Articole

București: Expoziția „Un vis locuit/Un rêve habité”, 29 septembrie 2017 – 28 ianuarie 2018

Expoziția „Un vis locuit/Un rêve habité”

 

Muzeul Național de Artă al României (MNAR), Delegația generală Valonia-Bruxelles la București și Centrul Gravurii și al Imaginii imprimate din La Louvière (Belgia) organizează expoziția de artă grafică Un vis locuit/Un rêve habité, deschisă pentru public în perioada 29 septembrie 2017 – 28 ianuarie 2018, în sălile Kretzulescu, în cadrul Programului de cooperare dintre Valonia-Bruxelles şi România.

Expoziția Un vis locuit/Un rêve habité are ca tema arhitectura. „Uneori miza politică, prin aceea că structurează spaţiul, alteori purtătoare a unei viziuni economice şi ecologice, arhitectura apare ca o forță de reconstruire a orașelor, fie că este vorba de Bruxelles sau Bucureşti” (Eric Poppe, Delegat general Valonia-Bruxelles la București).

Selecția cuprinde lucrări realizate de șapte artişti belgieni francofoni, printre care Pol Bury, François Schuiten, Luc Van Malderen. Operele de artă expuse invită la armonizarea şi ordonarea haosului, mijlocind totodată o călătorie stranie printre visurile artiștilor, inspirați de „construcția” și „de-construcția” din și prin arhitectură. Aceste imagini, care deseori rămân în memoria colectivă, au dat naştere unor serii de gravuri legate nu atât de ilustrarea unei teme, cât mai ales de explorarea unui motiv sau a unei idei.

Colaborarea Muzeului Naţional de Artă al României cu instituţiile culturale din Valonia-Bruxelles a prilejuit, din 2002 și până acum, întâlnirea cu mai multe expoziții inedite. Printre partenerii constanți se numără și Centrul Gravurii şi al Imaginii imprimate din La Louvière, instituție muzeală de referință în domeniul graficii moderne și contemporane. Acesta deține peste 12.000 de lucrări semnate de aproximativ 1340 de artişti belgieni şi străini.

 

Curatori:

Dominique Durinckx, Custodele colecţiilor Centrului Gravurii şi al Imaginii imprimate din La Louvière;

Catherine De Braekeleer, directoarea Centrului Gravurii şi al Imaginii imprimate din La Louvière;

Véronique Blondel, responsabila conservării colecțiilor Centrului Gravurii şi al Imaginii imprimate din La Louvière.

Expoziția este deschisă între 29 septembrie 2017 și 28 ianuarie 2018

Muzeul Național de Artă al României, Sălile Kretzulescu

Program de vizitare: miercuri – duminică, 11.00 – 19.00 (până în 30 septembrie) / 10.00 – 18.00 (octombrie – ianuarie)

Bilet de intrare: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

București: Spectacol-performance FranceDanse – Orient Express la Muzeul Național de Artă al României

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) găzduiește duminică 24 septembrie orele 18.30 și 20.00 spectacolul-performance Думи мої – Dumy Moyi, un solo cu durata de 35 de min. conceput și interpretat de artistul francez François Chaignaud. Reprezentațiile deschid seria de evenimente derulate de Institutul Francez din România și Festivalul internațional de dans și performance contemporan eXplore Festival, ediția 2017.

Creat și interpretat de François Chaignaud, solo-ul Dumy Moyi a fost prezentat prima dată în 2013 în cadrul festivalului de dans de la Montpellier. Situat la intersecția dintre dans contemporan, teatru, operă și ritualurile șamanice, spectacolul se configurează ca un antidot. „Un antidot pentru regulile teatrului occidental, pentru modul frontal în care se arată publicului, pentru periodicitatea lui, pentru raportul de forțe pe care îl instituie. Un antidot (…) administrat pe ritmuri ucrainiene, filipineze și sefarde pentru legatul farmecelor,” așa cum precizează coregraful și dansatorul francez.

