Bucureşti: Napoleon al III-lea s-a întors glorios în România

Itinerată la Muzeul Naţional al Castelului de la Compiègne în perioada 20 martie – 29 iunie 2009, după ce a fost deschisă la Bucureşti în intervalul octombrie 2008 – februarie 2009, expoziţia Napoleon al III-lea şi Principatele Române se numără printre evenimentele culturale de succes ale verii, însumând un număr de aproximativ 40.000 de vizitatori.

Expoziţia a fost organizată de Muzeul Naţional de Artă al României în colaborare cu Muzeul Naţional al Castelului din Compiègne, cu Reuniunea Muzeelor Naţionale din Franţa şi cu Institutul Francez din Bucureşti, beneficiind de susţinerea constantă a Ambasadei Franţei în România, pentru a marca o dublă aniversare: 200 de ani de la naşterea împăratului Napoleon al III-lea (în 2008) şi 150 de ani de la Unirea înfăptuită prin dubla alegere ca principe domnitor în Moldova şi Ţara Românească a lui Alexandru Ioan Cuza (în 2009).

Expoziţia a prezentat evenimentele majore din prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca şi cele care au premers creării Regatului României, incluzând legăturile politice şi culturale consistente dintre Franţa şi principatele dunărene, în special în timpul domniei lui Napoleon al III-lea.

Documente-mărturii ale călătorilor francezi în ţările române, scrisorile lui Cuza către Napoleon al III-lea, Tratatul de Pace de la Paris (1857), Tezaurul de la Pietroasa, coroana de oţel a lui Carol I, piese de mobilier din castelul de la Compiègne – reşedinţa preferată a lui Napoleon al III-lea, fotografii de epocă realizate de Carol Pop de Szathmari au stat alături de lucrări de artă semnate de maeştri români şi francezi precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gustave Moreau, Jean-François Millet, Alfred Sisley sau Claude Monet, reuşind a ilustra elocvent, sub aspect documentar, istoric şi artistic, perioada menţionată.

Pentru publicul francez această expoziţie – considerată de critici „remarcabil documentată” – a însemnat în primul rând evocarea personalităţii împăratului Napoleon al III-lea – personaj istoric controversat, cu o reputaţie „puţin glorioasă” în Franţa, dar care are marele merit de a fi promovat principiul unităţii naţionale în Europa. Rolul „providenţial” jucat de Napoleon al III-lea în construirea statului naţional român, precum şi rolul Franţei de arbitru al noului echilibru european pe scena internaţională au fost excelent punctate în expoziţie. Vizitatorii francezi au descoperit nu numai documente istorice şi opere de artă inedite şi valoroase, ci şi istoria genezei unuia dintre „cele mai francofone şi francofile state din Europa”.

Criticii francezi au apreciat îndeosebi creaţiile pictorilor Theodor Aman şi Nicolae Grigorescu, modul în care a fost ilustrat momentul participării Principatelor Române la Expoziţia Universală de la Paris, în 1867 (când a fost expus pentru prima oară în străinătate Tezaurul de la Pietroasa), precum şi prezenţa portretului doctorului român George Bellu (Georges de Bellio), figură culturală de excepţie, unul din primii colecţionari de pictură impresionistă şi prieten al lui Monet.

Aproximativ 30 de muzee şi instituţii din România şi Franţa au împrumutat lucrări pentru această manifestare de amploare: Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul de Artă din Iaşi, Muzeul de Artă din Timişoara, Arhiva Ministerului de Externe Francez, Biblioteca Naţională a Franţei, Muzeul Orsay, Muzeul Luvru, Muzeul Gustave-Moreau, Muzeul Marmottan-Monet, Petit Palais ş.a.

Catalogul bogat ilustrat al expoziţiei reuneşte un ansamblu de articole bine documentate ce permite vizitatorilor să aprofundeze acest subiect.

Toate cele bune,

Alina Patru

Educatie, Comunicare, Proiecte Culturale si Marketing

Muzeul National de Arta al Romaniei

Calea Victoriei 49-53 Bucuresti

tel 021/314.81.19

fax 021/312.43.27

www.mnar.arts.ro

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

Bucureşti: Ultima vizită la Napoleon III

 

Ultimul popas al lui Napoleon al III-lea la Bucuresti

Saptamana 28 ianuarie – 1 februarie este ultima in care expozitia Napoleon al III-lea si Principatele Romane ramane deschisa la MNAR (program de vizitare: miercuri-duminica, 10.00-18.00).

Joi, 29 ianuarie, de la orele 16.00 are loc ultima vizita cu ghidaj gratuit in aceasta expozitie. Cei care doresc sa participe se pot inscrie prin telefon 021.314.81.19 sau e-mail: cosmin.ungureanu # art.museum.ro .

