- This event has passed.
București: conferința susținută de dr. Adina Boroneanț (Institutul de Arheologie Vasile Pârvan), cu tema: „Nici o masă fără pește? Pescuitul la Porțile de Fier acum 8000 de ani”, care va avea loc la Muzeul George Severeanu
26 octombrie, 2023
Joi, 26 octombrie 2023, la ora 17.00, vă invităm la conferința susținută de dr. Adina Boroneanț (Institutul de Arheologie Vasile Pârvan), cu tema: „Nici o masă fără pește? Pescuitul la Porțile de Fier acum 8000 de ani”, care va avea loc la Muzeul George Severeanu (Str. Henri Coandă nr. 26).
Coordonator serie conferințe: prof. Ioan Carol Opriș.
Accesul la eveniment se va face în baza unei rezervări prin email la adresa muzeul.severeanu@muzeulbucurestiului.ro, cu confirmare, în limita locurilor disponibile.
Preț bilet: 10 lei. Achiziționarea biletului se face la stand, înaintea începerii conferinței.
Preț bilet: 10 lei. Achiziționarea biletului se face la stand, înaintea începerii conferinței.
DESPRE CONFERINȚĂ
În mod tradițional, dieta a comunităților de acum cca. 8200-7500 de ani (perioadă cunoscută drept neolitic timpuriu) era considerată ca fiind alimentată creșterea animalelor (carne și derivate din lapte), agricultura primitivă (câteva tipuri de cereale și legume domestice) și mult mai rar, vânătoare, pescuit și culesul unor plante și fructe sălbatice. În zona Porțile de Fier ale Dunării (pe ambele maluri ale fluviului) aportul de carne și produse lactate este confirmat de prezența în siturile arheologice a resturilor faunistice de oaie, capră și porc, toate specii domestice . Cercetări recente au confirmat și prezența unor specii domestice de cereale și legume. Studiul faunistic al resturilor de pești sugerează consumul unor specii diverse, cu indivizi deseori de dimensiuni impresionante.
În mod tradițional, dieta a comunităților de acum cca. 8200-7500 de ani (perioadă cunoscută drept neolitic timpuriu) era considerată ca fiind alimentată creșterea animalelor (carne și derivate din lapte), agricultura primitivă (câteva tipuri de cereale și legume domestice) și mult mai rar, vânătoare, pescuit și culesul unor plante și fructe sălbatice. În zona Porțile de Fier ale Dunării (pe ambele maluri ale fluviului) aportul de carne și produse lactate este confirmat de prezența în siturile arheologice a resturilor faunistice de oaie, capră și porc, toate specii domestice . Cercetări recente au confirmat și prezența unor specii domestice de cereale și legume. Studiul faunistic al resturilor de pești sugerează consumul unor specii diverse, cu indivizi deseori de dimensiuni impresionante.
Analiza oaselor umane cu ajutorul izotopilor stabili indică, în mod surprinzător, resursele acvatice ca având aportul cel mai important în dieta acestor indivizi, uneori de peste 75%. Același lucru este sugerat și de analizele de conținut al unor fragmente de vase ceramice, utilizate la gătitul peștelui.
Cercetările arheologice recente desfășurate la Schela Cladovei, jud Mehedinți au pus în evidență prezența unui număr semnificativ de greutăți de plasă și/sau de undiță din piatră și ceramică. Piese similare au fost regăsite în majoritatea siturilor arheologice atribuite acestei perioade din zonă. Acest greutăți completează inventarul arheologic cunoscut din cercetările anterioare: vârfuri de os, harpoane din corn de cerb și bastoane de piatră, utilizate în pescuitul preistoric. Cunoscând speciile de pești
Metodele și tehnicile de pescuit documentate la comunități tradiționale din perioada istorică din diverse părți ale lumii oferă, prin paralela inventarului, a mediului înconjurător și a tipului de societate, pot reconstrui o imagine relativ bine conturată asupra practicilor de pescuit din neoliticul timpuriu de la Porțile de Fier, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a vieții oamenilor pe malurile Dunării acum 8000 de ani.
DESPRE CONFERENȚIAR
Dr. habil. Adina Boroneanț este absolventa atât a Facultății de Automatică cât și a Facultății de Istorie din București, fiind interesată cu precădere de arheologia sfârșitului de Pleistocen (paleolitic final/epipaleolitic) și a primei părți a Holocenului (mezolitic, neolitic, epoca bronzului). Este cercetător științific și conducător de doctorat la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, studiile sale concentrându-se asupra cercetărilor interdisciplinare de natură arheometrică dar și a aspectelor funerare și a subzistenței comunităților mezolitice și neolitice din zona Porțile de Fier.
Dr. habil. Adina Boroneanț este absolventa atât a Facultății de Automatică cât și a Facultății de Istorie din București, fiind interesată cu precădere de arheologia sfârșitului de Pleistocen (paleolitic final/epipaleolitic) și a primei părți a Holocenului (mezolitic, neolitic, epoca bronzului). Este cercetător științific și conducător de doctorat la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, studiile sale concentrându-se asupra cercetărilor interdisciplinare de natură arheometrică dar și a aspectelor funerare și a subzistenței comunităților mezolitice și neolitice din zona Porțile de Fier.