Reprezentațiile de la București se înscriu în programul FranceDanse inițiat de Institutul Francez din Paris în anul 2007. An de an programul se concentrează asupra unor aspecte caracteristice relației dintre scena coregrafică din Franța și contextul internațional. Anul acesta FranceDanse ajunge în Europa de Sud-Est sub forma unui itinerariu de tip Orient-Express cu opriri în 13 ­țări, printre care și România. Spectacolele de dans ale unor coregrafi recunoscuț­i sau la început de carieră au la bază propuneri transdisciplinare ce explorează forme performative în dialog cu spaț­iul urban, arhitectura și artele vizuale fiind însoțite de proiecții de film și de ateliere de coregrafie-dans.

Spectacol nerecomandat minorilor sub 15 ani.

 

Accesul în corpul central se face prin intrarea A3 începând cu ora 18.00, respectiv, 19.30.

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

 

 

Muzeul Național de Artă al României – Calea Victoriei 49-53

Corpul central (parter), intrarea A3

Secția Educație, Comunicare, Proiecte Culturale și Marketing
Muzeul Național de Artă al României
Calea Victoriei 49-53, Sector 1, București 010063
Telefon: +4 021 314. 81. 19/ +4 021 313. 30. 30 int. 923

București: evenimentul „De Strajă la Palatul Regal. Reconstituire istorico-militară – 100 de ani de la Marele Război” la Muzeul Național de Artă al României (MNAR)

Muzeul Național de Artă al României (MNAR), vă invită sâmbătă, 23 septembrie, între orele 11.00-16.00, în Curtea de Onoare a muzeului, la evenimentul „De Strajă la Palatul Regal. Reconstituire istorico-militară – 100 de ani de la Marele Război”.

Organizat împreună cu Asociația „6 Dorobanți” în cadrul programului de activități ce însoțesc expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război”, evenimentul pune în scenă mici frânturi din viața de zi cu zi a ostașilor din timpul Primului Război Mondial.

Îmbrăcaţi în uniforme româneşti, membrii asociației vor recrea în curtea fostului Palat Regal de pe Calea Victoriei o tabără de front, intrând în ritmul diferitelor activități și ceremonii de-acum 100 de ani. Vizitatorii vor lua parte la prezentarea armamentului și a echipamentului de război, la demonstrații de mânuire a armelor și de instrucție de front și vor afla cum funcţionau armele, care era muniţia şi echipamentul armatelor române și/sau combatante.

Un „Oficiu Poştal de campanie”, prezent special cu acest prilej, va oferi celor dornici de „amintiri de pe front” posibilitatea de a expedia celor dragi cărți poștale ilustrate, scrise cu toc și cerneală și ștampilate cu pecetea Cenzurii Militare înaintea trimiterii. În „Studioul Fotografic” vizitatorii vor putea poza în faţa aparatului unui operator de front, asemenea celor din Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei. Sau vor fi desenați de artistul de front invitat –precum cei atașați Marelui Cartier General, ale căror opere pot să fie văzute în expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război”.

Dr. Adrian-Silvan Ionescu, director al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” va susține prezentări despre fotografia de război, artiștii de front și despre însemnătatea fenomenului internaţional de reînscenare istorică [reenactment].

Toate pe un fond sonor adecvat – de la muzica militară a epocii la piese populare din repertoriul universal: muzică de operetă, de cabaret, vodevil, valsuri și alte piese de dans ascultate mai ales în timpul Primului Război Mondial.

Programul activităților:

11:00 – Deschiderea oficială a taberei; Darea raportului, Revista trupelor;
11:30 -15:30 – Program divers: demonstrații, instrucție de front, prezentări; Oficiul Poștal de Campanie, atelier fotografic și desen de front.

15:30 – 16:00 – Ceremonia de închidere a bivuacului.

 

Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei 49-53, Curtea de Onoare

Sâmbătă, 23 septembrie, orele 11-16

Participarea gratuită

Parteneri media:

clip_image003

București: Mai multe posibilități de vizitare a spațiilor istorice din fostul Palat Regal!

Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor din fostul Palat Regal pot fi vizitate și în zilele de marți 12, 19, 26 septembrie, între orele 11-19.

Cu ocazia zilelor europene ale patrimoniului, eveniment marcat în luna septembrie în 50 de țări din Europa, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) deschide spre vizitare aripa centrală a fostului Palat Regal.

Sala Tronului, Sufrageria Regală sau Scara Voievozilor au o puternică încărcătură istorică, simbolică și emoțională, reprezentând „centrul de comandă” al monarhiei în timpul domniilor regilor Carol al II-lea și Mihai I.

În perioada interbelică, dar și după cel de-al Doilea Război Mondial, aceste spații erau folosite pentru recepții oficiale la care erau invitați înalți demnitari din țară și din străinătate. Picturile și basoreliefurile concepute special pentru decorarea lor contribuie vizual la conturarea unei identități naționale transmisă vizitatorilor peste generații. Celor două picturi monumentale care împodobesc tavanul Scării Voievozilor și al Sălii Tronului, opera lui Arthur Verona și respectiv a Ceciliei Cuțescu-Storck, li se adaugă lucrări de Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Rudolf-Schweitzer-Cumpăna, Ștefan Popescu, Ion Theodorescu-Sion, pentru a-i numi doar pe cei mai cunoscuți dintre artiștii români care au contribuit la decorarea palatului regal.

Muzeul Național de Artă al României,

Calea Victoriei 49-53, Corp central, Intrarea A3.

Programul de vizitare:

Marți 12, 19, 26 septembrie, orele 11.00 – 19.00 (vizitatori individuali)

Sâmbătă 16 și duminică 17 septembrie tururi ghidate orele 11.30, 14, 16.30

Tarife:

-bilet de vizitare individual (fără ghid) – 10 lei (reduceri: 5 lei pensionari/ 2,5 lei elevi/ gratis preșcolari).

La cerere marți 19 și 26 septembrie se pot organiza vizite ghidate pentru grupuri de minum 15 persoane, prin programare cu 10 zile înainte, la adresa de email: programări@art.museum.ro

Tarif vizite ghidate:

· limba română: 20 lei (reduceri 10 lei pensionari/ 5 lei elevi / gratis preșcolari)

· limba engleză: 20 lei + 250 lei taxă de ghidaj

Durata unui tur ghidat: aproximativ o oră

clip_image003

Parteneri media:

Secția Educație, Comunicare, Proiecte Culturale și Marketing
Email:  comunicare@art.museum.ro

Calea Victoriei 49-53, Sector 1, București 010063
Telefon: +4 021 314. 81. 19/ +4 021 313. 30. 30 int. 923

București: expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război”, vernisajul miercuri, 23 august, ora 18.00

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită miercuri, 23 august, ora 18.00 la vernisajul expoziției „Atelier de front. Artiști români în Marele Război”, la parterul Galeriei Naționale.

Expoziţia-eveniment „Atelier de front. Artiști români în Marele Război”, marchează contribuția artiștilor la procesul de formare a memoriei colective în legătură cu Primul Război Mondial. Creațiile unei întregi pleiade de artiști mobilizați depun mărturie asupra Marelui Război din perspectiva contemporaneității imediate, directe, și participă astfel la „scrierea” istoriei, picturile, sculpturile și desenele realizate de aceștia fiind menite unui viitor Muzeu Militar. Ele consemnează viața de pe front și din spatele frontului în scene de un tragism adesea conținut, câteva dintre lucrări fiind expuse pentru prima oară cu prilejul „Expoziției Artiștilor Mobilizați de Marele Cartier General al Armatei”.

O scenografie sugestivă, inspirată de structura tranșeelor și a liniilor de front, recreează atmosferă traumatizantă a războiului și accentuează emoțional mesajul celor peste 120 de lucrări ale artiștilor mobilizați, printre care îi regăsim pe Nicolae Tonitza, Ion Teodorescu-Sion, Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Cornel Medrea.

