București: Expoziţie de fotografie Iosif Berman la Muzeul Naţional Cotroceni

Afis_Berman

Muzeul Naţional Cotroceni organizează miercuri, 25 septembrie 2013, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale muzeului, vernisajul expoziţiei ”România interbelică în fotografiile lui Iosif Berman”, dedicată Zilei Internaţionale a Patrimoniului.

Expoziţia este organizată în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional de Istorie a României, cărora li se alătură Colecţia Luiza Berman, cu fotografii inedite de familie, oferite spre expunere Muzeului Naţional Cotroceni, prin amabilitatea doamnei Adina Ştefan.

Fotograful şi fotoreporterul Iosif Berman s-a născut la 17 ianuarie 1892, la Burdujeni, lângă Suceava, într-o familie de evrei. A învăţat să fotografieze încă de pe vremea când urma liceul la Suceava, stând pe lângă fotografii ambulanţi din oraş şi frecventând atelierele fotografice.

În anul 1912, la vârsta de 20 de ani, Iosif Berman a venit la Bucureşti, unde a participat la un concurs de fotografii organizat de Constantin Mille, director al ziarului Adevărul“, şi cel care a plasat această publicaţie în elita presei române moderne. La acest concurs, tânărul Berman, ca urmare a cunoştinţelor fotografice dobândite şi mai ales datorită chemării native pe care o avea pentru această meserie, a câştigat Premiul I şi a fost angajat la publicaţiile lui Constantin Mille – Adevărul şi Dimineaţa.

Personalitatea lui Iosif Berman este recunoscută pe plan naţional şi internaţional, pe parcursul anilor interbelici, fotografiile lui apărând în „Adevărul”, „Dimineaţa”, „Curentul”, „Realitatea Ilustrată”, „România Ilustrată”, „Ilustraţiunea Română”, „Cuvântul Liber”, „L’Indépendance Roumaine”, precum şi în „National Geographic” şi „The New York Times”. Iosif Berman a fost şi fotoreporter corespondent al agenţiilor de presă Associated Press” şi „Scandinavian Newspaper Press”. A fost şi fotograf al Casei Regale a României şi în acelaşi timp a participat şi la campaniile monografice organizate de profesorul şi sociologul Dimitrie Gusti.

În cadrul expoziţiei pe care Muzeul Naţional Cotroceni o organizează, la un interval de 10 ani, după cea organizată în anul 2003, de către Muzeul Ţăranului Român, este cuprinsă întreaga tematică a creaţiei lui Iosif Berman: fotografii în care apar regele Ferdinand I, regina Maria, regele Carol al II-lea, principele Mihai şi alţi membri ai familiei regale, alături de oameni politici şi de cultură ai vremii, domni şi doamne îmbrăcaţi după moda pariziană, cunoscutele fotografii cu mulţimea trecătorilor şi automobilelor pe Calea Victoriei, petrecerea timpului liber la terase şi picnicuri, trecători grăbiţi, ploaia căzând pe străzi, prima ninsoare, instantanee din parcurile Cişmigiu, Carol şi Herăstrău, străzi inundate şi mocirloase, ţărani cu cobiliţe, pieţe şi hale, lustragii, obiceiuri de sărbători, cumpărarea brazilor, căluşari, tarafuri, dar şi imagini din diferite cartiere, sau clădiri şi monumente, unele dintre ele astăzi dispărute.

În expoziţie se regăsesc şi fotografii din campaniile monografice ale profesorului Dimitrie Gusti, de la Nereju (Vrancea, 1927), Fundul Moldovei (Suceava, 1928), Drăguş (Braşov, 1929), Runcu (Gorj, 1930), Cornova (Basarabia, 1931), la care Iosif Berman a participat, în calitate de fotograf. Iosif Berman a reuşit să fie fotograful care a prezentat lumea satului românesc interbelic, fiind considerat primul profesionist al fotografiei etnografice româneşti.

Iosif Berman a fost un apropiat al marilor scriitori şi reporteri ai vremii: Filip Brunea-Fox considerat „prinţul reportajelor“ şi Geo Bogza, dar şi a caricaturistului Ross, fiind influenţat de noile curente avangardiste. Despre Berman, Geo Bogza spunea că a produs o revoluţie în lumea imaginilor fotografice, smulgându-le din anchiloza de până atunci şi încărcându-le cu viaţă adevărată”.

