Views Navigation

Event Views Navigation

Today

București: Dino Park Bucuresti în curtea Muzeului Național de Geologie

Muzeul Național Geologic - București Şos. Kiseleff nr. 2, București, București

Dinozauri animați prin tehnologie de ultimă generație, transformă Dino Park în locul unde subiectul cercetării active se îmbină perfect cu distracția Aventurează-te într-o călătorie în trecutul îndepărtat al Pământului, alături de prietenii tăi #dinozaurii! Să fii pregătit! Echipe de paleontologi pasionati și tehnicieni pricepuți de pe două continente - Asia și Europa, au pentru creat special pentru tine posibilitatea unei experiente de neuitat, printr-o interacțiune reală cu animalele preistorice. Expoziția este organizată de către Compania Dino Life, proiectul fiind susținut de Institutul Geologic al României. Vizitarea expoziției este taxată separat de expoziția permanentă din interiorul Muzeului Național de Geologie. Detalii pe pagina Dino Park Bucuresti

București: Dincolo de legendă. Neagoe Basarab, 1 decembrie 2021 – 31 decembrie 2022, Muzeul Național de Artă al României

Muzeul Național de Artă al României - București Calea Victoriei 49-53, București 010063, București, București

Dincolo de legendă. Neagoe Basarab Galeria de Artă Veche Românească 1 decembrie 2021 - 31 decembrie 2022 Curatori: Emanuela Cernea, Iuliana Dumitrașcu Coordonator: Călin Stegerean   Expoziție dedicată artei din epoca lui Neagoe Basarab (1512-1521) care marchează 500 de ani de la moartea sa, propunând o lectură insolită a operei sale culturale. Expoziția pune în valoare complexa personalitate a voievodului, autor al primei scrieri literare concepute în spațiul românesc: „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, ctitor al Mănăstirii de la Curtea de Argeș, susținător al unei campanii de patronaj artistic, ale cărei urme sunt reperabile până astăzi, peste tot în lume. Display-ul expozițional gravitează în jurul unor icoane, comandate de Neagoe Basarab cu cinci veacuri în urmă şi restaurate cu prilejul acestei expoziții. Acestea vor completa ansamblul unic de fresce ale bisericii de la Curtea de Argeș din colecția MNAR, pentru a ilustra standardele ridicate ale școlii de pictură din Țara Românească de la începutul secolului XVI. Scenografia expozițională sugerează spațiul inventat de meșterii lui Neagoe Basarab şi replicat în marile ctitorii voievodale din spațiul românesc. Expoziția va integra periodic un recital de poezie cu legenda Meșterului Manole susținut de cunoscuta interpretă Viorica Vatamanu, în regia lui Gavriil Pinte.   Cu prilejul Zilei Naționale, Muzeul Național de Artă al României inaugurează cinci expoziții eveniment, care aduc în prim plan două personalități remarcabile, din diferite epoci, definitorii pentru cultura din România: Dincolo de legendă. Neagoe Basarab și Pallady 150 – titlu generic care integrează 4 expoziții dedicate pictorului Theodor Pallady. „Aducem în spațiul culturii de azi nu numai o parte din tezaurul artistic al României dar și o viziune care îl integrează în spiritul contemporanității, în rezonanță cu așteptările publicului larg și chiar dincolo de acestea. Sperăm ca publicul să le viziteze de Ziua Națională, când muzeele noastre sunt deschise și accesul gratuit.” declară Călin Stegerean, directorul general al Muzeului Național de Artă al României.  

Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ organizează, în perioada 31 decembrie 2021 – 31 decembrie 2022, la Palatul Culturii, expoziția temporară „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment”.

Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu" - Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași Piaţa Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Expoziția „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment”   Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldovaˮ Iași organizează, în perioada 31 decembrie 2021 – 31 decembrie 2022, la Palatul Culturii, expoziția temporară „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment”. Evoluţia radioului include o serie de experimente şi descoperiri care au culminat cu invenţia primului receptor fără fir, realizată de Guillermo Marconi (1874-1937), cel care a intuit posibilităţile excepţionale privind utilizarea undelor electromagnetice în transmisiunile telegrafice fără fir. Conceput inițial doar pentru a transmite semnale, radioul a devenit în timp un important și apreciat mijloc de informare și divertisment. Expoziția „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment” ilustrează prin intermediul a peste 80 de obiecte originale (aparate de emisie - recepție, radioreceptoare, difuzoare, accesorii utilizate în radiocomunicații, broșuri și reviste de specialitate ș.a), dar și a materialului complementar (fotografii și informații prezentate pe diverse suporturi tipografice), eforturile deosebite ale inventatorilor, descoperirile importante din domeniu, evenimentele tragice rămase în conştiinţa publică chiar şi până azi (vasul Titanic se scufunda lent în timp ce radiotelegrafistul transmitea încontinuu, la 15 aprilie 1912, semnalele S.O.S.), audiţiile publice, entuziasmul sau perplexitatea oamenilor în faţa acestei invenții, ce evidențiază faptul că ingeniozitatea umană nu are limite. Acest periplu în universul undelor radio prezintă publicului o gamă variată de aparate radio din colecția muzeului, de la cele mai simple (cu galenă), până la cele mai complexe (cu amplificare directă, cu reacție sau super-reacție și superheterodină cu tuburi electronice și tranzistoare), realizate de firme prestigioase din străinătate (Phillips, Telefunken, Atwater Kent, Zenith, Philco, Mende, Tesla ș.a.), dar și românești (Radio Popular, Electronica, Tehnoton). Expoziţia „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment” va putea fi vizitată în spațiul expozițional al Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ, de marți până duminică, în intervalul orar 10.00 - 17.00 (ora 16.30, ultimul bilet), cu respectarea normelor impuse în contextul pandemiei. Accesul în muzee se face în baza prezentării certificatului verde Covid-19. Curatorii expoziției sunt dr. Monica Nănescu, șef al Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ și muzeograf Lenuța Chiriță, care au fost susținuți în demersul lor de conservatorii Cristina Celia Iacob și Mariana Spătaru.         Manager interimar, Drd. Valentina Druțu     Şef Secția Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş  

Muzeul Municipiului București propune, prin Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, proiectul on-line „Comorile lăzilor de zestre”

Muzeul dr. Nicolae Minovici - Muzeul Municipiului București Str. Dr. Nicolae Minovici nr.1, București, București

Proiect online la Muzeul Dr. Nicolae Minovici: „Comorile lăzilor de zestre”   Pentru a stabili o legătură între obiecte de patrimoniu și preocupările publicului vizat, interesat de arta populară românească, Muzeul Municipiului București propune, prin Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici aflat în componența sa, proiectul on-line „Comorile lăzilor de zestre”.  Folosind pagina de Facebook a Muzeului Nicolae Minovici - https://www.facebook.com/MuzeulNMinovici - și website-ul Muzeului Municipiului București - https://muzeulbucurestiului.ro/ - pe întreg parcursul anului 2022 va fi prezentat un studiu aprofundat realizat de tineri muzeografi despre colecția de țesătură a muzeului, prin care vor fi oferite informații despre piese ce au fost mai puțin cercetate și promovate. Proiectul începe cu o descriere generală a lăzii de zestre urmând ca, în fiecare lună, cititorii să descopere ce conținea această ladă: de la ii, la cămăși cu poale, fote, catrințe, oprege, brâuri, cingători, marame, pieptare, sumane, perne și fețe de pernă, covoare, ștergare, batiste, prosoape. Lada de zestre a fost și a rămas martorul unei alte lumi cu tainele ei ascunse care, odată deschisă, pe lângă amintiri de suflet, dezvăluie o mare bogăție a textilelor, de un rafinament aparte, importante nu doar prin coloritul vegetal, ci și prin bogăția și valoarea lor care constituie o marcă, o identitate a zonei din care provin aceste minunate piese. Publicul este invitat să se informeze online, iar apoi să le vadă expuse la Muzeul Dr. Nicolae Minovici.   Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici are în patrimoniul său o colecție alcătuită din unsprezece lăzi de zestre (o parte aflându-se în expunerea permanentă), confecționate manual din diferite esențe de lemn: brad, stejar, fag, paltin și tei, lucrate prin diferite tehnici, prin crestare, cioplire, toate fiind incizate, băițuite, unele pictate, realizate prin tehnica „pană și uluc”. Au forme paralelipipedice cu capacele plate, formate din trei bucăți încastrate în două margini, prin sistemul de îmbinare „nut”. Capacul este prins de corpul lăzii cu ajutorul a doi cepi de lemn sau cu balamale metalice, iar cele patru picioare sunt prinse de corpul lăzii prin aceeași metoda de îmbinare - „pană şi uluc”. În mare parte, decorul este simplu și regăsim atât pe capac, cât și pe lateralele lăzilor, diferite motive geometrice: rozete în cercuri concentrice, linii frânte, cruci în cerc, cruci, iar pentru evidenţierea ornamentelor lăzile au fost băiţuite. Indiferent de conținut sau de regiunea etnografică de proveniență, bogăția și valoarea lăzii de zestre constituie o amprentă a zonei respective.  

Muzeul Național Cotroceni lansează vineri, 01 aprilie, concursul ”Surprinde MNC”.

Muzeul Național Cotroceni - București B-dul Geniului nr. 1, București, București

Muzeul Național Cotroceni lansează vineri, 01 aprilie, concursul ”Surprinde MNC”. Prin intermediul acestuia, vizitatorii muzeului sunt invitați să posteze pe contul personal de Instagram o fotografie din interiorul Palatului Cotroceni, cu salonul sau obiectul preferat, însoțită de #surprindemnc. Lunar, o fotografie va fi desemnată câștigătoare și va fi premiată cu două bilete gratuite și un set de albume editate de Muzeul Național Cotroceni. Concursul se va desfășura în perioada 01 aprilie 2022 – 31 martie 2023. Regulamentul Oficial poate fi consultat aici: http://www.muzeulcotroceni.ro/regulament_concurs...

Muzeul Municipiului București vă invită să vedeți, începând de joi, 7 aprilie 2022, la Muzeul Theodor Aman (strada C.A. Rosetti nr. 8 ), expoziția „AMAN ÎN PLEIN-AIR. Invitaţie în grădinile şi parcurile lui Theodor Aman”.