Operelor din patrimoniul MNAR li se alătură lucrări și documente împrumutate cu generozitate de Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București, Complexul Muzeal „Moldova” din Iași și Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus” din Ploiești.

O selecție din expoziția de față va fi itinerată ulterior la Roma în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Museo del Risorgimento (Complesso Vittoriano), gazdă a evenimentului.

Curator: Alina Petrescu

 

Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei 49-53, Galeria Națională (parter)

Perioada: 23 august 2017 – 28 ianuarie 2018

Program de vizitare: miercuri – duminică, 11.00 – 19.00 (până la 30 septembrie) / 10.00 – 18.00  (octombrie – decembrie)

Bilet de intrare: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

București: Proiecții „Nosferatu” în curtea de onoare a MNAR

German actor Max Schreck (1879 – 1936), as the vampire Count Orlok, being destroyed by sunlight, in a still from F. W. Murnau’s expressionist horror film, ‘Nosferatu, Eine Symphonie Des Grauens’, 1921. The film is based on Bram Stoker’s novel ‘Dracula’ and was released in 1922. (Photo by Hulton Archive/Getty Images)

În conexiune cu expoziția Noul Romantism Negru, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită să vizionați două ecranizări de excepție ale cărții lui Bram Stoker, Dracula: „Nosferatu: Phantom der Nacht” (1979), regizat de Werner Herzog și „Nosferatu: eine Symphonie des Grauens” (1922), regizat de F. W. Murnau.

 

În Nocturnele Muzeale din lunile iulie și august, expoziția se completează cu cele două proiecții de film în curtea de onoare a MNAR. Difuzarea filmelor se va realiza într-un cadru neconvențional, prin proiecția lor în aer liber și printr-un aranjament inedit al spațiului de vizionare.

Ecranizarea lui Murnau din 1922 a poveștii „vampirului” din Carpați și versiunea lui Herzog din 1979, pe care MNAR vi le propune spre vizionare în cadrul Nocturnelor Muzeale, vin să lărgească și să întregească incursiunea în ceea ce curatorul, Christoph Tannert, a identificat ca fiind Noul romantism negru.

Nosferatu lui F. W. Murnau este unul dintre cele mai cunoscute filme ale epocii filmului mut, filmul de groază care prin arta expresionistă a conturat teme gotice și romantice inspirate dintr-o adaptare neautorizată a romanului Dracula, de Bram Stoker. Murnau crează o atmosferă care sperie și străbate privirile spectatorilor prin tehnici video impresionante pentru anul 1922. Pe lângă imaginea de excepție, Nosferatu lui F. W. Murnau redă și o coloană sonoră remarcabilă.

După aproape 60 de ani, Nosferatu lui C. Herzog este o versiune a lui Murnau mai ireală, mai puțin stilizată asupra subiectului „vampir”. Producția lui Herzog a fost foarte bine primită de critici și public poate și datorită distribuției. Actori vedetă ai acelei decade (Klaus Kinski, Isabelle Adjani, Bruno Ganz, Roland Topor) au interpretat deosebit personajele prin redarea stărilor de teroare, oboseală, neliniști, fapt ce a accentuat succesul filmului.

Programul proiecțiilor este următorul:

 

Sâmbătă 29 iulie, ora 21.30:

Nosferatu: Phantom der Nacht – Nosferatu: Fantoma nopții, Germania, 1979, 107 min.

Regia: Werner Herzog

Distribuția: Klaus Kinski, Isabelle Adjani, Bruno Ganz, Roland Topor

 

Sâmbătă 26 august, ora 21.30:

Nosferatu: eine Symphonie des Grauens, – Nosferatu: Simfonia groazei, Germania, 1922, 94 min.

Regia: F.W. Murnau

Distribuția: Max Schreck, Greta Schröder, Ruth Landshoff

 

Participarea la proiecțiile de film este gratuită.

 

Parteneri: Goethe Institut, Kunstlerhaus Bethanien.

clip_image005Parteneri media:

București: Vizite ghidate și ateliere creative în expoziția Ceruri de purpură.

Vizite ghidate și ateliere creative în expoziția Ceruri de purpură.