Promulgarea primelor legi cu caracter antisemit, după venirea la putere a guvernului Goga-Cuza în 1937, a dus la închiderea ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“, lui Iosif Berman fiindu-i interzis să mai fotografieze. Acest lucru i-a declanşat o puternică depresie, ceea ce a dus, alături de alte probleme de sănătate, la moartea sa prematură la 17 septembrie 1941, la numai 49 de ani.

Iosif Berman a fost numit de către contemporanii şi apropiaţii săi: „decanul fotoreporterilor români“, „omul cu o mie de ochi“, „vânătorul de nori“, „coautor al imaginii satului şi al ţăranului român“. A fost în acelaşi timp şi un magician al aparatului de fotografiat, un om îndrăgostit de meseria sa, un om care a trăit atâta timp cât a putut fotografia.

Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 25 septembrie – 20 octombrie 2013, de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30, şi beneficiază de un album, care va putea fi achiziţionat de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis între orele 9.30 – 17.30.

Partener principal: Apa Nova

Parteneri: Konica Minolta

Parteneri media: Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Radio France International, Vacanţe la ţară, Traveller Magazin, Diplomat Club, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Bucureşti Fm, Agenţia de presă Rador, Şapte Seri, ArtOut, Căminul, Port.ro, Business Woman, Q Magazine, Artindex, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Historia, Breslo, Modernism.ro., TVCity, SensoTV.

Ştefania Ciubotaru

Relaţii Publice

021.317.31.06

relatiipublice@muzeulcotroceni.ro

Hârşova: ziua porților deschise

ZIUA PORŢILOR DESCHISE-HÂRŞOVA, 2013. ARHEOLOGIA PREVENTIVĂ ŞI CERCETAREA MONUMENTELOR

             Afis

   Ediţia din acest an a manifestării ZIUA PORŢILOR DESCHISE este dedicată prezentării rezultatelor obţinute în cercetarea arheologică pe investiţile „Extindere şi reabilitare aducţiune, extindere aducţiune, extindere reţea canalizare şi 3 statii de pompare noi ape uzate-localitatea Hârşova” şi „Staţie epurare nouă, inclusiv treapta terţiară-localitatea Hârşova” – beneficiar RAJA Constanta. Având în vedere că oraşul Hârşova are o mare încarcătură istorică, Ministerul Culturii a impus cercetarea arheologică pe anumite segmente ale investiţiei. Printr-o bună corelare a activităţilor dintre constructor, SC Fluid Serv Development SA Constanţa, şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, activitatea de cercetare s-a derulat fără ca investiţia să aibă de suferit şi să se înregistreze întârzieri din această cauză. Pe traseul principal al conductei magistrale care uneşte statiile de pompare 1 şi 2 au fost realizate cele mai importante descoperiri. Este vorba de resturi de constructii din epoca medievală, morminte de epocă romano-bizantină (cel mai probabil sec. IV p. Chr), şi resturi ale incintei care apăra oraşul fortificat începând din prima parte a secolului al XVII-lea. Ultimile sunt deosebit de importante şi constau într-un turn de colţ de forma rotundă, practic un bastion, şi poarta de intrare în oraş de pe latura de nord a incintei, o construcţie, se pare monumentală. Descoperirile arheologice confirmă izvoarele istorice ale epocii, descrierea călătorului turc Evlia Celebi, ale contelui de Langeron, planul generalului von Moltke, două stampe din anul 1826, care arătau în secolele XVII-XIX un oraş mare şi înfloritor la Dunăre apărat de un zid de incintă, din care actualele cercetări au reuşit să identifice elementele prezentate mai sus.

                Manifestarea se desfăşoară prin colaborarea tuturor factorilor care au participat la proiectul de cercetare: instituţia muzeală, Consiliul Judeţean în calitate de proprietar al cetăţii de la Hârşova, cele două societăţi constructoare ale investiţiilor, autoritatea locală.  La ora 11,00 la Muzeul Carsium Hârşova se va face prezentarea descoperirilor.  În afară de expunerea arheologilor, presărată cu instantanee din timpul cercetărilor, vor fi organizate şi două expoziţii, una cu cele mai importante materiale descoperite, cealaltă cu imagini vechi ale  cetăţii de la Hârşova.

                La acţiune sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai instituţiilor organizatoare, autorităţi, elevi de la şcolile din localitate, locuitori ai oraşului interesaţi de propria istorie. Pe parcursul întregii zile, intrarea în muzeu este liberă.

Ziua Porţilor Deschise de anul acesta se înscrie în cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului, ediţia  a XXI-a. Tema generală  „Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii şi viticulturii” este ilustrată pe afiş de fragmentele de amfore descoperite, unele fiind utilizate pentru transportul vinului.

