Cluj Napoca: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei anunță deschiderea expoziției „Zei și Muritori din Egiptul Antic”, obiectiv principal al unui amplu proiect de cercetare și restaurare a pieselor din Colecția Egipteană a MNIT
2 septembrie, 2022 - 2 septembrie, 2024
Expoziția „Industria casnică textilă”
Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, organizează la Palatul Culturii, în perioada 10 noiembrie 2023 – 30 iunie 2024, expoziția „Industria casnică textilă”.
Dedicată împlinirii a 80 de ani de la înființarea muzeului, expoziția aduce în atenția publicului colecția de unelte și instalații țărănești, folosite în prelucrarea fibrelor textile vegetale (in, cânepă) și a celor de natură organică (borangic, lână, păr). Printre exponate se regăsesc scârleici, ragile, darace, meliță, fuioare, furci și roți de tors, fuse și drugi, rășchitoare și vârtelnițe, urzitorul, ghergheful și stativele, precum și mostre de fibre și țesături.
Proiectarea acestei expoziții complexe a fost abordată din punct de vedere tematic și artistic, aceasta fiind gândită ca instalație, expunerea etnografică presupunând o exprimare artistică, ce implică modelarea spațiului, jocul volumelor, culorilor și texturilor, pentru a obține un tablou instructiv și estetic.
Expoziția va putea fi vizitată în spațiile Muzeului Etnografic al Moldovei, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 17.00 (ora 16.30, ultima intrare).
Manager,
Dr. Valentina Druțu |
Şef Secție Relaţii Publice, Marketing, Logistică, Proiecte și Programe
Dr. Coralia Costaş |
„Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României”, o nouă expoziție
la Muzeul Național de Istorie a României
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției temporare „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României”. Aceasta va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, începând de astăzi, 21 septembrie 2023.
Expoziția „Portretul Regelui. Carol I în Colecția Filatelică a României” cuprinde obiecte din Colecția Filatelică a României și își propune să evidențieze evoluția tehnicilor de realizare a mărcilor poștale românești de-a lungul domniei lui Carol I. Epoca sa coincide cu începuturile tehnicilor moderne de tipărire a timbrelor și a unei noi preocupări care începea să fascineze colecționarii secolului al XIX-lea: filatelia. De altfel, de la finalul anilor 1800 începe constituirea Colecției Filatelice a României, care a devenit, în timp, cea mai mare colecție de profil din România, cuprinzând numeroase piese rare, unele chiar unice în tipologia lor.
Conceptul expozițional se plasează în jurul procesului laborios și al eforturilor de realizare a mărcilor poștale, având ca figură centrală regele – simbol al statului. Dincolo de valoarea intrinsecă a obiectelor filatelice, putem reconstitui multiplele fațete care alcătuiesc portretul complex al regelui. Prin intermediul matrițelor, fragmente din istoria realizării timbrelor, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până la început de secol XX, observăm o cunoaștere amănunțită a tehnicilor de tipărire. Asistăm, astfel, la o evoluție stilistică și estetică, de la litografii la gravurile emisiunilor comandate la Paris până la momentul în care spațiul românesc se integrează în universul instituțiilor poștale ce transpuneau pe hârtie creațiile artiștilor. Printre obiectele de natură filatelică pe care vizitatorii le vor putea admira în această expoziție, se numără piatra litografică a emisiunii „Carol cu favoriți” din 1872, matrițe și timbre poștale realizate în perioada domniei lui Carol I („Paris”, „București”, „Perle”, „Vulturi”, „Spic de Grâu”, „Cifra în patru colțuri”, „40 de ani de domnie”, „25 de ani de la proclamarea regatului”, „Gravate”), scrisori și documente poștale și machete.