Văluri liturgice cu tema Plângerii

Comunicat de presă

 

Expoziţia Ceruri de purpură. Văluri liturgice cu tema Plângerii prezintă 20 de icoane, broderii şi piese de orfevrărie medievală decorate cu scene ce ilustrează diferite momente ale dramei christice. Publicul are acces pentru prima oară la întreaga colecţie de văluri liturgice cu tema Plângerii Domnului din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR).

Expunerea lor propune o serie de întrebări care urmăresc demontarea preconcepțiilor de austeritate ale artei medievale.

Publicul este așteptat să afle răspunsuri și informații inedite în cadrul unor tururi ghidate susținute de specialiștii în artă medievală ai MNAR în datele următoare:

– miercuri, 5 iulie, ora 11, în cadrul primei miercuri gratuite din lună;

– sâmbătă, 22 iulie, ora 18, în cadrul nocturnei muzeale.

Participarea la turul ghidat este gratuită în limita locurilor disponibile.

Pentru familiile cu copii între 8-11 ani, educatorii muzeali ai MNAR pregătesc vizite interactive urmate de mici ateliere de creație, în care aceștia vor afla poveștile obiectelor și vor explora materiale și tehnici de lucru ale vechilor meșteri.

Atelierele vor avea loc sâmbăta în datele următoare:

– 15 iulie, ora 11;

– 22 iulie, ora 11.

Participarea la ateliere se va face în limita locurilor disponibile, prin rezervare la adresa de email: familii@art.museum.ro

Taxa de participare este de 15 lei/copil și 15 lei/adult.

București: expoziția Ion Grigorescu: Opera pictată 1963 – 2017

EXPOZIȚIA

ION GRIGORESCU : OPERA PICTATĂ, 1963-2017

Muzeul Național de Artă al României – MNAR și Fundația Muzeul de Artă Recentă – MARe vă invită duminică, 9 iulie 2017, ora 18:00, la vernisajul expoziției Ion Grigorescu : Opera pictată 1963 – 2017. Curator: Erwin Kessler, istoric și critic de artă, director al Muzeului de Artă Recentă – MARe.

Sinteză dedicată creației pictate a lui Ion Grigorescu, expoziția prezintă 80 de lucrări realizate în perioda 1963 – 2017, fiind împărțită în 6 secțiuni ce surprind momentele-cheie: Paleta (1963-1965), Răspântia (1965-1968), Revizorul (1968-1971), Exodul (1972-1978), Săritura cu pictura (1979-1993) și Marginea era centru (1993-2017). Lucrările provin din 10 muzee și galerii de artă și 20 de colecții private din țară și din străinătate.

Această expoziție se înscrie în programele strategice ale MNAR pentru perioada 2016-2021, din care rezultă aportul artiştilor noștri la arta universală, raporturile tradiţie-modernitate, conexiunile cu arta contemporană şi cu noile generaţii de artişti, cu evoluţiile societăţii de azi.

Ion Grigorescu (n.1945), a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București, promoția 1969, clasa Prof. Aurel Vlad și este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, din 1971. Din 1989 este membru în GRUPUL PROLOG (alături de Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paștina, Christian Paraschiv, Mihai Sârbulescu, Matei Lăzărescu). Ion Grigorescu este cunoscut ca fotograf, artist de performance, autor de film și artă video, dar mai puțin ca pictor, deși ,,este artistul român care a contribuit cel mai mult la transformarea picturii dintr-o practică tradițională într-un mijloc artistic conceptual”(Erwin Kessler).

A participat la 300 de expoziții de grup și a avut 42 de expoziții personale în România și în străinătate. Lucrările lui Ion Grigorescu a fost expuse la cele mai importante manifestări artistice mondiale, de la Documenta de la Kassel (2007) la Bienala de la Veneția, (1997 și 2011), iar lucrările sale fac parte din colecțiile unora dintre cele mai importante muzee ale lumii: Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMA), Centrul Pompidou – Paris și Tate Modern – Londra.