Lucrari precum portretul lui Napoleon al III-lea si al imparatesei Eugenia, fotografii rare din timpul Razboiului Crimeii realizate de Carop Pop de Szathmari, coroana de otel a lui Carol I, documente precum Tratatul de la Paris (1856), scrisorile lui Alexandru Ioana Cuza catre Napoleon al III-lea sau  Tratatul de la Berlin (1878) stau alaturi de opere de arta care atesta schimburile culturale intre Romania si Franta.

Operele artistilor romani Theodor Aman si Nicolae Grigorescu sunt expuse in paralel cu lucrari de Gustave Moreau, Jean-François Millet, Alfred Sisley sau Claude Monet – prezent in expozitie cu celebra lucrare Strada Montorgueil. Serbarea din 30 iunie 1878, care a apartinut lui George Bellu.

Alte atractii ale expozitiei includ piesele din Tezaurul de la Pietroasa – prezentat in 1867 la Expozitia Universala de la Paris-, si reconstituirea apartamentului din Castelul de la Compiegne in care a fost gazduit Carol I in timpul sejurului sau, ca invitat al lui Napoleon al III-lea.

Organizata in colaborare cu Muzeul National al Castelului din Compiègne si cu Reuniunea Muzeelor Nationale din Franta, aceasta expozitie a fost special conceputa pentru a marca o dubla aniversare: 200 de ani de la nasterea imparatului Napoleon al III-lea, cel care a jucat un rol crucial in crearea Romaniei moderne, si 150 de ani de la unirea infaptuita sub Alexandru Ioan Cuza.
vernisaj napoleon

Bucureşti: noiembrie la Muzeul Naţional de Artă al României

În luna noiembrie publicul de toate vârstele este invitat la o călătorie în timp pe vremea celui de-al doilea imperiu francez prin intermediul programelor care au loc în expoziţia Napoleon al III-lea şi Principatele Române.

Programele pentru familii se intitulează Pe vremea lui Napoleon al III-lea şi au loc după cum urmează:

Sâmbătă, 1 noiembrie, orele 11.00 şi 15.00 şi duminică, 2 noiembrie, orele 11.00 copii de 6-8ani
Sâmbătă, 8 noiembrie, orele 11.00 şi 15.00 şi duminică, 9 noiembrie, orele 11.00copii de 8-10 ani
Sâmbătă, 15 noiembrie, orele 11.00 şi duminică, 16 noiembrie, orele 11.00 copii de 4-6 ani
Sâmbătă, 15 noiembrie, orele 15.00 şi duminică, 16 noiembrie, orele 15.00copii de 10-12 ani

Tarif: 5 lei / participant
Participarea se face pe bază de programare la telefon: 021/314. 81. 19
sau prin e-mail: angelica # art.museum.ro.

Programele pentru publicul adult vor dezvălui vizitatorilor parcursul expoziţional, ce ilustrază legăturile politice, culturale şi artistice dintre Franţa şi Principatele Române de la sfârşitul secolului al XVIII-lea până în 1881, anul proclamării Regatului României.
Beneficiind de o scenografie deosebită, expoziţia prezintă 200 de obiecte – picturi, sculpturi, piese de mobilier şi artă decorativă, precum şi documente şi fotografii rare – provenind de la 29 de muzee şi instituţii din Franţa şi România.

Un ceas pentru artă (vizită ghidată în expoziţie)
Joi, 6 noiembrie, orele 16.00

Rendez-vous cultural (prelegere însoţită de material ilustrativ)
Sâmbătă, 15 noiembrie, orele 11.00

Opera sub clar de … lupă (prezentarea detaliată a unei lucrări din expoziţie)
Joi, 20 noiembrie, orele 16.00

Participarea se face pe bază de programare la telefon: 021/314. 81. 19
sau prin e-mail: cosmin.ungureanu # art.museum.ro.

București: Conferinţa „Modernizare socială şi instituţională în Principatele Române, 1831-1859”

La Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române se va desfăşura în zilele de 10-11 octombrie 2013 Conferinţa cu titlul Modernizare socială şi instituţională în Principatele Române, 1831-1859″.

Modernizare-sociala-si-institutionala-in-Principatele-Romane
Comitetul de organizare a Conferinţei este format din dr. Viorel Achim (coordonator), dr. Venera Achim şi dr. Raluca Tomi.
Va avea loc la sediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, din Bd. Aviatorilor 1, Sector 1, Bucureşti.
Conferinţa îşi propune să adune laolaltă istorici din diferite generaţii, de la cercetători consacraţi la doctoranzi, care au ca domeniu de studiu principatele române/România în secolul al XIX-lea şi să ofere un cadru de discuţii pe teme de interes pentru chestiunea modernizării sociale şi instituţionale în perioada cuprinsă între introducerea Regulamentelor organice (în anii 1831-1832) şi Unirea principatelor din 1859.