Expoziția oferă experiența unei cronologii vizuale ce surprinde momente importante din viața regelui Carol I, prin intermediul machetelor realizate de artiștii perioadei interbelice, precum Ary Murnu sau Dimitrie Știubei. Aceste creații au stat la baza unor emisiuni filatelice, cum sunt „Centenarul nașterii Regelui Carol I”, „Trei Regi” sau „Fundația Regele Carol I”. Proiectul expozițional își propune să depășească tiparul convențional al istoriei evenimențiale, atrăgând atenția asupra contextului care a dus la crearea timbrelor poștale, de la colile fascinante ale secolului al XIX-lea, până la lumea colorată a prezentului.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 21 septembrie 2023 – 1 aprilie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00 (program de vară) și 09:00 – 17:00 (program de iarnă).
Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț aduce în atenția publicului, începând cu data de 13 mai 2023, o nouă expoziție foto-documentară, outdoor, intitulată „Incursiune în istoria Școlii Domnești – 170 de ani de la deschidere”. Timp de un an cei interesați vor putea descoperi, parcurgând cele 9 panouri situate în curtea instituției amintite, modul în care prima școală publică din Târgu Neamț, martor tăcut al istoriei locale, a evoluat timp de mai bine de un secol și jumătate.
Construită la mijlocul secolului al XIX-lea, din inițiativa domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853, 1854-1856), pe proprietatea Mănăstirilor Neamț și Secu, aflate sub conducerea starețului Neonil Buzilă (1789-1853), Școala Domnească, din orașul situat la poalele Cetății Neamț, a fost inaugurată în toamna anului 1852, însă și-a primit elevii abia la 1 iunie 1853. Având de-a lungul timpului institutori meniți pentru vocația didactică, precum părintele Isaia Teodorescu, soții George și Smaranda Cosmovici, Leon Mrejeriu sau învățătorul Mihai Stamate, prima școală publică de băieți din acest oraș a oferit culturii și tagmei bisericești personalități ale căror nume au rămas de referință în domeniile cărora li s-au dedicat (scriitorul Ion Creangă, filosoful Vasile Conta, lingvistul Alexandru Lambrior, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim Munteanu și învățătorul Mihai Busuioc).
Prima decadă a secolului al XX-lea anunța organizarea unor evenimente memorabile pentru istoria națională, precum comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare (1904) și jubileul de 50 de ani de la Unirea Principatelor Române (1909). La o scară mai mică și cu o importanță aparte pentru memoria acestor locuri, la Târgu Neamț, în 1903, directorul Cosmovici prelua inițiativa celebrării semicentenarului Școlii Domnești, prilej cu care instituția de învățământ a primit numele ctitorului său.
Din a doua jumătate a veacului al XX-lea, sălile școlii în care a învățat scriitorul Ion Creangă au devenit neîncăpătoare pentru noile generații de elevi, astfel că prestigiul și amintirea ctitoriei lui Grigore Ghica Vodă au fost preluate și transmise mai departe de Școala Gimnazială Domnească. În acest context a fost posibilă instalarea în imobilul primei unități de învățământ public din Târgu Neamț a Muzeului de Istorie și Etnografie, opera perseverentului director Dumitru Constantinescu. Moștenirea lui a fost perpetuată de specialiști precum profesorul Gavril Luca, dr. Gheorghe Dumitroaia, dr. Elena Florescu și îmbogățită de donatori precum profesorul Vasile Vrânceanu care, cu generozitate și altruism, a donat Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț un număr impresionant de piese etnografice, obiecte cu valoarea istorică, piese arheologice, documente vechi, fotografii etc., strânse cu multă tenacitate pe parcursul celor 40 de ani de carieră didactică.
Instituția de cultură târg nemțeană, care păstrează memoria orașului, și-a asumat misiunea de a readuce în prezent amintirea primei școli publice din urbea situată în nord-estul județului Neamț. De mai bine de 150 de ani fosta Școala Domnească este definită de funcția educativă cu care a fost înzestrată încă de la început, din 1853, iar Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț duce mai departe menirea inițială a acestei clădiri monument istoric.
Expoziția temporară „Incursiune în istoria Școlii Domnești – 170 de ani de la deschidere” va putea fi vizitată timp de un an (13 mai 2023-13 mai 2024), conform programului 10-18 (aprilie-septembrie) și 9-17 (octombrie-martie).
Curator: muzeograf Renata-Gabriela Buzău