Expoziția este însoțită de un catalog în limbile română-engleză de 512 pagini cu 700 de ilustrații, realizat de un colectiv format din Erwin Kessler, Cristian Vechiu, Carola Chișiu, Ioana Antonia Pearsică și Diana-Andreea Novăceanu. Publicat la Editura Vellant, catalogul critic exhaustiv al operei pictate a lui Ion Grigorescu parcurge creația sa cronologic și analitic, fiind produsul unei cercetări de lungă durată.

Evenimentul are loc într-un spațiu al aripii Știrbey a muzeului, recent redat circuitului expozițiilor temporare, fiind remodelat prin colaborarea Muzeului Național de Artă al României cu Fundația Muzeul de Artă Recentă – MARe.

Din 2015 și până în prezent, Fundația Muzeul de Artă Recentă – MARe a organizat expoziții în parteneriat cu Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă Craiova și Muzeul Brukenthal, Sibiu. MARe a fost partener la prima ediție ”Timișoara Art Encounters” (2015) și la Noaptea Albă a Galeriilor – NAG 10 (2016). Proiectul major al Fundației Muzeul de Artă Recentă est MARe, primul muzeu din București pentru care s-a ridicat o clădire cu destinația exclusivă de muzeu de artă. MARe va fi primul muzeu privat de artă din România postdecembristă, care va oferi publicului o perspectivă diferită asupra artei românești și internaționale din anii 60 și până în prezent.

„Consider că demersul nostru comun este unul esențial în conturarea unei perspective istoriografice și critice privitoarea la arta românească contemporană, de care muzeul nostru este atât de legat prin colecțiile sale și poziția sa națională, ce îl obligă să acorde interes și studiu celor mai meritorii creații artistice din acest spațiu cultural, mai ales atunci când aceste valori au o deplină recunoaștere internațională” afirmă în catalogul expoziției Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Muzee partenere: Muzeul Județean Botoșani, Galeriile de Artă Plastică, Muzeul Național de Artă Contemporană, București, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Vizuală, Galați, Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, Muzeul de Artă „Casa Simian”, Râmnicu Vâlcea, Muzeul Bucovinei. Secția de Artă, Suceava, Muzeul de Artă Timișoara.

Muzeul Național de Artă al României

(Calea Victorie 49-53, aripa Știrbei Vodă )

Perioada: 9 iulie – 22 octombrie 2017

Program de vizitare: miercuri – duminică, 11.00 – 19.00

Bilet de intrare: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Parteneri media:

București: Vernisajul expoziției Întâlniri în pagini tipărite: TUDOR BANUȘ – HONORẺ DAUMIER

Vernisajul expoziției Întâlniri în pagini tipărite:

TUDOR BANUȘHONORẺ DAUMIER

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită joi, 6 iulie, ora 18.30, la vernisajul expoziției de grafică Întâlniri în pagini tipărite: TUDOR BANUȘHONORẺ DAUMIER, care va avea loc în sălile Kretzulescu ale MNAR (Calea Victoriei nr. 49-53).

La eveniment va fi prezent artistul Tudor Banuș, iar în deschidere vor lua cuvântul Petru Lucaci, Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Horațiu Mălăele, cunoscutul actor și caricaturist și Ovidiu Șimonca, redactor-șef adjunct la revista Observatorul Cultural.

Expoziția grupează un ansamblu de lucrări de grafică aparținând artiștilor TUDOR BANUȘ (59 de lucrări) și HONORẺ DAUMIER (20 de lucrări). Contextul politic și social reprezintă o sursă comună de inspirație în opera celor doi, având ca mod de expresie ilustrația de presă.

Lucrările artiștilor îmbină o multitudine de perspective (sociale, psihologice și politice) și lasă privitorului spațiu pentru a înțelege această arhitectură a umanității pe care cei doi o construiesc în epoci diferite. „Întâlnirea” celor doi în această expoziție rezidă în surprinderea tensiunilor și angoaselor lumii contemporane lor.