                Persoana contact

                Dr. Constantin Nicolae,

               Tel. Fix  Muzeul Carsium -0241 871033; mob.- 0740233060; e-mail- ct.nicolae@yahoo.com

Brăila: vernisajul expoziției Cultivarea pomilor fructiferi și a viței de vie, ocupații tradiționale în spațiul românesc

Muzeului Brăilei – secția „Etnografie și Artă Populară” vă invită la Galeria „Gheorghe Naum” din Piața Traian nr. 3 (intrarea prin strada Galați), sâmbătă,
21 septembrie 2013, ora 11, la vernisajul expoziției Cultivarea pomilor fructiferi și a viței de vie, ocupații tradiționale în spațiul românesc, organizată cu ocazia sărbătoririi Zilelor Europene ale Patrimoniului 2013, ediția a XXI-a.

Zilele Europene ale Patrimoniului sunt organizate în fiecare an, în septembrie, în toată Europa, la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europeane. Tema din acest an este „Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii și viticulturii”.

Patrimoniul cultural nu este numai subiect pasiv de contemplare, ci participă activ la viaţa comunităţii, fiind o resursă posibil de utilizat, în scopul creşterii prosperităţii.

Expoziția cuprinde filatelie, maximafilie, cartofilie și ceasuri din colecțiile
Nelu Ivan și Marian Dinu.

Coordonator: Gabriela Cloșcă, muzeograf șef secție „Etnografie și Artă Populară”.

Parteneri: Crama Murfatlar și Alcovin / Vinuri de Măcin (furnizor al Casei Regale a României).

Diana Cosarca
Muzeul Brailei
Serviciul Relatii Publice
Piata Traian nr.3
tel. 0339401003 fax 0339401002
www.muzeulbrailei.ro

Botoșani: expoziția ”De la bob la ulcica de vin”

Vineri, 20 septembrie 2013, orele 15.00, la Muzeul de Etnografie Botoșani, va avea loc deschiderea expoziției ”De la bob la ulcica de vin”.

Expoziția, organizată în contextul manifestărilor culturale prilejuite de Zilele Europene ale Patrimoniului, este modalitatea prin care Muzeul Județean Botoșani oferă vizitatorilor posibilitatea de a admira exponate etnografice și de artă plastică de o deosebită valoare culturală, care se grupează sub tema europeană a evenimentului: ”Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii și viticulturii”.

Șef al secției de artă plastică și etnografie,

Prof. Laura Tocariu

Comuna Giurgeni, jud. Ialomița: Zilele Europene ale Patrimoniului, la Orașul de Floci

ZILELE EUROPENE ALE PATRIMONIULUI, ediţia a XXI-a, 21 septembrie 2013

“Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii şi viticulturii”

afis-viticultura

Începând cu anul 1992, şi în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanţilor ocazia să descopere atât monumente istorice protejate de valoare recunoscută, cât şi situri arheologice sau zone mai puţin cunoscute şi acesibile publicului larg.

Tema sub care se vor desfăşura evenimentele culturale din Zilele Europene ale Patrimoniului. în România se intitulează “Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii şi viticulturii” şi îşi propune să evidenţieze legătura cetăţenilor cu monumentele istorice şi identitatea culturală specifice comunităţii lor, să ofere posibilitatea iniţierii şi organizării unui evantai de evenimente relevante, care să ilustreze activitatea de conservare a patrimoniului cultural (material mobil/imobil sau imaterial), să pună în valoare îndeletnicirile şi produsele tradiţionale din localitate, beneficiile aduse de acestea ca resurse de dezvoltare economică locală.

Activităţile de cultivare şi prelucrare a fructelor şi a strugurilor au constituit, de-a lungul istoriei, ocupaţii importante ale oamenilor, dar şi un izvor de inspiraţie pentru creaţiile literar – artistice, elemente identitare pentru mediul în care trăiau. Aşa după cum menționa Anton Maria del Chiaro (memorialist italian, secretar pentru limbile italiană şi latină al lui Constantin Brâncoveanu şi al succesorilor acestuia, Ştefan Cantacuzino şi Nicolae Mavrocordat) , cea mai mare parte a Transilvaniei se îndestula din Valahia cu cele mai bune vinuri albe şi roşii, cu gust delicat şi sănătos pentru stomac. Ca băuturi erau menționate vinul, miedul, berea, rachiul, braga şi altele.

