansamblului de la Cotroceni, viaţa şi activitatea unor personalităţi al căror nume este strâns legat de acest loc.

Expoziţia „De la palat regal la palat al pionierilor (1949-1977) – o filă din istoria Palatului Cotroceni” care se va vernisa la Muzeul Naţional Cotroceni, miercuri, 28 septembrie 2011, orele 18.00, ilustrează o pagină mai puţin cunoscută din istoria ansamblului Cotroceni, şi anume, transformările prin care a trecut această reşedinţă regală, după înlăturarea monarhiei la 30 decembrie 1947. Este prima expoziţie cu această tematică, pe care Muzeul Naţional Cotroceni o organizează, completând astfel manifestările consacrate tuturor perioadelor din istoria Cotrocenilor.

Demersului iniţiat de Muzeul Naţional Cotroceni, i s-au alăturat de prestigioase instituţii din Bucureşti şi anume: Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Militar Naţional ”Regele Ferdinand I”, Arhivele Naţionale ale României, Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti, Muzeul Naţional Filatelic, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Societatea Română de Televiziune, Studioul Cinematografic „Sahia Film”.

În expoziţie vor figura cărţi poştale şi fotografii cu Palatul Cotroceni în perioada cât a fost locuit de familia regală Ferdinand şi Maria, alături de fotografii ale palatului, care aduc în prim plan activitatea cercurilor care funcţionau în cadrul palatului.

Printre documentele referitoare la Palatul Cotroceni ca Palat al Pionierilor vor fi expuse procesele verbale ale şedinţelor Secretariatului C.C. al P.M.R privind acordarea Palatului Cotroceni organizaţiei de pionieri; fragmente referitoare la Palatul Cotroceni din luările de cuvânt ale participanţilor la şedinţa Sfatului Pionierilor din Capitală, 4 iunie 1949; proiectul de plan pentru amenajarea Palatului Pionierilor Cotroceni; raport asupra activităţii de la Palatul Pionierilor în 1950; hotărâre a Secretariatului C. C. al P. M. R. din 30 mai 1950, privind festivitatea de inaugurare oficială a Palatului Pionierilor în ziua de 1 iunie 1950, hotărâre a C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri a R.P.R. din 18 decembrie 1951, prin care Palatul Pionierilor din Bucureşti a trecut la data de 1 septembrie 1952 în subordinea Ministerului Învăţământului Public, etc.

Revistele pioniereşti, editate de C.C al U.T.M., precum: „Licurici”, „Pionierul”, „Scânteia Pionierului”, „Cravata roşie”, „Pogonici”, „Luminiţa”, „Cutezătorii”, „Ştiinţă şi tehnică”, alături de broşuri înfăţişând activitatea Palatului Pionierilor, albume de fotografii, jurnale ale cercurilor care îşi desfăşurau activitatea la palat, state de plată ale primilor angajaţi ai palatului, cărţile de onoare din 1950 şi 1951, cuprinzând semnături şi impresii ale celor care vizitau palatul, de asemenea, completează, în mod elocvent, expunerea.

Nu vor lipsi din expoziţie nici costumele de pionieri şi uniformele şcolare, ca şi costume populare, insigne, cravate roşii, şnururi de comandanţi de unitate, detaşament, grupă, goarnă şi tobă şi steag ”Organizaţia Naţională a Pionierilor din România”, trese şi alte însemne pioniereşti etc.

De asemenea, publicul va viziona fragmente din înregistrări referitoare la activitatea desfăşurată de pionieri în cadrul Palatului Pionierilor din arhiva Societăţii Române de Televiziune şi a Studioului Cinematografic ”Alexandru Sahia”.

La vernisaj vor participa profesori, instructori şi pionieri, care şi-au desfăşurat activitatea în cadrul Palatului Pionierilor: domnul Nicolae Bătrîneanu – din 1951 instructor la cercul de electronică din cadrul palatului, domnul Stelian Olaru – dirijorul Corului Palatului Pionierilor, domnul Nicolae Bucur – corepetitor al corului, domnul Cezar Mereuţă şi domnul Silviu Mandache – primii pionieri ai României.

Atmosfera va fi întregită de participarea unui grup de copii, membri ai Corului de Copii Radio, care vor purta uniforme pioniereşti şi vor recrea atmosfera festivităţilor pioniereşti de la palat.

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Cronica Română, Onlinegallery.ro, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”, Ziarul Timpul, Diplomat Club, Spectacole Bucuresti.

Persoană de contact:

Ştefania Ciubotaru

0213173106

muzeulcotroceni@netscape.net

București: Salonul Naţional de Artă Decorativă la Muzeul Naţional Cotroceni

Salonul Naţional de Artă Decorativă la Muzeul Naţional Cotroceni

21 octombrie 2011

Afis-Salon-cotroceni

 

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită joi, 27 octombrie 2011, orele 18.00 în Spaţiile Cantacuzine ale muzeului, la cea de-a XII-a ediţie a Salonului Naţional de Artă Decorativă, manifestare intrată în tradiţia Muzeului Naţional Cotroceni.

Ediţia a XII-a a Salonului Naţional de Artă Decorativă este una specială, stând sub semnul împlinirii a 20 de ani de existenţă ai Muzeului Naţional Cotroceni, în spaţiul cultural al Capitalei. Salonul Naţional de Artă Decorativă reuneşte în acest an peste 80 de artişti plastici, care expun lucrări de tapiserie, imprimeuri textile, porţelan, sticlă, metal.

Muzeul Naţional Cotroceni este singurul muzeu care organizează o asemenea manifestare la nivel naţional, principalul obiectiv fiind acela de a promova arta contemporană românească şi de a valorifica potenţialul creator al artiştilor din România.

Artiştii plastici participanţi la acest eveniment, provin din cadrul filialelor Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, Cluj, Deva, Oradea, Ploieşti, Rîmnicu-Vâlcea, Sibiu, Suceava, scopul acestei manifestări culturale fiind acela de promovare a artei contemporane româneşti şi de valorificare a potenţialului creator al artiştilor din România.

Expozanţii sunt artişti consacraţi, nume cunoscute în domeniu precum: Cela Neamţu, Daniela Frumuşanu, Daniela Făiniş, Gherghina Costea, Cristina Bolborea, Iordanka Cioti, Zoe Vida Porumb, Mihai Ţopescu, Gheorghe Gogescu, Nicolae Zîmbroianu, Bogdan Hoşbotă, Viorela şi Vintilă Mihăescu, Traian Ştefan Boicescu, Lucian Butucariu, Vladimir Cioroiu, Ioan Tămâian, Dumitru Cosma.

Alături de aceştia, printre participanţi se află şi reprezentanţi ai tinerei generaţii, cu lucrări de o mare varietate: Roxana Elena Pitz, Ene Săndel, Nicoleta Buzea, Ciprian Ariciu, Adela Bonaţ, Teodora Chiroşcă, Mihaela Diaconu, Aniela Ovadiuc

Expoziţia va fi deschisă în perioada 27 octombrie 2011 – 23 ianuarie 2012, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30 – 17.00.

Partener: Konica Minolta

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Bucureşti FM, RFI Romania, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Cronica Română, Onlinegallery.ro, România Liberă, Căminul, Şapte Seri, Traveller Magazin, Revista Istorie şi Civilizaţie, LiterNet.ro, Senso TV, Revista online Art Out, Revista ”Vacanţe la ţară”, Fundaţia Culturală ”Magazin Istoric”, Diplomat Club, Spectacole Bucuresti, Historia.

 

Persoană de contact:

Ştefania Ciubotaru

tel: 0213173106;

relatiipublice@muzeulcotroceni