Muzeul "Theodor Aman" - Muzeul Municipiului București Str. C.A. Rosetti nr. 8, București, București

O întâlnire exclusivă cu peisagistul Aman este o bucurie și o mare încântare, mai ales că publicul va avea ocazia să admire lucrări realizate de pictor în ultimele două decenii din viaţă, adică atunci când creatorul ajunsese în perioada sa de maximă maturitate artistică. Muzeul Municipiului București vă invită să vedeți, începând cu data de 7 aprilie 2022, la Muzeul Theodor Aman (strada C.A. Rosetti nr. 8 ), expoziția „AMAN ÎN PLEIN-AIR. Invitaţie în grădinile şi parcurile lui Theodor Aman”. Tributar la începuturi educaţiei academiste însuşite în anii de studii la Paris, artistul îşi concentrează atenţia asupra genurilor considerate majore – subiectul istoric şi portretul, socotind peisajul un gen facil, neinteresant pentru marii artişti: «Dispensată de unŭ studiu seriosŭ, pictura peisagiului este adesea îmbrățișată de dame și în adevărŭ ele o reproducŭ cu multă inteligință și simțimănt» (T. Aman, Despre pictură, în Revista Carpaţilor, an I, tom II, semestrul I, 1860, p. 233-234). Cu toate acestea, întâlnirea lui Aman cu peisajul se petrece încă din anii studenţiei, la început timid, ca o tatonare a lumii, fructificându-se în lucrări pictate în atelier, după schiţe trasate în grabă pe teren, lucrări în care descriptivismul nu lasă prea mult loc emoţiei, iar universul exterior nu empatizează cu cel interior, capabil să filtreze percepţia personală. Ca în toate genurile abordate, peisajul lui Aman suferă o evoluţie continuă, culminând în momentul în care artistul îşi părăseşte atelierul şi se raportează direct la natură. Tuşa se eliberează, devine tot mai nervoasă şi mai expresivă, culoarea surclasează desenul, lumina devine personaj. Treptat, Aman nu se mai raportează la natură cu o privire tehnică şi rece, ci o recreează, însufleţind-o cu sensibilitatea şi emoţiile personale. Peisajul devine spre finalul vieţii un gen perfect asumat şi aproape o formulă identitară a artistului în percepţia multora dintre admiratorii săi. Aşa cum se întâmplă în toate subiectele pe care le abordează, Theodor Aman este mereu un cronicar atent şi obiectiv al timpului său, multe dintre lucrări putând fi asimilate unor veritabile documente istorice, cu atât mai fascinante cu cât distanţa temporală ne plasează tot mai departe de realitatea de mult apusă a instantaneelor imortalizate. Peisajele nu fac excepţie şi avem prilejul să recunoaştem locuri păstrate aproape intacte după mai bine de un veac şi jumătate, cum sunt cele surprinse în instantaneele din Jardin du Luxembourg, al doilea ca mărime între parcurile pariziene, dar avem şansa să vedem şi locuri definitiv dispărute, cum ar fi grădina artistului – un loc fermecător la margine de Bucureşti, în mahalaua Bradu-Boteanu, îngropată acum sub betonul unor blocuri din plin centrul capitalei. Lucrările aduse acum în faţa publicului aparţin preponderent ultimelor două decenii din viaţa creatorului – perioadă de maximă maturitate artistică, când peisajele lui devoalează pasiune şi o mare bucurie în abordare, sentimente care astăzi se transferă instantaneu în percepţia receptorului. Educaţia academistă şi bucuria detaliului nu au dispărut niciodată, dar neastâmpărul experimental este prezent şi el în încercările întregii creaţii. Privindu-i peisajele, suntem adesea tentaţi să facem paralele cu Manet sau cu Renoir şi Monet la începuturile demersului lor impresionist. Aman, adeptul construcţiei riguroase, al detaliului tratat cu maximă minuţiozitate dialoghează brusc într-un limbaj ce-i părea complet străin. Forma cedează locul sugestiei, iar experimentele luministice şi cromatice devin preocupări majore, forţând deplasarea exprimării spre teritoriul unui impresionism incipient. Din păcate, timpul nu a mai avut răbdare şi i-a înterupt demersurile făcute în abordarea noului stil, căruia a dovedit că îi simţea şi îi înţelegea cu empatie şi profunzime principiile. Greta Şuteu, muzeograf, curator al expoziției

Expoziția de fotografie „Florile Dobrogei Continentale” la Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău

Complexul Muzeal de Științele Naturii "Ion Borcea" Str. Aleea Parcului 9, Bacău, Bacău

„Florile Dobrogei Continentale” joi, 14 aprilie 2022 - ora 11:00 Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău are plăcerea de a vă invita în data de 14.04.2022, ora 11:00 să participați la vernisarea expoziției de fotografie „Florile Dobrogei Continentale”, care va avea loc la subunitatea Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, cu sediul din str. Aleea Parcului nr. 9. Expoziția este organizată în colaborare cu specialişti ai Complexului Muzeal Național Neamț, secţia Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț şi va fi disponibilă pentru public până la finalul lunii decembrie a acestui an. „Florile Dobrogei Continentale” este o expoziție dedicată monumentelor naturii din arealul dobrogean, cu referire la flora Dobrogei. Titlul expoziţiei „Florile Dobrogei Continentale” descrie exhaustiv conţinutul expoziţiei, reflectând în mod direct aspecte din Flora Dobrogei, care numără aproximativ 2000 de specii de plante vasculare, dintre acestea 200 de taxoni sunt rari inclusiv la nivel European, o serie de specii fiind endemice. Vizitatorii vor putea viziona un bogat material fotografic, însumând 37 de specii de plante specifice Dobrogei și peisaje, care oferă informaţii ştiinţifice şi curiozităţi referitoare la flora și habitatele acestei regiuni deosebite a României. Expoziția are ca scop popularizarea științei în rândul elevilor, a profesorilor, a studenților, a familiilor și a publicului larg. Prin intermediul ilustrațiilor expuse, expoziția dorește să sensibilizeze vizitatorul cu privire la nevoia de conservare a speciilor rare de plante și să inducă dorința protejării acestora. Flora Dobrogei reflectă fidel ținutul dobrogean cu aspect de podiș, presărat din loc în loc de numeroase dealuri cu un grad mare de ariditate, acest ținut fiind cel mai secetos din România. Flora Dobrogei cuprinde plante în marea lor majoritate xerofite, care preferă zonele aride fiind foarte bine adaptate la secetă. Învelișul vegetal al Dobrogei reflectă particularitățile climatice ale regiunii, pe lângă stepa tipic dobrogeană, formată din numeroase specii de graminee (amintim aici de: păiușul stepic și de colilie), pajiștile stepice naturale fiind caracterizate de specii din genurile Festuca spp. și Stipa spp.; în arealul dobrogean întâlnim și silvostepa, caracterizată de prezența pădurilor de cer și de stejar, amintim aici speciile: Quercus cerris, Quercus pubescens și Q. frainetto pe lângă care creşte și cărpinița: Carpinus orientalis. În prezent, vegetația de stepă și de silvostepă ocupă în Dobrogea suprafețe mici, vegetația naturală fiind înlocuită de-a lungul timpul, ca urmare a intensificării activităților agricole, de terenuri cultivate. Vă aşteptăm! Manager, dr. Gabriela Gurău

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Acte fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), începând cu data de 28 aprilie 2022

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Acte fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), începând cu data de 28 aprilie 2022. Patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti cuprinde o generoasă Colecţie de Documente, între care se regăsesc numeroase hrisoave emise de cancelariile domnilor Țării Românești, începând cu cea de-a doua domnie a lui Dan al II-lea (1428 iun.-aug. f.z.), redactate pe pergament sau hârtie, de către diecii cancelariilor în limbile slavonă și română cu caractere chirilice. În prezenta expoziție, pot fi admirate acte domnești date de către domnitorii fanarioți ai statului de la Sud de Carpați, ca de pildă Ioan, Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore II Ghica, Mihai, Constantin și Ștefan Racoviță, Alexandru Ipsilanti, Constantin Hangerli, Alexandru Moruzi și Ioan Caragea. Actele domnești fanariote cuprind referiri de întăriri ale unor stăpâniri de moşii, sate, delnițe, vii, ţigani, case, prăvălii etc., aflate în București sau răspândite în diverse locuri din ţară, danii ale unor asemenea bunuri către diverşi boieri credincioşi domniei şi ţării, fie porunci domneşti adresate marilor boieri din Sfatul Domnesc sau slujbaşilor, în vederea cercetării şi împietririi de moşii, sate ş.a. Se adaugă și scutiri de la plata dărilor percepute pentru prăvăliile sau scaunele de carne, deținute în București de casa lui Grigore (Grigorașco) Suțu beizadea, ori pentru liudele care lucrau viile domnești din Dealul Piteștilor (jud. Muscel), tot ale sale, cât și pentru cele deținute de către Alexandru Nenciulescu fost mare vistier. În același timp, putem menționa și cazul celor doi meșteri lumânărari de la ctitoria lui Mihai Cantacuzino mare vistier unde se prăznuia hramul Sf. 40 de Mucenici, aflată pe principala arteră bucureșteană, Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care au beneficiat de „apărare de bir și de alte supărări” tocmai pentru ca să nu se „lipsească din pământul țării un meșteșug nou”, care era „de podoaba sfintelor biserici”. De cele mai multe ori, domnitorii fanarioți au deținut, alternativ, tronurile de la București și Iași, fapt evidențiat de stemele unite, care decorează frontispiciile documentelor emise în această perioadă. Divinitatea este prezentă în frontispiciul acestor acte, prin îngerii care susțin stema unită sau prin Sfinții ocrotitori ce sunt invocați în diverse situații, subliniind, o dată în plus, că domnul era desemnat de Pronia divină pentru a cârmui destinele țării încredințate. Stema unită se prezintă fie prin două scuturi alăturate, în care sunt redate acvila cruciată și capul de bour, fie acestea din urmă sunt înfățișate pe același scut. Stema este timbrată de o coroană, flancată de însemnele puterii – sceptrul și buzduganul. De asemenea, întregul ornament al stemei din frontispiciu este înconjurat de literele inițiale ale numelui domnitorului emitent, scrise întotdeauna cu chinovar sau mai rar cu soluție de aur. Litera iniţială este ornamentată vegetal, floral, liberă sau cuprinsă într-o vinietă, precedată de invocaţia simbolică „Cruce-ajută” care, la rândul ei, este ornamentată sau este plasată deasupra literei iniţiale, făcând corp comun cu aceasta. Câteodată această literă inițială este scrisă simplu. Cele mai multe documente prezintă titulatura domnească scrisă cu chinovar. Uneori, primele rânduri din textul hrisovului sunt delimitate în partea dreaptă de o a doua vinietă. Sub conţinutul textelor sunt scrise monogramele domneşti, întotdeauna cu chinovar, precedate sau nu de invocaţia simbolică. De cele mai multe ori, actele prezintă și semnătura autografă a domnitorului emitent, fie liberă, fie cuprinsă într-un cartuș frumos decorat, însă avem și înscrisuri domnești care nu conțin semnătura primului om în stat. Autentificarea actelor emise a fost realizată atât prin sigiliul mijlociu domnesc imprimat în ceară roșie, peste care a fost așezat un timbru de hârtie frumos decorat, cât și prin sigiliul inelar domnesc, de formă ovală sau octogonală, imprimat în chinovar. În câmpurile sigilare este redată acvila cruciată sau stema unită a Țării Românești și Moldovei, care este înconjurată de particula „Io”, inițialele domnului emitent, calitatea de „voievod” și, uneori, data la care a fost confecționată respectiva matrice sigilară. Muzeul Municipiului București are prilejul de a expune noi documente, unele mai puțin cunoscute specialiștilor și publicului larg, din bogatul și diversul său patrimoniu arhivistic păstrat în cadrul Colecției de Documente. În cadrul expoziției, pe lângă aceste înscrisuri, sunt etalate și câteva obiecte din Colecția Arme, Colecția Diverse, Colecția Fotografii, Cărți poștale și Clișee fotografice sau Colecția de Tipărituri și Imprimate. Dr. Grina-Mihaela Rafailă, curator al expoziției