In acest context, Consiliul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Judeţean Ialomiţa și Institutul Național al Patrimoniului din București, organizează cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Orașul de Floci, în data de 21 septembrie 2013, de la ora 11,00 o manifestare culturală la care sunt invitaţi să participe toţi iubitorii sitului arheologic de la orasul naşterii lui Mihai Viteazul, unde vor fi prezentate principalele descoperiri din campania arheologică a anului 2013, precum și o expoziţie cu recipiente de păstrat vin descoperite aici.

De asemenea, toti cei care sunt iubitori ai acestui loc sunt invitaţi să participe la lansarea proiectului de înfiinţare a Asociaţiei Culturale “Prietenii Oraşului de Floci”, care se va constitui în perioada imediat următoare, pentru a asigura coerenţa acţiunilor de punere în valoare, la nivel regional, naţional şi internaţional, a patrimoniului cultural-istoric din singurul sit arheologic de tip urban, medieval din Europa peste care n-au mai fost urme de locuire după distrugerea sa.

Înscrierea pentru participarea la manifestarea culturală organizată se poate face la adresele de e-mail:cji@cicnet.ro şi mjialomita@yahoo.com.

Se asigură transportul cu autocar, în limita a 40 de locuri.

România: Resurse documentare online utile pentru Zilele Europene ale Patrimoniului

Resurse documentare online utile

pentru Zilele Europene ale Patrimoniului,

21 septembrie 2013

Din 1992 România a participat la Zilelor Europene ale Patrimoniului, evenimente organizate anual în toată Europa, la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europeane.

Evenimentele din acest an în România, din 21 Septembrie 2013, au ca temă Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii şi viticulturii.

Prin această tema România îşi propune să evidenţieze beneficiile aduse de îndeletnicirile tradiţionale la activitatea de conservare a patrimoniul cultural şi la dezvoltarea economică a comunităţii prin promovarea meseriilor tradiţionale, a produselor tradiţionale, a turismului cultural, a industriei activităţilor culturale etc.

Între resursele informaționale online puse la dispoziție de către Institutul Național al Patrimoniului specialiștilor, dar și publicului larg semnalăm cele care se circumscriu acestei teme.

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii - GOLEŞTI

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii – GOLEŞTI

1. MUZEE (sunt oferite prezentări, imagini, date de contact sau tururi virtuale)

a. Muzee care au ca profil principal prezentării istoriei viticulturii/pomiculturii:

– muzeu de importanță regională, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Golești, jud. Argeș (prezentare, imagini, adresă http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=85&-Muzeul-Viticulturii-si-Pomiculturii-GOLESTI-Arges

județul Arad, Muzeul Viei şi Vinului – Miniș, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=72&-Muzeul-Viei-si-Vinului-MINIS-Arad

județul Iași, Muzeul Viei şi Vinului – Hârlău, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=755&-Muzeul-Viei-si-Vinului-HARLAU-Iasi

județul Prahova: Expoziţia permanentă „Tohani – Popas pe drumul vinului” http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1688&-Expozitia-permanenta-Tohani-Popas-pe-drumul-vinului-TOHANI-Prahova

– Muzeul ”Crama 1777” Valea Călugărească, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1922&-Muzeul-”Crama-1777”–Prahova

județul Vrancea: Muzeul Viticol – Odobești, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=679&-Muzeul-Viticol-ODOBESTI-Vrancea

b. Muzee care au colecții ce prezintă aspecte ale istoriei viticulturii/pomiculturii:

– Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti„- București, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=48&-Muzeul-National-al-Satului-Dimitrie-Gusti-BUCURESTI ; tur virtual: http://www.muzeul-satului.ro

– muzeu de importanță națională, ce prezintă îndeosebi instalațiile tehnice, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” – Sibiu, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=549&-Muzeul-Civilizatiei-Populare-Traditionale-ASTRA-SIBIU ; tur virtual: http://muzeulastra.ro/vizitare/vizita-virtuala.html

– Muzeul Etnografic al Transilvaniei – Cluj Napoca http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=212&-Muzeul-Etnografic-al-Transilvaniei-CLUJ-NAPOCA-Cluj