Tudor Banuș s-a născut în 8 iulie 1947, în București și este fiul cunoscutei poete și scriitoare, Maria Banuș. Acesta a  finalizat studiile în cadrul Institutului de Arhitectură şi Urbanism ,,Ion Mincu”, în anul 1971. Pe fondul tensiunilor generate de situația politică din perioada comunistă se stabileşte în Franţa, un an mai târziu. El va lucra iniţial ca desenator arhitect. În paralel studiază tehnicile picturii în ulei şi gravurii la Ecole Nationale Supérieure de Beaux-Arts din Paris. Din anul 1976, începe colaborarea cu unele dintre cele mai importante publicații din lume: Le Monde (cu care va colabora peste trei decenii), L’Express, Le Point, Le Figaro, Die Zeit, The New York Times, The New York Magazine.

Honoré Daumier (1808-1879) a fost un renumit ilustrator, litograf, desenator, pictor și sculptor de origine franceză. În anul 1816, la Paris artistul va începe studiul bazelor desenului alături de Alexandre Lenoir, ca apoi, începând cu anul 1825, să se inițieze în studiul gravurii alături de litograful Zéphirin Belliard.

Interpretarea într-un stil parodic al politicii era un lucru curajos pe care nu mulți artiști și-l asumau. Anul 1835 marchează apogeul carierei sale, acesta devenind unul dintre cei mai apreciați caricaturiști politici ai acelor vremuri. Bucurându-se de un mare succes, multe publicații importante ale vremii (La Silouhette, La caricature, Le Charivari etc.) erau interesate de publicarea litografiilor sale.

„Mă bucur că această expoziție în tandem a devenit realitate plecând de la o discuție pe care am avut-o cu domnul Banuș în toamna anului trecut. Datorită ei, prin desenele lui Honoré Daumier din patrimoniul muzeului nostru, ne putem întoarce într-un secol marcat de ascensiunea modernității, dar prin desenele lui Tudor Banuș realizăm că lumea, în esență, a rămas aceeași, în ciuda aparențelor de tot felul” arată, în catalogul expoziției, Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Curatori: Carmen Cernat, specialist artă grafică și Oana Ionel, artist.

Perioada: 6 iulie-10 septembrie 2017

Program de vizitare: miercuri – duminică, 11.00 – 19.00

Bilet de intrare: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Parteneri media:

clip_image002

București: „PRIN PAGINILE UNOR EXPOZIȚII”. Muzeul Național de Artă al României la BOOKFEST 2017

 

„PRIN PAGINILE UNOR EXPOZIȚII”. Muzeul Național de Artă al României la BOOKFEST 2017

 

 

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) va fi prezent în acest an la Salonul Internațional de Carte BOOKFEST 2017 care se desfășoară în perioada 24-28 mai la Romexpo.

 

Expozițiile realizate în ultimii ani la MNAR vor putea fi „văzute” prin intermediul imaginilor cuprinse în paginile cataloagelor care cuprind, în plus, rezultatele unei activități laborioase de cercetare și creație cu caracter artistic. Având o prezentare grafică de excepție, aceste cataloage sunt în același timp un indispensabil instrument de lucru pentru specialiști și un prilej de delectare pentru publicul larg.

Editura Muzeului Național de Artă a publicat în ultimii zece ani peste 50 de titluri, răspunzând astfel uneia dintre vocațiile principale ale instituției muzeale, aceea de a accesibiliza colecțiile sale pentru public. Cataloagele ale expozițiilor temporare, repertorii de pictură și grafică, publicații despre colecțiile de artă islamică și extrem orientală așteaptă să fie răsfoite de către vizitatori la standul MNAR, amplasat în Pavilionul C4.