Brăila: expoziția „Ceramică tradițională din Oltenia” din colecțiile Muzeului Olteniei Craiova

Muzeul Brăilei „Carol I” - Secția Etnografie Polonă nr. 14, Brăila, Brăila

Vernisajul expoziției temporare „Ceramică tradițională din Oltenia” din colecțiile Muzeului Olteniei Craiova - vineri, 29 aprilie 2022, ora 11.00, la Muzeul Brăilei „Carol I” - Secția Etnografie. Expoziția „Ceramică tradițională din Oltenia” – bogăție a spiritului oltenesc reprezintă o manifestare artistică specifică unor civilizații străvechi, unor meșteșuguri ce valorifică și evidențiază forme tradiționale cu rădăcini ancestrale și bogății spirituale. Oltenia este fără doar și poate o istorie a talentului și creativității românești. Vase din lut simple sau decorate cu artă și măiestrie, semne și simboluri, scrise sau pictate, motive vegetale, florale sau geometrizate, ornamente cu caracter social, întâlnim pe toate artefactele ceramice care vorbesc de la sine despre cultura, istoria și civilizația așezării oltenești. Prin aceste manifestări expoziționale, completate de un sistem educațional coerent și bine pus la punct, cultura populară, meșteșugurile și tradiția, pot continua. Coordonatori: Loredana Vasilica Durău și Roxana Deca, muzeografi = Secția de Etnografie, Sorin Turcu, conservator și Ungureanu Laurențiu, referent - Muzeul Olteniei Craiova și Gabriela Dorina Cloșcă, șef Secția Etnografie - Muzeul Brăilei „Carol I”.

București: „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” – o nouă expoziție la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”). Evenimentul va avea loc în data de 12 mai 2022, cu începere de la ora 17ꓽ00, în Holul Central al muzeului – secțiunea corp str. Franceză. Accesul la eveniment este gratuit. Vernisajul are loc în contextul celebrării a 50 de ani de la înființarea Muzeului Național de Istorie a României, cel mai important muzeu cu tematică arheologico-istorică din țara noastră. Această expoziție reprezintă o premieră pentru Muzeul Național de Istorie a României, fiind pentru prima dată când sunt utilizate noi tehnici de tip VR – realitate virtuală și AR – realitate augmentată într-un asemenea demers muzeografic. Au fost alese două situri reprezentative (deopotrivă prin semnificația descoperirilor efectuate în cadrul lor, dar și prin prezența unor artefacte de excepție provenite de aici, în colecțiile muzeului nostru și ale altor instituții de profil din România): necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cîrna (jud, Dolj, în sud-vestul României) și cetatea bizantină de la Nufăru (jud. Tulcea, în sud-estul României), ambele situate în arealul Dunării de Jos, zonă geografică unde se păstrează (încă) peisaje arheologice cu totul deosebite. La prima vedere, nu este evident ce constituie subiectul comun al acestor două situri arheologice, dar acesta există, fiind vorba de faptul că peisajul arheologic al fiecăruia dintre acestea nu este neapărat unul vizibil, ci dimpotrivă percepția sa necesită reconstituirea (prin varii mijloace, precum cercetarea arheologică de teren, documentarea de arhivă, investigația multidisciplinară, expunerea muzeală etc.) virtuală a acestor „istorii” din trecut. Zona necropolei de incinerație de la Cîrna a suferit numeroase intervenții antropice în cursul ultimei jumătăți de secol și mai bine, astfel că la fața locului astăzi, nimic nu mai sugerează măcar prezența ei. Iar în cazul habitatului de perioadă medievală de la Nufăru, satul actual ascunde, practic, vestigiile în cea mai mare măsură. Prin urmare, scopul acestei expoziții este să dezvăluie publicului, prin îmbinarea modalităților clasice de etalare cu mijloace de ultimă generație în materie de muzeografie, importanța acestor stațiuni arheologice, prin valorizarea cât mai modernă și atractivă a elementelor de patrimoniu arheologic (mobil și imobil) ale acestora, pledând pentru conservarea și protejarea acestora. Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) este partener instituțional în cadrul proiectului european „Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region” (e-Peisajele arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale ale regiunii dunărene / acronim DAeL). Acesta este un proiect multianual, finanțat de Uniunea Europeană prin programul transnațional Interreg – Dunărea (Interreg – Danube Transnational Programme). Proiectul este coordonat de Universalmuseum Joanneum – Graz (Austria) și este derulat în cooperare cu muzee naționale de istorie din Slovenia și Ungaria, precum și alte instituții culturale, muzeale, de învățământ superior și cercetare din Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Serbia și Slovacia. Proiectul se deruleză în perioada 2020 (iulie) – 2022 (decembrie). Patrimoniul arheologic bogat și divers din punct de vedere cultural al regiunii Dunării este o parte integrantă a patrimoniului cultural al continentului european. De asemenea, acesta oferă un mare potențial pentru dezvoltarea turismului, dar se confruntă în mod constant cu provocarea de a nu fi cunoscut și recunoscut pe măsura valorii sale. Noile tehnologii pot ajuta acum la vizualizarea patrimoniului arheologic într-un mod complet nou și îl pot face accesibil publicului într-un mod atractiv. Pentru alte detalii vezi pagina de Facebook a proiectului Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region (DaeL): https://www.facebook.com/danubesarchaeological

București: Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) caută voluntarii – 2022

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Ai între 18 și 30 de ani și nu știi cum poți petrece vacanța sau concediul în această vară? Aplică pentru un post voluntar ESC la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR)! Când? - Stagii de câte patru săptămâni: 3-31 iulie sau 1-28 septembrie 2022 (câte zece locuri pentru cetățenii români); - Stagii de câte șase luni: 1 iulie-31 decembrie 2022 (două locuri pentru cetățenii români); Unde? - Muzeul Național de Istorie a României, București și diferite locații (șantiere arheologice și parteneri) Alături de cine? - Alți 10-20 de voluntari ESC din întreaga Uniune Europeană, specialiști ai MNIR și voluntarii partenerilor. Ce se va întâmpla? - Activități de promovare pentru programul ESC, interculturalitate și patrimoniul cultural. Se asigură: - Transport (domiciliu – București); - Cazare (în camere cu două paturi, baie și bucătărie proprie); - Alocație de hrană (150 Euro/ lunar); - „Bani de buzunar” (90 Euro/ lunar); - Telefon, internet, materiale sanitare, asigurare, instruiri, tricouri și voie bună; - În urma stagiului va fi emis un certificat de voluntariat ESC care atestă experiența (recunoscută ca experiență în muncă). Cum se aplică? - Prin cadrul portalului: https://europa.eu/youth/solidarity/placement/29833_en - La cpp@mnir.ro. Cerințe minime: - Interes pentru istorie și patrimoniul cultural național; - Creativitate și deschidere pentru activități ce promovează solidaritatea și interculturalitatea; - Cunoștințe minime de limba engleză. Notă! Acesta este un apel pentru recrutare a unor voluntari naționali în cadrul proiectului “Sharing Cultural Heritage and Knowledge” (KNOLTURE), ref. no. 2021-2-RO01-ESC51-VTJ-000045008, finanțat de către Uniunea Europeană prin programul Corpul European de Solidaritate.

Tulcea: expoziția „Vase pentru foc”, Casa Avramide, iunie 2022 – mai 2023

Casa Avramide - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea str. Progresului, nr. 32, Tulcea, Tulcea

În perioada iunie 2022 - mai 2023, in spațiul expoziției permanente a Casei Avramide, va fi găzduită si expoziția temporară „Vase pentru foc'. Expoziția, parte a ciclului „Arta din depozit", este realizată de către Daniela lacoblev-Barău (cercetător științific) și Raluca Mocăniță (conservator) și cuprinde obiecte din patrimoniul Muzeului de Artă Tulcea, respectiv din colecția de Artă Decorativă Orientală. „Cea mai mare parte a pieselor ce compun colecția o reprezintă bunuri ce vizează amenajarea de interior a locuințelor din Țara Românească, de la sfârșitul secolului al XVIIl-lea și până la începutul secolului al XX-lea. O a doua categorie, consistentă ca pondere, constă în veșminte și accesorii. Aproximativ jumătate dintre bunuri sunt vase din metal, cu destinație religioasă dar, mai ales, laică, din metale comune. Acestea datează de la sfârșitul secolului al Xlll-lea și până la începutul secolului al XX-lea și provin din Asia de Sud-Vest și Europa de Sud-Est. Vasele sunt confecționate din alamă, tombac, cupru, staniu, oțel, nichel, bronz și diferite aliaje, în combinație cu os, mărgele și lemn. Ornamentele lor au fost obținute prin diferite tehnici, precum: ciocănirea, perforarea, tehnica Niello, tehnica Repoussé sau tehnica Chasing." (Daniela lacoblev-Barău) lată, mai jos, o parte din obiectele ce vor face parte din expoziția „Vase pentru foc".

Oradea: EXPOZIȚIE DE TARANTULE VII la VIVARIU

Muzeul Țării Crișurilor - Oradea Str. Armatei Române nr.1/A, Oradea, Bihor

Oradea: PREMIERĂ: PRIMA EXPOZIȚIE EXCLUSIV DE TARANTULE DIN ORADEA, LA VIVARIUL MUZEULUI ȚĂRII CRIȘURILOR Știați că există o specie de tarantule suficient de mare încît să poată mînca păsări? Sau că există o specie care poartă numele legendarului cîntăreț de folk Johnny Cash? Știați că tarantulele au 8 ochi amplasați pe „carapace”, cu care pot distinge și cea mai mică mișcare? Expuse în terarii ce reproduc habitatele naturale, tarantulele s-au reîntors la Muzeul Țării Crișurilor, iar din 3 iunie 2022, vizitatorii vor putea admira o expoziție îmbogățită, cuprinzînd unele dintre cele mai interesante tarantule de pe glob și care include o varietate mare de specii. Vernisajul acesteia va avea loc vineri, 3 iunie 2022, de la ora 12.30, la Vivariul din cadrul Secției de Științele Naturii al Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A). Mai multe detalii: www.mtariicrisurilor.ro

Muzeul Național de Artă al României vă invită la o nouă expoziție: Nostalgie. Amintire. Regăsire. Peisajul european și ruina, care va fi deschisă publicului în perioada 8 iunie 2022 – 31 ianuarie 2023.

Muzeul Național de Artă al României - București Calea Victoriei 49-53, București 010063, București, București

Nostalgie. Amintire. Regăsire. Peisajul european și ruina în secolele XVI-XIX Muzeul Național de Artă al României vă invită la o nouă expoziție: Nostalgie. Amintire. Regăsire. Peisajul european și ruina, care va fi deschisă publicului în perioada 8 iunie 2022 – 31 ianuarie 2023. Expoziția, gândită ca un eveniment care va prezenta o parte din extraordinarul patrimoniu artistic pe care muzeul îl deține, prezintă diversele aspecte şi semnificații pe care le primește ruina în vizualul european în decursul secolelor al XVI-lea - al XIX-lea, cele 140 de lucrări expuse, din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, articulându-se într-un discurs tematic construit progresiv în scopul de a ilustra, pe parcursul celor șase secțiuni ale expoziției, transformarea ruinei dintr-un simbol indicial al culturii antice în epoca Renașterii într-o stare de spirit, o trăire aparte, vecină cu sentimentul de ruinare a sufletului, în contextul interesului pentru sublim al romantismului. Peste acest parcurs istoric se suprapune un discurs psihologic menit a evidenția relevanța ruinei ca simbol al relației noastre cu trecutul și a peisajului ca emblemă a evadării spre o lume ideală. Cu o scenografie spectaculoasă, similară celor din marile muzee ale lumii, expoziția etalează lucrări ale unor nume importante din arta europeană a secolelor XVI-XIX, dintre care amintim: Jan Sanders Van Hemessen (cca. 1500 – 1556), Gaspard Dughet (1615 - 1675), Giovanni Paolo Pannini (1691-1765), Giovanni, Battista Piranesi (1720-1778), August Becker (1821/1822 - 1887), Ivan Aivazovski (1817-1900). Curatorul expoziției este doamna Mălina Conţu, istoric şi teoretician de artă şi arhitectură, doctor în Arte Vizuale la Universitatea de Arte Bucureşti din anul 2012. Este șeful secției Artă Europeană la Muzeul Naţional de Artă al României și lector asociat în cadrul Universităţii Bucureşti, Departamentul de Istoria Artei. Călin Stegerean, directorul general al MNAR apreciază: „Consider că expozițiile noastre trebuie să fie surse de cunoaștere, inspirație și delectare, un instrument formativ și prilej de manifestare a spiritului și coeziunii sociale. În contextul creșterii mobilității publicului din România nu numai în Europa ci pe aproape toate continentele, expozițiile pe care le organizăm trebuie să fie în consonanță calitativă cu ceea ce acest public întâlnește în cele mai bune muzee ale lumii, atât ca problematică expozițională cât și ca mijloace tehnice de realizare”.        

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic România-SUA, Muzeul Municipiului București în colaborare cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și Fundația Română pentru Democrație, organizează la Muzeul George Severeanu expoziția “Pe firul confesiunilor.

Muzeul George Severeanu - Muzeul Municipiului București Str. Henry Coandă nr. 26, sector 1, București, București

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic România-SUA, Muzeul Municipiului București în colaborare cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și Fundația Română pentru Democrație, organizează la Muzeul George Severeanu expoziția “Pe firul confesiunilor. Mărturii despre Parteneriatul strategic România-SUA. Colecția Emil Constantinescu”. Obiectele prezentate în cadrul expoziție sunt reprezentative pentru istoria Parteneriatului Strategic România-SUA și completează o istorie care nu a fost încă scrisă. Vernisajul este programat la data de 8 iulie 2022, ora 19.00, la Muzeul George Severeanu (str. Henri Coandă nr. 26), iar expoziția poate fi văzută până la data de 4 decembrie 2022.

Sinaia: expoziția ,,Comorile Peleșului” Muzeul Național Peleș, 31 iulie 2022 – 14 mai 2023

Muzeul Național Peleș Str. Peleșului nr. 2, Sinaia, Prahova

Muzeul Național Peleș deschide sâmbătă, 30 iulie 2022, expoziția temporară ,,Comorile Peleșului”. Inițiată în anul 2016 ca o expoziție itinerantă, ,,Comorile Peleșului” a bucurat zeci de mii de iubitori de artă și istorie, care au putut-o admira la Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov (2016), la Muzeul „Paul Păltânea” din Galați (2016), la Muzeul Brăilei „Carol I” (2017), la Muzeul de Artă din Piatra Neamț (2017), la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava (2018) sau în cataloagele editate cu acel prilej. Expoziția va putea fi vizitată în intervalul 31 iulie 2022 – 14 mai 2023, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 16:15 (ultima intrare).

Oradea: expoziția  Povestea de dincolo de mărgele, autor Dr. Mariana Casia, 10 august – 31 decembrie 2022.

Muzeul Orașului Oradea - Complex Cultural Cetatea Oradea, Str. Iancu de Hunedoara 10, Oradea, Bihor

Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, vă invită la vernisajul expoziției  Povestea de dincolo de mărgele, autor Dr. Mariana Casian. Evenimentul va avea loc în data de 10 august 2022, ora 16:30, la secția Muzeul Orașului Oradea, cu sediul în Cetatea Oradea (Piața Emanuil Gojdu nr. 39-41). În cadrul expoziției vor fi expuse aproximativ 50 de tablouri realizate din mărgele de sticlă de dimensiuni între 1 și 2 mm, fixate fiecare în parte, prin lipire, folosindu-se între 10.000 şi peste 100.000 de mărgele, în funcţie de mărimea tabloului. De asemenea, Mariana Casian va prezenta publicului larg și câteva din preocupările tinereții: cusătură cu punct de cruciuliță, cusătură japoneză, goblen, pictură în vârf de ac, respectiv  un model de macrame realizat din 35.000 de noduri celtice executate manual, din fir de mouline. Mariana Casian este absolventă a Facultății de Stomatologie din Cluj-Napoca, promoţia 1967. În ultimii ani, orădeanca a fost o prezență constantă a Salonului de Iarnă al Medicilor, organizat la Cluj-Napoca, care a ajuns la cea de a 51-a ediție. În orașul de pe Criș, Mariana Casian a mai avut două expoziții personale. Expoziția va rămâne deschisă până pe 31 decembrie 2022.

Sebeș: expoziția „Vremuri și bani… Din colecția numismatică a muzeului din Sebeș”, 19 august 2022 – 12 ianuarie 2023

Centrul Cultural "Lucian Blaga” din Sebeș bd. Lucian Blaga, nr. 45, Sebeș, Alba

INVITAȚIE LA VERNISAJ: EXPOZIȚIA „VREMURI ȘI BANI... DIN COLECȚIA NUMISMATICĂ A MUZEULUI DIN SEBEȘ” Vineri, 19 august 2022, începând cu ora 18.30, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș va avea loc vernisajul expoziției temporare „Vremuri și bani... Din colecția numismatică a muzeului din Sebeș”. Expoziția, organizată în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, prezintă publicului o parte a colecției de numismatică a muzeului din Sebeș, monedele și tezaurele monetare care, în trecut, au aparținut unor colecționari particulari (Rudolf Weiss și Alfred Heitz) și fostului Gimnaziu Evanghelic din Sebeș. Aceste mici colecții reprezintă, de fapt, nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat în timp, prin cercetări de teren, achiziții și donații, colecția de numismatică a Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș care numără, în prezent, 2.600 de piese, monede antice, medievale şi moderne. Vor fi expuse monede confecționate din bronz și argint, grecești, romane, medievale și moderne, descoperiri izolate, dar și tezaure, precum cel datând din timpul domniei lui Sigismund de Luxemburg (1387–1437) și compus din 1632 de piese. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 19 august 2022 – 12 ianuarie 2023, de marți până vineri între orele 8 și 16, iar sâmbăta și duminica de la ora 10 la ora 16. În perioada 19-21 august 2022, cu prilejul evenimentului Zilele Municipiului Sebeșului, muzeul municipal oferă acces gratuit vizitatorilor.

Muzeul Județean Mureș va găzdui expoziția de istorie a Ordinului Paulin intitulată „Paulinii”, organizată de Muzeul Național Maghiar și Ordinul Paulin Maghiar.

Muzeul Județean Mureș. Secția de Istorie și Arheologie Avram Iancu nr. 2,, Târgu Mureş, Mureș

 Muzeul Județean Mureș va găzdui începând de marți, 30 august 2022, la sediul Secției de Istorie și Arheologie, clădirea muzeului din Cetatea Târgu Mureș, expoziția de istorie a Ordinului Paulin intitulată „Paulinii”, organizată de Muzeul Național Maghiar și Ordinul Paulin Maghiar. Vernisajul expoziției are loc duminică, 28 august 2022, începând cu ora 16:00, în Biserica Reformată din Cetatea Târgu Mureș. Expoziția itinerantă PAULINII este organizată de Muzeul Naţional Maghiar, Ordinul Paulin Maghiar şi Muzeul Judeţean Mureş. Expoziția urmărește istoria şi misiunea Ordinului Paulin, care începe cu legenda primului călugăr eremit, cunoscut ca Sfântul Paul Eremitul, sărbătorit în 15 ianuarie, conform căreia sfântul fugise de persecuțiile creștine în pustiul Tebei și se hrănea cu jumătate de pâine care îi era adusă de un corb. La moartea lui, doi lei i-au săpat mormântul, legendă regăsită și în stema ordinului. Tematica camerelor expoziționale cuprind secole de amintiri , de la ceea ce face un paulin să fie Paulin, la prosperitate, agricultură, viața spirituală și cultul sfinților, creativitate, decădere și renaștere, paulinii și lumea, comunitatea și patrimoniul material și imaterial al paulinilor. Despre expoziție: Paulinii au cinci mănăstiri în provincia ungară (în total 18 călugări), acestea fiind înfățișate pe un modul central al expoziției, în forma unor stații de oprire ale căii ferate reconstituite. Trenulețul reprezintă cursa specială anuală „Madona Neagră” a pelerinilor din Budapesta care se îndreaptă în centrul actual al ordinului din Częstochowa la sanctuarul Sfintei Fecioare, legând simbolic mănăstirile din Ungaria cu mănăstirea Jasna Góra din Częstochowa. Expoziția debutează cu o peşteră, după care circuitul continuă în spațiile în care sunt prezentate vizitatorilor activitățile semnificative ale ordinului din ultimii 750-770 de ani: aspecte legate de viața cotidiană din mănăstire, economie, viața liturgică sau activitățile pastorale. Modulul ”Declin și renaștere”, formulă atribuită clericului Péter Pázmány, sugerează idea că ascensiunea și regresul Ungariei s-a întâmplat în paralel cu cea a ordinului paulin. În expoziție sunt etalate obiecte emblematice, de importanță primordială, din lunga istorie a ordinului: fragmente din monumentul funerar de marmură al Sfântului Paul Eremitul, singurul portret cunoscut al lui George Martinuzzi din secolul al XVII-lea, ori opere din epoca barocă a unor autori paulini, dintre care îi menționăm pe Gergely Gyöngyösi, György Fráter, Benedek Virág sau Ferenc Vezér. Textele în engleză expoziţiei pot fi accesate prin cod QR. Istoric: Ordinul Paulin a fost fondat la mijlocul secolului al treisprezecelea și este singurul ordin maghiar recunoscut de Papă în Evul Mediu care funcționează și astăzi. Istoria ordinului a fost marcată de declin și renaștere, mănăstirile lor suferind mai multe valuri de distrugeri şi dizolvări, însă ordinul a supraviețuit şi se bucură de o importanță central-est europeană. Paulinii nu au neglijat nici cultura, mai ales după Evul Mediu, când munca intelectuală a început să capete un rol principal pentru călugări. Existau ateliere de copiere a codicelor, biblioteci și școli în care paulinii se dedicau scrisului, cititului și cunoașterii. Pentru paulini este de asemenea foarte importantă imaginea Madonei Negre, călugării din Częstochowa ocrotind icoana bisericii și primind anual peste 4,5 milioane de oameni care se duc să o vadă. Ordinul se deosebește și prin culorile sale de bază: aur, alb, verde și negru, reprezentative pentru valorile principale: perfecțiunea divină, eternitatea și lumina (aurul, cu care se reprezintă deșertul Tebei și cei doi lei); puritatea, victoria și pacea (albul, care semnifică și apă, râu, fântâni sfinte, fără de care o mănăstire nu ar putea rezista); viața, speranța și natura (verdele, care desemnează și culoarea frunzelor de palmier din care Sfântul Paul își confecționa îmbrăcămintea); modestia și umilința (negrul, care este și culoarea corbului și a Madonei Negre). Teritoriile principale în care ordinul și-a desfășurat activitatea sunt Ungaria, Polonia (a doua casă a paulinilor şi actualul centru), Cehia, Slovacia, Ucraina, Belarus, Lituania, Croația, Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, ajungând și în Australia, Africa și Statele Unite. *** Organizatori: Muzeul Național Maghiar, Ordinul Paulin Maghiar și Muzeul Județean Mureș (organizator local) Curatori: Pető Zsuzsa – arheolog la Muzeul Național Maghiar și Bencze Ünige – arheolog la Muzeul Județean Mureș Expoziția a fost realizată cu sprijinul Guvernului Maghiar prin contractul de finanțare cu numărul: EGYH-KCP-18-P-0183.  A Maros Megyei Múzeum várbeli épülete 2022. augusztus 30-tól ad otthont a Magyar Nemzeti Múzeum és a Magyar Pálos Rend szervezésében készült Pálosok című kiállításnak. A kiállítás megnyitójára 2022. augusztus 28-án, vasárnap 16:00 órai kezdettel kerül sor a Vártemplomban. A pálos rend történetét bemutató Pálosok című vándorkiállítás a Magyar Nemzeti Múzeum, a Magyar Pálos Rend és a Maros Megyei Múzeum együttműködésével valósul meg. A kiállítást az első remete szerzetes, a január 15-én ünnepelt Remete Szent Pál legendája nyitja: a szerzetes a thébai pusztába menekült a keresztényüldözés elől, eledele évtizedeken át napi fél cipó volt, amit egy holló hozott számára. Halálakor két oroszlán ásta meg a sírját, ez a jelenet a rend címerében is megtalálható. A kiállítótermek évszázadok emlékeit vonultatják fel, és a pálos lelkületet, a rend jólétét, gazdálkodását, alkotó tevékenységét, majd hanyatlását és újjászületését, a szentek kultuszát, a pálosok és a világ kapcsolatát, valamint a rend anyagi és szellemi örökségét mutatják be. A kiállításról A pálosok a magyar rendtartományban öt kolostort tartanak fenn (összesen 18 rendtaggal), s ezek a helyszínek központi helyen, egy terepasztalon futó vasútmodell megállóiként szerepelnek a kiállításban. A modellvasút az évente Budapestről a rend lengyelországi központjába, Częstochowába induló Fekete Madonna zarándokvonatot jeleníti meg, amely szimbolikusan összeköti az öt magyar kolostort Częstochowa Jasna Góra kolostorával. A tárlat egy remete barlanggal kezdődik. Innen kilépve az elmúlt 750–770 év meghatározó tevékenységeiről tájékozódhat a látogató: a mindennapi kolostori életről, a gazdálkodásról, a liturgikus életről és a lelkipásztorkodásról. A Romlás és újjászületés című tartalmi egység a Pázmány Péternek (is) tulajdonított mondatra utal, mely szerint Magyarország a pálosokkal emelkedik és hanyatlik. A tárlaton megtekinthetők a pálos rendtörténet olyan kiemelkedő, emblematikus műtárgyai, mint Remete Szent Pál vörösmárvány sírköve, Martinuzzi György egyetlen ismert 17. századi portréja, vagy épp barokk kori pálos írók, közöttük Gyöngyösi Gergely, Fráter György, Virág Benedek vagy Vezér Ferenc munkái. Az angol szövegek QR-kódokon keresztül tekinthetők meg. Történet: A pálos rendet a XIII. század közepén alapították, és az egyetlen olyan ma is működő magyar rend, amelyet a pápa a középkorban elismert. A rend történelmét hanyatlás és újjászületés jellemezte, kolostorai többször elpusztultak vagy feloszlottak, de a rend fennmaradt és közép-kelet-európai jelentőséggel bír. A pálosok a kultúrában is tevékenykedtek, a szellemi munka különösen a középkor után játszott vezető szerepet életükben. Kódexmásoló műhelyek, könyvtárak és iskolák fémjelzik a pálosok írásnak, olvasásnak és tanulásnak szentelt életét. A pálosok számára különös jelentőséggel bír a Fekete Madonna képe, a częstochowai szerzetesek gondozzák a templomukban lévő ikont, és évente több mint 4,5 millió ember zarándokol ide. A rendet alapszínei is megkülönböztetik: az arany, fehér, zöld és fekete az alapértékeket képviselik. Az arany, amely a thébai sivatagot és a két oroszlánt jelképezi, az isteni tökéletesség, az örökkévalóság és fény színe, a vizet, a folyót, a szent forrásokat jelképező fehér a tisztaság, a győzelem és béke színe, a Szent Pál ruhájának alapját képező pálmalevelek zöldje a remény és a természet, a hollót és a Fekete Madonnát szimbolizáló fekete pedig a szerénység és alázat színe. A rend Magyarországon, Lengyelországban (a pálosok második otthona és jelenlegi központja), Csehországban, Szlovákiában, Ukrajnában, Fehéroroszországban, Litvániában, Horvátországban, Olaszországban, Spanyolországban, Németországban, az Egyesült Királyságban, valamint Ausztráliában, Afrikában és az Egyesült Államokban tevékenykedik. *** Szervezők: Magyar Nemzeti Múzeum, Magyar Pálos Rend és Maros Megyei Múzeum (helyi szervező) Kurátorok: Pető Zsuzsa, a Magyar Nemzeti Múzeum régésze és Bencze Ünige, a Maros Megyei Múzeum régésze A kiállítás az EGYH-KCP-18-P-0183 számú Támogatói Okirat keretén belül Magyarország Kormányának a támogatásával valósult meg.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați Expoziția ”PAȘI PRIN EVOLUȚIE” la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării”

Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. 14 Noiembrie nr. 1, Tulcea, Tulcea

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați Expoziția ”PAȘI PRIN EVOLUȚIE” la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” Începând cu luna septembrie 2022, la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” din str. 14 Noiembrie, nr. 1 bis, publicul va putea viziona expoziția temporară intitulată ”Pași prin evoluție” organizată de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” București. Ce spun organizatorii: ” Expoziția prezintă un ansamblu de exponate, atât animale naturalizate cât și resturi osoase (cranii și schelete), care evidențiază diferite adaptări ale speciilor la mediul lor de viață. Evoluția vertebratelor este o poveste de tranziții și schimbări adaptative: tranziție din apă pe uscat (din pești în tetrapode), de pe uscat în aer (din reptile în păsări) și, în unele cazuri, o reîntoarcere în mediul acvatic (ex. balene, dugongi) sau terestru (ex. casuari, pinguini). Când specii din grupuri diferite intră în habitate asemănătoare, aceste specii trebuie să răspundă unor cerințe biologice asemănătoare. Astfel, convergența în habitate explică în parte corpul alungit și prezenţa înotătoarelor, atât ale rechinului cât și ale delfinului, pentru că funcții similare sunt deservite de părți similare în condiții similare. Cu toate acestea, aceste animale provin din ramuri foarte îndepărtate și rămân pește și, respectiv, mamifer. Toate adaptările evolutive din lumea animală măresc șansele de supraviețuire a speciilor.”

Sinaia: Castelul Pelișor – gazdă a expoziției foto-documentare „Familia Regală la Iași. Suveniruri din cea de-a doua capitală”

Castelul Pelișor - Sinaia Aleea Peleșului 2, Sinaia, Prahova

Castelul Pelișor – gazdă a expoziției foto-documentare „Familia Regală la Iași. Suveniruri din cea de-a doua capitală”, consacrată relației dintre Familia Regală a României și orașul Iași de-a lungul timpului. Expoziţia ilustrează modul în care evenimentele importante din istoria Iaşului, marcate de prezenţa şi susţinerea membrilor Familiei regale, s-au reflectat în presa vremii, în lucrări memorialistice şi în volume cu caracter istoriografic.

Cluj Napoca: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei anunță deschiderea expoziției “Zei și Muritori din Egiptul Antic”, obiectiv principal al unui amplu proiect de cercetare și restaurare a pieselor din Colecția Egipteană a MNIT

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj-Napoca Constantin Daicoviciu, nr. 2, Cluj-Napoca, Cluj

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei anunță deschiderea expoziției "Zei și Muritori din Egiptul Antic", obiectiv principal al unui amplu proiect de cercetare și restaurare a pieselor din Colecția Egipteană a MNIT, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, (cod proiect CALL01-4), apelul privind „Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate”. Evenimentul va avea loc vineri, 2 septembrie 2022, începând cu ora 13.00 , la sediul MNIT, str. Daicoviciu nr. 2. Colecţia egiptenă, una dintre colecțiile aflate în preferințele publicului clujean, vine în fața vizitatorilor într-un spaţiu amenajat inovativ cu aplicații multimedia, tehnică modernă și interactivă. Expoziția în sine aduce în prim plan piesele din colecția egipteană a MNIT, donate Muzeului Ardelean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, piesa centrală reprezentând-o o mumie umană în sarcofag de lemn pictat, descoperită la Gamhud, în Egiptul de Mijloc. Piesele ilustrează o istorie de peste 2.000 de ani, interval în care egiptenii și-au îmbălsămat și înmormântat defuncții astfel încât să-și continue viața și în lumea ,,de dincolo’’. Pe lângă obiectele funerare, în expoziție sunt puse în valoare și obiecte votive , dar și de uz cotidian. Pentru a fi pregătite pentru expunere, cele 49 de artefacte au fost supuse procedurilor de conservare și restaurare, iar mumia umană, împreună cu organe umane mumificate și animale mumificate au fost supuse și unor investigații de imagistică medicală, proceduri care au dus la obținerea unor rezultate extrem de interesante, ce vor fi dezvăluite în premieră, în cadrul expoziției. De asemenea, vor fi prezentate detalii interesante despre tehnicile de mumificare și despre rolul acestui ritual în credințele egiptenilor. Tot acest demers expozițional va fi ilustrat prin intermediul unui film documentar, ce prezintă etapă de etapă derularea proiectului și observațiile specialiștilor implicați în proiect. Nu i-am uitat nici pe cei mici. Cum poveștile legate de Egipt sunt un magnet veritabil pentru ei, le-am creat un spațiu special dedicat activităților de pedagogie muzeală, unde vom desfășura ateliere tematice concepute special pe această temă. Expoziția se va vizita în orarul de funcționare a MNIT. ZEI ȘI MURITORI DIN EGIPTUL ANTIC Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA Contract nr. RO-CULTURA-A1-2/2020/31.01.2020 Perioada de desfășurare a proiectului: februarie 2020 – septembrie 2022 Valoarea contractului: 615.547,61 LEI (128.719,10 EURO) Obiectivul general: punerea în valoare a colecțíei egiptene, prin realizarea unei expoziíi innovative, cu obiecte conservate și restaurate. Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro. Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro

Bucureşti: Expoziția „Leviathan. În măruntaiele colecției” la Muzeul Național de Artă Contemporană

Muzeul Național de Artă Contemporană - București tr. Izvor nr. 2 - 4, Palatul Parlamentului, aripa E4, București, București

/RO: Uitați ce știați despre depozite și arhive. Uitați interdicțiile și limitările: MNAC a trecut la nivelul următor. Dacă vă doriți o explorare inedită, etajul al doilea al muzeului este locul perfect: aici vă așteaptă un parcurs plin de surprize, de exponate până acum secrete și de revelații. „Leviathan” este labirintul uriaș în care aproape că vrei să te pierzi. /EN: Forget everything you knew about storerooms and archives. Forget the interdictions, the limitations: MNAC Bucharest has moved on to the next level. If you want an unusual exploration, the museum’s second floor is the perfect place for it: it reserves a route full of surprises, previously secret exhibits and revelations. The “Leviathan” is the enormous labyrinth in which you almost hope to get lost. ______________________________________________________ Expoziția „Leviathan. În măruntaiele colecției” poate fi vizitată la etajul 2 al muzeului, în primul și al treilea weekend din fiecare lună. Accesul se face prin achiziționarea unui bilet separat cu valoare unică de 10 lei. The exhibition “Leviathan. In the Guts of the Collection” can be visited on the second floor of the museum, on the first and third weekends of the month. Access is granted with a separate 10 lei ticket. Bilete online / Online tickets: https://mnac.ro/tickets/83/Bilete/53. Mădălina Tichie, MNAC Bucharest

Câmpulung Moldovenesc: expoziția CÂNTECE CĂTUNEȘTI DIN RĂZBOI, Muzeul Arta Lemnului

CÂNTECE CĂTUNEȘTI DIN RĂZBOI Constantin Vaman Lucan O nouă Expoziție Temporară fanion la Muzeul Arta Lemnului Vernisaj: vineri, 9 septembrie, ora 18 Unda de șoc declanșată de atrocitățile Primului Război Mondial s-a propagat pe întregul glob, din marile metropole ale lumii până în cele mai mici așezări. Trauma conflictului care a ucis sau rănit peste 40 de milioane de oameni, a primului război industrializat în masă, s-a simțit din tranșee până în creațiile artiștilor. În 1914, în Bucovina, la Câmpulung, un soldat pe nume Costan Vaman Lucan era recrutat și trimis să servească ca Rezervist la Regimentul de Infanterie Teritorială, nr. 22 și a „Fost în cîmp la un Abt de Mitraliere, Oradia Mare, la 8.12.1915”. Un secol mai târziu, în 2018, în timpul unei activități de cercetare a patrimoniului din depozitele MAL, a fost descoperit un manuscris nu mai mare decât un carnețel de buzunar. Foile îngălbenite, starea lui fragilă, caligrafia îngrijită dar în primul rând titlul „Kîntece cătunești din război din anul 1914-15” au atras imediat atenția asupra faptului că ne aflam în fața unui document unic: manuscrisul de poezii de pe frontul Primului Război Mondial, semnat de Costan Vaman Lucan, aflat în armata Imperiului Austroungar. Vino să descoperi acest document unic din colecția Muzeului, într-o expoziție unică, în trei săli de la parterul instituției, și să participi la relansarea cărții editată în 2019, care a reprodus conținutul întregului carnețel de poezii.

București: CineMARe – tehnici de filmare și producție de film. Curs susținut de artistul Ștefan Constantinescu, 15.10.2022 – 03.12.2022

MARe/Muzeul de Artă Recentă Primăverii nr 15, București, București

CineMARe – tehnici de filmare și producție de film Curs susținut de artistul Ștefan Constantinescu 15.10.2022 – 03.12.2022 Nr. sedinte: 8 Frecvență ateliere: săptămânal, sâmbăta Interval orar: 12:00-14:00 Nr. cursanți: 6-12 Vârsta: 12-18 ani Înscrieri la: gift.shop@mare.ro cu mesajul „Participare la CineMARe” și cu precizarea numelui și vârstei persoanelor înscrise. Preț: 400 lei / Pentru înscrierile de până pe 01.10 inclusiv, pețul este de 250 lei. Cursul CineMARe constituie o ocazie pentru adolescenti de a-și însusi tehnici de manipulare a imaginii atât teoretic, prin referiri la producții cinematografice care au făcut istorie, cât și practic, filmând și montând propriile video-uri realizate cu telefonul personal. Gândit ca un prim pas către cinema, cursul încearcă să facă accesibil procesul de lucru în producția video și, totodată, să stimuleze atitudinea reflexivă a tinerilor asupra imaginii. Participanții vor fi împărțiți în două echipe de filmare și vor trece prin toate fazele de producție a unui film. Astfel vor avea ocazia de a se familiariza cu mediul cinematografic prin metode adaptate vârstei lor. Filmările vor avea loc în spațiile expoziționale ale muzeului, precum și în Auditorium (sală antifonată, echipată cu sistem video și audio) și în biroul de lucru de la etajul 3 al muzeului. Toate înregistrările vor fi realizate cu ajutorul telefonului mobil personal. CineMARe se desfășură pe parcursul a 8 ședințe, fiecare ședință fiind dedicată câte unei etape de lucru: 1. Scriere scenariu 2. Storybord 3. Actorie 4. Locații, costum, decor 5. Muzică / sunet 6. Repetiții 7. Filmare 8. Editare La finalul cursului, fiecare echipă va avea câte un scurt metraj de aproximativ 15 minute. Filmele rezultate vor avea premiera cu spectatori în sala Auditorium de la MARe, în cadrul Festivalului Fabrica de Sens din iunie 2023, festival care încheie întregul program cu același nume. Tinerii cursanți vor trăi experiența de a-și vedea creațiile video rulând timp de o săptămână, în fiecare zi, într-un cadru oficial, cu promovare și vizibilitate maximă. *** Ștefan CONSTANTINESCU (n. 1968) este regizor și artist vizual român, care locuiește la București și la Stockholm. Este cunoscut mai ales pentru cartea autobiografică ”Epoca de Aur pentru copii” (2008) și pentru filmul de scurt metraj ”Troleibuzul 92”, prezentat la Bienala de Artă de la Veneția (2009). În 2021 a avut lansarea cărții ”Noah’s Ark. An Improbable Space Survival Kit” (în colaborare cu Corina Ilea). Iar în acest an, lungmetrajul său ”Om Câine”, a avut premiera mondială la Festivalul de film de la Göteborg și premiat la TIFF. *** Cursul CineMARe – tehnici de filmare și producție de film face parte din programul multi-anual educațional, Fabrica de Sens, organizat de MARe/Muzeul de Artă Recentă. Organizator: MARe/Muzeul de Artă Recentă Partener: UniCredit Bank Sponsori: Uriage Eau Thermale Puressentiel Parteneri media: ArteVezi Propagarta Zile și Nopți Program cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.

Bârlad: ATELIER DE LUCRU “LA PAS PE MELEAGURI BÂRLĂDENE”

Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad Str. Vasile Pârvan nr. 1, Bârlad, Vaslui

ATELIER DE LUCRU "LA PAS PE MELEAGURI BÂRLĂDENE" Atelierul se va desfășura în lunile septembrie, octombrie și noiembrie 2022, câte o întâlnire în fiecare din aceste luni. Prima întâlnire din cadrul acestui atelier va fi sâmbătă, 17 septembrie 2022, între orele 11.00 și 15.00. Numărul maxim de participanți: 15 copii/tineri. Participare gratuită! Punctul de întâlnire: sediul muzeului din str. Republicii nr. 235 (fosta Bancă Agricolă). Itinerariul va fi stabilit și anunțat ulterior. Vă așteptăm cu drag!

O nouă premieră pentru Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa: participarea în cadrul unui proiect expoziţional internaţional pe continentul American

Dragi prieteni ne face plăcere să vă anunţăm o nouă premieră pentru Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa: participarea în cadrul unui proiect expoziţional internaţional pe continentul American. La nivel naţional de această expoziţie s-a îngrijit echipa de la Muzeul Naţional de Istorie a României în colaborare cu alte 5 muzee din ţară printre care şi Muzeul Civilizaţiei Gulmelniţa şi alături de alte 20 de muzee din zona Europei de Sud-Est. Proiectul, intitulat "First Kings of Europe", este organizat de Institute for the Study of the Ancient World (New York), Field Museum of Natural History (Chicago) şi Canadian Museum of History (Quebec). Deschiderea expoziţiei pentru publicul din New York va avea loc pe 20 Septembrie 2022. Printre cele 750 de exponate din întreg spaţiul est-european prezentate în faţa publicului american se vor regăsi şi o serie de obiecte din patrimoniul muzeului nostru.

Iași: „Experiențe regizorale”. Expoziția aduce în fața publicului vizitator manuscrise, fotografii, programe, artă plastică și realizările a trei personalități marcante ale scenei Teatrului Național de la Iași.

Muzeul „Mihai Eminescu” Bulevardul Carol I, nr. 31, Iași

Vă invităm să vizitați expoziția „Experiențe regizorale”, organizată la Colecția „Istoria teatrului românesc”. Expoziția aduce în fața publicului vizitator manuscrise, fotografii, programe, artă plastică și realizările a trei personalități marcante ale scenei Teatrului Național de la Iași. Până în anul 1928, pe scena Teatrului Național din Iași, direcția de scenă și regia spectacolelor erau realizate doar de actorii care își asumau acest demers. Odată cu angajarea lui Ion Aurel Maican a lui Ion Sava, spectacolele de la Nationalul ieșean erau unele dintre cele mai valoroase din teatrele românești. Acestora li se alătură G. M. Zamfirescu, iar acest trio excepțional, a realizat, după cum se notează în istoria teatrului, spectacole perfecte. Expoziția „Experiențe regizorale” poate fi vizitată de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00, începând cu data de azi și până în 15 ianuarie 2023, la Colecția „Istoria teatrului românesc” (Muzeul „Mihai Eminescu”). Mai multe dealii în primul comentariu.

Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei: „Un album cu autograful reginei Maria”, 27 septembrie – 18 decembrie 2022

Complexul Muzeal Național "Moldova" - Iași Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei: „Un album cu autograful reginei Maria”     2022 este anul în care se celebrează Centenarul Încoronării Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Evenimentul a avut loc pe 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, un oraș cu o importanță simbolică aparte, și a constituit primul moment de maximă expunere mediatică internațională a României Mari. Prezența invitaților străini, oameni politici, membri ai familiilor regale europene și ai corpului diplomatic, ziariști europeni și americani, militari din armatele Aliate, a numeroșilor trimiși speciali, a confirmat – încă o dată – legitimitatea tratatelor de pace încheiate după Primul Război Mondial și poziția României ca stat recunoscut oficial în întreaga lume. Una dintre piesele de excepție aflate în patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei, care ne conectează direct cu acest eveniment special, este un album în care au fost adunate autografele a 21 de personalități autohtone și străine care au evoluat în viața politică și culturală a României în primul sfert al secolului al XX-lea. Majoritatea autografelor – care uneori au fost însoțite de câte o dedicație sau, chiar, de câte o frază muzicală înșirată pe un portativ – au fost „culese” la Iași, în anul 1918, și București, în anii imediat următori (1919 - 1923). În paginile micului album se regăsesc numele unor personalități care, prin activitatea lor din acea perioadă, au influențat decisiv actul politic și decizional la cel mai înalt nivel. Se detașează semnăturile Reginei Maria și ale copiilor săi, Carol (viitorul rege Carol al II-lea al României), Elisabeta, Maria, Nicolae și Ileana, cea a generalului Alexandru Averescu, dar și cele ale unor remarcabili emisari ai Franței precum generalul Henri Matthias Berthelot, Albert Thomas, Ferdinand Foch, Robert de Fler. Regăsim, de asemenea, numele unor celebrități din lumea artelor (muzicianul George Enescu, actrița Maria Ventura, compozitorul Paul-Felix Weingartner, pianistul Alfred C. Alexandrescu) sau din lumea mondenă (prințesa Nadeja Știrbey, Georges, duce de Sparta). Identitatea posesorului albumului cu autografe rămâne o enigmă. Din datele avute la dispoziție reiese că proprietarul inițial al acestuia – persoana care solicita și colecționa autografele – s-a aflat în refugiu la Iași în timpul Primului Război Mondial, iar mai apoi s-a reîntors în București. Micul album se deschide cu câteva cuvinte așternute și semnate de Regina Maria în 1918, din Iașiul devenit „capitala rezistenței până la capăt”: „Nici un foc nu curăță ca focul jertfei, nici o flacără nu se suie mai drept până în inima Dumnezeirii”. În același an, marele artist George Enescu semna și scria următoarele rânduri: „Operele de artă care străbat mai sigur veacurile fără a îmbătrâni sunt cele inspirate de dragostea omenirii”. În conexiune certă cu Încoronarea, un autograf care ne reține atenția este cel al mareșalului Ferdinand Foch, acordat la 18 octombrie 1922, dată la care înaltul personaj se afla în România pentru a participa la festivitățile prilejuite de încoronarea regilor României Mari. Cuvintele și numele adunate în album ne permit să surprindem dintr-o perspectivă umanizată, chiar sentimentală, câteva frânturi de viață cotidiană dintr-una dintre cele mai tensionate perioade din istoria națiunii române. Microexpoziția va fi deschisă în intervalul 27 septembrie – 18 decembrie 2022, la Muzeul de Istorie a Moldovei.     Manager Interimar, Drd. Valentina Druțu Şef Secție Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş

București: Stephan Balkenhol. Chip cioplit, 28 septembrie – 2 decembrie 2022, MARe/Muzeul de Artă Recentă