2. INSTALATII TEHNICE POPULARE DIN CADRUL MUZEELOR ÎN AER LIBER, privind următoarele ocupații:

– pomicultura: http://monumente-etnografice.cimec.ro/?TXT=pomicult

– viticultură: http://monumente-etnografice.cimec.ro/?TXT=viticult

Zdrobitor de fructe, Mărginimea Sibiului

Zdrobitor de fructe, Mărginimea Sibiului

3. UNELTE SI INSTALATII PENTRU PRELUCRAREA STRUGURILOR SI A FRUCTELOR IN PATRIMONIUL CULTURAL NAȚIONAL

Patrimoniul Cultural Naţional cuprinde bunuri culturale cu valoare excepţională pentru umanitate şi deosebită pentru România. Informaţii şi imagini referitoare la aceste bunuri pot fi accesate pe http://clasate.cimec.ro/. Catalogul on-line prezintă peste 39.000 de bunuri culturale şi este îmbogăţit permanent cu circa 500 de noi înregistrări pe lună. Digitizarea asigură accesul publicului larg la informaţii culturale şi totodată prezervarea datelor referitoare la patrimoniul cultural mobil.
Bunurile culturale cu valoare etnografică prezintă aspecte ale ocupațiilor tradiționale de pe teritoriul românesc. Metodele de prelucrare a viței de vie și a fructelor sunt ilustrate prin prezentarea de unelte și instalații folosite pentru obținerea vinului și a fructelor uscate, după procedee consacrate.

Bunuri culturale referitoare la prelucrarea viței de vie și a fructelor sunt păstrate şi pot fi văzute şi în muzeele:

clasate-zilele-patrimoniului

Aurelia Duţu, Ania Stan, Andrei Vasile

Giurgeni, jud. Ialomița: Zilele Europene ale Patrimoniului la Orașul de Floci

ZILELE EUROPENE ALE PATRIMONIULUI, ediţia a XXI-a, 21 septembrie 2013

“Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii şi viticulturii”

Începând cu anul 1992, şi în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanţilor ocazia să descopere atât monumente istorice protejate de valoare recunoscută, cât şi situri arheologice sau zone mai puţin cunoscute şi acesibile publicului larg.

Tema sub care se vor desfăşura evenimentele culturale din Zilele Europene ale Patrimoniului. în România se intitulează “Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii şi viticulturii” şi îşi propune să evidenţieze legătura cetăţenilor cu monumentele istorice şi identitatea culturală specifice comunităţii lor, să ofere posibilitatea iniţierii şi organizării unui evantai de evenimente relevante, care să ilustreze activitatea de conservare a patrimoniului cultural (material mobil/imobil sau imaterial), să pună în valoare îndeletnicirile şi produsele tradiţionale din localitate, beneficiile aduse de acestea ca resurse de dezvoltare economică locală.

Activităţile de cultivare şi prelucrare a fructelor şi a strugurilor au constituit, de-a lungul istoriei, ocupaţii importante ale oamenilor, dar şi un izvor de inspiraţie pentru creaţiile literar – artistice, elemente identitare pentru mediul în care trăiau. Aşa după cum menționa Anton Maria del Chiaro (memorialist italian, secretar pentru limbile italiană şi latină al lui Constantin Brâncoveanu şi al succesorilor acestuia, Ştefan Cantacuzino şi Nicolae Mavrocordat) , cea mai mare parte a Transilvaniei se îndestula din Valahia cu cele mai bune vinuri albe şi roşii, cu gust delicat şi sănătos pentru stomac. Ca băuturi erau menționate vinul, miedul, berea, rachiul, braga şi altele.

In acest context, Consiliul Judeţean Ialomiţa şi Muzeul Judeţean Ialomiţa organizează cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Orașul de Floci, în data de 21 septembrie 2013, de la ora 11,00 o manifestare culturală la care sunt invitaţi să participe toţi iubitorii sitului arheologic de la orasul naşterii lui Mihai Viteazul, unde vor fi prezentate principalele descoperiri din campania arheologică a anului 2013, precum și o expoziţie cu recipiente de păstrat vin descoperite aici.

De asemenea, toti cei care sunt iubitori ai acestui loc sunt invitaţi să participe la lansarea proiectului de înfiinţare a Asociaţiei Culturale “Prietenii Oraşului de Floci”, care se va constitui în perioada imediat următoare, pentru a asigura coerenţa acţiunilor de punere în valoare, la nivel regional, naţional şi internaţional, a patrimoniului cultural-istoric din singurul sit arheologic de tip urban, medieval din Europa peste care n-au mai fost urme de locuire după distrugerea sa.

Înscrierea pentru participarea la manifestarea culturală organizată se poate face la adresele de e-mail: cji@cicnet.ro şi mjialomita@yahoo.com.

Se asigură transportul cu autocar, în limita a 40 de locuri.