 

 

Ultimele apariții:

clip_image004 Noul romantism negru, coord. Christoph Tannert, trad. Vlad A. Arghir, Editura Muzeul Naţional de Artă al României, 2017. Preț: 10 lei
clip_image006 Repertoriul picturii româneşti moderne, vol. II, catalog de Costina Anghel, Mariana Vida, Editura Muzeul Național de Artă al României, 2016. Preț: 65 lei
clip_image007 Gravura italiană din secolele XV-XVI & Școala de la Fontainbleau în colecția Muzeului Național de Artă al României, catalog de Dana Crișan cu colaborarea lui Radu Bercea, Editura Muzeul Național de Artă al României, 2016. Preț 28 lei
clip_image009 Peisaje franceze în arta românească modernă, catalog de Liliana Chiriac și Alina Petrescu, Editura Muzeul Național de Artă al României, 2016. Preț: 35 lei
clip_image011 Artă pentru popor. Plastica oficială românească între 1948 și 1965, catalog de Monica Enache, Editura Muzeul Național de Artă al României, 2016. Preț 55 lei
clip_image012 Anatomia restaurării: opere de artă din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, coordonator catalog: Cosmin Ungureanu, Editura Muzeul Național de Artă al României, 2016. Preţ: 55,00 lei

Evenimente

București: expoziția „În lumea personajelor lui Löwendal”, la Muzeul Național de Artă al României (MNAR)

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) și Fundația Löwendal vă invită vineri, 13 octombrie, ora 18.00 la vernisajul expoziției În lumea personajelor lui Löwendal” , organizată cu ocazia aniversării a 120 de ani de la nașterea lui George Löwendal (1897-1964).

Expoziția organizată la Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei nr. 111, relevă forţa creatoare a acestui artist prolific, a cărui operă acoperă genuri şi stiluri diferite, de la proiecte scenografice avangardiste la portrete cu vână expresionistă, de la peisaje influenţate de lecţia impresionismului şi postimpresionismului la pictură religioasă neobizantină.

Selecţia propusă prezintă circa 120 de lucrări aparţinând Fundaţiei Löwendal și ilustrează diversitatea activităţii lui George Löwendal. Imaginea oferită de pictura, schiţele scenografice şi de costum realizate la Cernăuţi este completată de afişe ce dezvăluie interesul artistului pentru grafica publicitară. Selecția mai cuprinde grafică de șevalet, schițe “proletcultiste”, afișe și reclame inaccesibile publicului în ultimul deceniu.

Lucrările de artă sunt completate de un amplu aparat documentar care conferă evenimentului caracterul unei adevărate expoziții –dosar.

Născut la Sankt-Petersburg într-o familie nobilă, cu vechi rădăcini princiare daneze, George Löwendal ajunge în România după primul război mondial printr-un accident al sorții: el poposește mai întâi la București (1921-1925) stabilindu-se ulterior, pentru un deceniu, la Cernăuți, unde va lucra ca pictor scenograf și director tehnic al nou înființatul Teatru Național.

Modernitatea înnoitoare cultivată de Löwendal în lumea prin excelență citadină a Cernăuților din anii interbelici, se va îmbina neașteptat cu o vână tradițională, regăsită odată cu descoperirea autenticității Bucovinei, cu peisajele, mănăstirile și, mai ales, cu țăranii săi. O experiență sintetizată astfel de artist într-un interviu publicat în iulie 1935 în Facla, “un Gauguin a trebuit să părăsească Parisul pentru Tahiti, ca să găsească noutăți demne de a rămâne mărturie veacurilor; pe mine o soartă mai fericită m-a aruncat într-o Americă nedescoperită încă de pictorii români: Bucovina. (…) Aici au mai rămas așezări de răzeși în care portul de pe vremea lui Ștefan cel Mare se poate găsi nealterat”.

Expoziţia-eveniment este realizată de Muzeul Naţional de Artă al României și Fundaţia Löwendal în parteneriat cu Festivalul Naţional de Teatru (FNT).

Curatori : Ruxandra Demetrescu şi Cristina Cojocaru

Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei nr. 111

Muzeul Național de Artă al României

Perioada: 13 octombrie – 31 ianuarie 2018

Program de vizitare: sâmbătă – miercuri, 10.00 – 18.00 (octombrie – aprilie)

Accesul ultimului vizitator este permis cu o oră înainte de închiderea muzeului.

Bilet de intrare: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună