Online: Adrian Mureşan sosește miercuri, 17 februarie 2021, ora 19.00, la „Serile de non-ficțiune” cu volumul „Vârstele subversiunii. N. Steinhardt şi deconstrucţia utopiilor” (Editura OMG, Cluj-Napoca, 2020) despre care va dezbate împreună cu Clara Mareș și Alex Goldiș, la întâlnirea moderată de scriitorul Vasile Ernu.

Pentru a participa, accesați link-ul pe platforma Zoom:
https://us02web.zoom.us/j/88312959865.

Adrian Mureșan s-a născut în 24 septembrie 1982, la Cluj-Napoca. Este eseist, critic literar şi profesor de literatură română. A urmat cursurile Facultăţii de Litere, Secţia Română-Franceză, şi programul masteral „Literatura română: modernitate şi context european”, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”. Doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti, cu calificativul „excelent” (summa cum laude).
Publică cronici, eseuri, recenzii în reviste culturale sau de specialitate: ”Observator cultural”, „Dilema veche”, „Viaţa Românească”, „Steaua”, „Transilvania” etc., şi proză pe platforma lapunkt.ro. Cele mai recente apariţii (în volume colective): „Prezentul comunismului: memorie culturală şi abordări istoriografice”, Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2016; „Studii de literatură română recentă: Teme şi motive literare în proza scurtă”, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2016; „Memorialistica românească: între documentul istoric şi obiectul estetic”, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2017. Ediţii îngrijite: N. Steinhardt, „Opere 16. Călătoria unui fiu risipitor. Eseu romanţat asupra neizbânzii”, Polirom – Mănăstirea Rohia, Iaşi, 2013.

„Precum în cazul colegilor săi de promoție universitară (Adriana Stan, Alex Goldiș, Cosmin Borza, Claudiu Turcuș), cu care întreține o relație de solidaritate stimulativă, și în cel al lui Adrian Mureșan sunt vizibile (la apogeu în cartea de față) reale calități pentru cercetare în critica și istoria literară, dintre care minuțiozitatea documentării, loialitatea față de subiect (aici, N. Steinhardt), ingeniozitatea ideatică, apetitul pentru identificarea de familii de spirite (și, în general, pentru categorii și topuri), plăcerea în a antrena comparații (convingătoare, aș sublinia) și plasticitatea în a scrie (care, în ce îl privește, este mai mere o tentativă de a seduce cititorul).”
– Sanda Cordoș

„Avem, în demersul lui Adrian Mureșan, cea mai bună monografie dedicată lui N. Steinhardt până acum, a cărei miză polemică implicită constă în a demonstra că autorul «Jurnalului fericirii» nu e un personaj neînseriabil, coborât din eterul scriitorilor teologi, ci un gânditor modern, perfect situabil în epoca lui. Efortul de contextualizare a memorialistului, a criticului și chiar a teoreticianului literar îl scoate definitiv pe Steinhardt din zona eseisticii – de care receptarea anterioară a fost atât de afectată – și îl restituie istoriei literaturii.” – Alex Goldiș