Este organizată în cadrul proiectului de cercetare Mişcarea aboliţionistă în cadrul emancipării civile şi politice în România modernă, finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), cod proiect: PN-II-ID-PCE-2011-3-0655.

http://www.iini-minorities.ro/ro/conferinta-2013

P R O G R A M U L C O N F E R I N Ţ E I

JOI, 10 octombrie 2013

9.30-9.45: Deschiderea Conferinţei

• OVIDIU CRISTEA, Directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”

• VIOREL ACHIM

9.45-11.15

Secţiunea 1. Modernizare în Principatele Române la mijlocul secolului al XIX-lea

Moderator: IOAN STANOMIR

• CĂTĂLIN TURLIUC, Emancipare, occidentalizare şi transfer normativ la mijlocul secolului al XIX-lea în societatea românească

• ALEXANDRU MAMINA, Dispozitivele sociale ale modernizării: factori interni şi externi

• SORIN ANTOHI, Paşoptismul şi posteritatea lui: un bilanţ ideologic

11.15-11.45: Pauză

11.45-12.35

Secţiunea 2. Epoca regulamentară – controverse istoriografice

Moderator: DANIELA BUŞĂ

• MARIAN STROIA, Periodizarea epocii regulamentare. Puncte de vedere

• BOGDAN POPA, Reformator sau cuceritor? Generalul Pavel Dimitrievici Kiseleff în viziunea contemporanilor săi

12.35-12.45: Pauză

12.45-14.00

Secţiunea 3. Modernizarea politică şi administrativă în epoca regulamentară

Moderator: BOGDAN MURGESCU

• DANIELA BUŞĂ, Percepţia străinilor privind modernizarea regimului politic în Principatele Române, 1830–1857

• MIHAIL IOAN OPRIŢESCU, Modernizarea administraţiei în Principatele Române, 1831–1866

• CONSTANTIN ARDELEANU, Sistemul vamal al Principatelor în perioada regulamentară

14.00-15.15: Pauză de prânz

15.15-16.15

Secţiunea 4. Chestiunea emancipării populaţiilor minoritare

Moderator: VIOREL ACHIM

• CONSTANTIN IORDACHI, Regulamentele organice şi „chestiunea evreiască” din Ţara Românească şi Moldova

• ANTON COŞA, Mihail Kogălniceanu şi acordarea de drepturi politice catolicilor din Moldova

16.15-16.30: Pauză

16.30-17.30

Secţiunea 5. Biserica în epoca regulamentară

Moderator: SILVIU VĂCARU

• COSTIN SCURTU, Biserica Ortodoxă Română sub Regulamentele organice

• ALEXANDRINA CUŢUI, Aspecte ale repercusiunilor asupra clerului ortodox participant la evenimentele paşoptiste din Principatele Române

VINERI, 11 octombrie 2013

9.00-10.30

Secţiunea 6. Aspecte ale modernizării sociale şi culturale a Principatelor Române

Moderator: CONSTANTIN ARDELEANU

• SILVIU VĂCARU, Moştenirea culturală în epoca regulamentară

• ILEANA CĂZAN, Între corupţie şi neputinţă: aspecte edilitare în Bucureşti la început de modernitate

• ŞTEFAN PETRESCU, ”Cu lacrimi fierbinţi mă rog…” Despre sărăcie şi alteritate în jalbele din arhiva Eforiei Caselor Făcătoare de Bine din Ţara Românească (1832–1840)

10.30-11.00: Pauză

11.00-12.30

Secţiunea 7. Modificări în domeniul robiei în deceniile patru-şase ale secolului ale secolului al XIX-lea

Moderator: CĂTĂLIN TURLIUC

• VIOREL ACHIM, Mutaţii de ordin social în ce priveşte populaţia ţigănească în epoca dezrobirii

• BOGDAN MATEESCU, Reglementarea căsătoriilor robilor: ipostază a modernizării şi formă de exercitare a proprietăţii. Stat şi Biserică în Valahia anilor 1830 şi 1840

• PETRE MATEI, Discursuri tradiţionale despre robia ţiganilor în secolul al XIX-lea

12.30-12.45: Pauză

12.45-13.45

Secţiunea 8. Aboliţionismul românesc şi impactul lui social

Moderator: CONSTANTIN IORDACHI

• RALUCA TOMI, Mişcarea aboliţionistă şi opinia publică din Principatele Române – căi şi mijloace de influenţare

• VENERA ACHIM, Proprietarii de robi şi dezrobirea

13.45-14.15

Concluzii

Moderatori: VIOREL ACHIM, CONSTANTIN IORDACHI

14.15-15.30: Prânz

Locul de desfăşurare a Conferinţei:

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”

Bd. Aviatorilor 1, sector 1, Bucureşti

Conferinţă organizată cu sprijinul Consiliului Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică, CNCS-UEFISCDI, proiect PN-II-ID-PCE-2011-3-0655,

„Mişcarea aboliţionistă în contextul emancipării civile şi politice în România modernă”