MARe/Muzeul de Artă Recentă Primăverii nr 15, București, București

Stephan Balkenhol. Chip cioplit Vernisaj, miercuri, 30 septembrie, ora 19:00, MARe/Muzeul de Artă Recentă, bdul Primăverii 15, București. Curator: Erwin Kessler Eveniment realizat de MARe/Muzeul de Artă Recentă în parteneriat cu Goethe-Institut București Partener: Unicredit Bank Expoziția va fi deschisă în perioada 28 septembrie – 2 decembrie 2022. Artistul german Stephan Balkenhol este cel care continuă lista de artiști cu reputație internațională care au expus (mulți fiind chiar prezenți) în premieră (uneori națională) la MARe/Muzeul de Artă Recentă: Jeff Wall, Thomas Ruff, Martin Creed, Marcia Hafif, VALIE EXPORT, Gregor Schneider, Hermann Nitsch, Thomas Demand, Matt Mullican sau, până de curând Arnulf Rainer. Născut în 1957, în Fritzlar, Germania, Stephan Balkenhol a studiat artele la Universitatea de Arte Frumoase din Hamburg, unde a absolvit în 1982. Într-o perioadă dominată de abstract, conceptualism și de minimalism, Balkenhol a recuperat figurativul din periferia în care fusese izgonit de generația din care făcea parte. Și nu doar că l-a recuperat, dar i-a injectat o forță nouă, diferită, sculpturile lui nefinisate, aspre, constituind în esență o reflecție asupra ideilor de corp și de corporalitate, de existență fizică, reală, aici și acum, chiar dacă interpretarea nu este lipsită de un spirit ludic și chiar de tragic. Aflate în diferite ipostaze, acțiuni sau doar ca prezențe statice, personajele sculptate (dar și desenate, pictate) de Stephan Balknehol ne amintesc de figurinele clasice sau de animațiile cu figuri din plastilină și, deși, materializează întotdeauna omul contemporan, în ținute de stradă, de oraș, de birou etc (adică pe oricare dintre noi), ele păstrează o dispoziție explicită spre fantastic și spre mitologie, ori spre carnavalesc. Text curatorial: „Să nu-ți faci chip cioplit” cere cea de-a doua poruncă din Exodul, pentru a preveni idolatrizarea ființelor, a forțelor naturii și a obiectelor inanimate. Omul e emancipat de sclavia în fața reprezentării realiste. Dar nu e ferit de sclavia față de ideile prea animate, absolute, alergice la corp. Stephan Balkenhol (1957) cioplește doar figuri umane. Direct în lemn, precum Brâncuși. Dar nu lustruiește, nu abstractizează, nu fuge spre forma pură, spre concept, ci accentuează fizicalitatea, prezența, lemnul lovit, viu și aspru. Stephan Balkenhol sculptează oameni pur și simplu, mai degrabă simpli decît puri - figuri comune, în haine banale, cu gesturi convenționale și expresivitate redusă. Puse pe socluri, ca niște idoli pe altare, figurile sale realiste contrazic însă idolatria - ele nu au nimic exemplar, nu ai la ce din ele să te închini. Tocmai în acest umanism precar, în surdină, rezidă vigoarea lor morală. ” (text de Erwin Kessler)

Ploiești: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova lansează Concursul Național de Scurte Povestiri cu temă istorică intitulat „Vreau să povestesc”, ediția a ll-a, în rândul elevilor din clasele l-XII și are ca scop stimularea interesului pentru istorie, precum și dezvoltarea creativității și imaginației tinerei generații.

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova - Ploiești str. Toma Caragiu nr. 10, Ploiești, Prahova

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, str. Toma Caragiu, nr. 10, Ploiești, lansează Concursul Național de Scurte Povestiri cu temă istorică intitulat „Vreau să povestesc", ediția a ll-a, în rândul elevilor din clasele l-XII și are ca scop stimularea interesului pentru istorie, precum și dezvoltarea creativității și imaginației tinerei generații. Cei pasionați de scris pot trimite creațiile în perioada 1 octombrie - 1 decembrie 2022, la adresa: vreausapovestesc@yahoo.com Concursul are ca obiectiv scrierea unor scurte povestiri, având ca inspirație personalitățile și momentele istorice ce au marcat istoria României. Participanții pot înscrie în competiție o singură povestire, creație originală, alături de datele de identificare (nume, prenume, clasă, școală/liceu), precum și numele, prenumele și numărul de telefon al unui părinte sau tutore legal. Menționăm că nu sunt acceptate biografii de personalități, cronologii și povești inspirate din texte publicate. Redactarea povestirii: textele vor fi în limba română, editate în WORD, cu diacritice, font Times New Roman, corp 12, spaţiul între rânduri va fi de 1,5 și maxim 3 pagini. Criteriile de jurizare vor fi următoarele: respectarea temei, creativitate, originalitatea creaţiei, exprimarea coerentă, respectarea tehnicilor de tehnoredactare. Organizatorul poate refuza lucrări înscrise în concurs, dacă acestea nu se încadrează în cerințele impuse. Juriul este format din cinci persoane: doamna Ștefania Dinu, dir. adj. Muzeul Național Cotroceni, București, domnul prof. Dumitru Botoș, Târgu Mureș, doamna Elena Butunoi, prof. dr. psiholog la Colegiul Național ,,Ion Luca Caragiale’’, Ploiești, doamna Aurelia Mihaela Banu, prof. Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu’’ Ploiești și domnul Adrian Stan, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Juriul va acorda 18 premii: 3 premii și 3 mențiuni pentru elevii claselor I-IV, 3 premii și 3 mențiuni pentru elevii din clasele V-VIII și 3 premii și 3 mențiuni pentru cei din clasele IX-XII. Premiile sunt compuse din cărți și suveniruri. Fiecare premiu va include o vizită gratuită la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și la secțiile sale din Ploiești (Muzeul Ceasului ,,Nicolae Simache’’, Muzeul ,,Ion Luca Caragiale’’, Muzeul ,,Casă de Târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea’’, Muzeul Memorial ,,Nichita Stănescu’’, Muzeul Memorial ,,Paul Constantinescu’’) și din județ (Muzeul ,,Crama 1777’’ Valea Călugărească, Muzeul ,,Conacul Pană Filipescu’’ din Filipești de Târg, Muzeul ,,Casa Domnească’’ din Brebu, Muzeul Memorial ,,Nicolae Iorga’’, Muzeul de Artă Religioasă, Muzeul de Etnografie a Văii Teleajenului din Vălenii de Munte, Muzeul Memorial ,,Cezar Petrescu’’ din Bușteni, Muzeul Memorial ,,Constantin și Ion Stere’’ din Bucov, Muzeul ,,Conacul Bellu’’ din Urlați, Muzeul ,,Foișorul Bellu’’ din Urlați), pentru câștigător și familia sa în perioada 03.01.2023 – 31.12.2023. Organizatorii vor anunța câștigătorii pe data de 19.12.2022 prin canalele de social-media ale muzeului și prin intermediul partenerilor media. Participanții își asumă răspunderea pentru, textele și ideile prezentate în povestirile înscrise în cadrul concursului, în concordanță cu legile privind drepturile de autor și de proprietate intelectuală. Părintele sau tutorele legal al Participantului își dă consimțământul, prin trimiterea mailului de înscriere, ca numele și vârsta Participantului, precum și povestirea cu care a participat la Concurs să fie făcute publice pe canalele de social-media ale Organizatorului, în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, pe data de 19.12.2022, când vor fi anunțați și cei 18 câștigători ai Concursului. Prin înscrierea la Concurs şi acceptarea termenilor și condițiilor, părinții sau tutorii legali ai Câştigătorilor își exprimă acordul ca numele și vârsta Câștigătorilor, precum și materialele foto cu Câștigătorii și cu lucrările acestora să fie făcute publice în scopuri de promovare. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face în conformitate cu Dispozițiile Legii GDPR nr. 190/2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Muzeograf, Monica Cîrstea

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova lansează Concursul National de Scurte Povestiri cu tema istorica intitulat „Vreau să povestesc “, ediția a ll-a

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova - Ploiești str. Toma Caragiu nr. 10, Ploiești, Prahova

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, str. Toma Caragiu, nr. 10, Ploiești, lansează Concursul National de Scurte Povestiri cu tema istorica intitulat „Vreau să povestesc ", ediția a ll-a, în rândul elevilor din clasele l-XII și are ca scop stimularea interesului pentru istorie, precum și dezvoltarea creativității și imaginației tinerei generații. Cei pasionați de scris pot trimite creațiile în perioada 1 octombrie - 1 decembrie 2022, la adresa: vreausapovestesc@yahoo.com Concursul are ca obiectiv scrierea unor scurte povestiri, având ca inspirație personalitățile și momentele istorice ce au marcat istoria României. Participanții pot înscrie în competiție o singură povestire, creație originală, alături de datele de identificare (nume, prenume, clasă, școală/liceu), precum și numele, prenumele și numărul de telefon al unui părinte sau tutore legal. Menționăm că nu sunt acceptate biografii de personalități, cronologii și povești inspirate din texte publicate. Redactarea povestirii: textele vor fi în limba română, editate în WORD, cu diacritice, font Times New Roman, corp 12, spaţiul între rânduri va fi de 1,5 și maxim 3 pagini. Criteriile de jurizare vor fi următoarele: respectarea temei, creativitate, originalitatea creaţiei, exprimarea coerentă, respectarea tehnicilor de tehnoredactare. Organizatorul poate refuza lucrări înscrise în concurs, dacă acestea nu se încadrează în cerințele impuse. Juriul este format din cinci persoane: doamna Ștefania Dinu, dir. adj. Muzeul Național Cotroceni, București, domnul prof. Dumitru Botoș, Târgu Mureș, doamna Elena Butunoi, prof. dr. psiholog la Colegiul Național ,,Ion Luca Caragiale’’, Ploiești, doamna Aurelia Mihaela Banu, prof. Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu’’ Ploiești și domnul Adrian Stan, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Juriul va acorda 18 premii: 3 premii și 3 mențiuni pentru elevii claselor I-IV, 3 premii și 3 mențiuni pentru elevii din clasele V-VIII și 3 premii și 3 mențiuni pentru cei din clasele IX-XII. Premiile sunt compuse din cărți și suveniruri. Fiecare premiu va include o vizită gratuită la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și la secțiile sale din Ploiești (Muzeul Ceasului ,,Nicolae Simache’’, Muzeul ,,Ion Luca Caragiale’’, Muzeul ,,Casă de Târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea’’, Muzeul Memorial ,,Nichita Stănescu’’, Muzeul Memorial ,,Paul Constantinescu’’) și din județ (Muzeul ,,Crama 1777’’ Valea Călugărească, Muzeul ,,Conacul Pană Filipescu’’ din Filipești de Târg, Muzeul ,,Casa Domnească’’ din Brebu, Muzeul Memorial ,,Nicolae Iorga’’, Muzeul de Artă Religioasă, Muzeul de Etnografie a Văii Teleajenului din Vălenii de Munte, Muzeul Memorial ,,Cezar Petrescu’’ din Bușteni, Muzeul Memorial ,,Constantin și Ion Stere’’ din Bucov, Muzeul ,,Conacul Bellu’’ din Urlați, Muzeul ,,Foișorul Bellu’’ din Urlați), pentru câștigător și familia sa în perioada 03.01.2023 – 31.12.2023. Organizatorii vor anunța câștigătorii pe data de 19.12.2022 prin canalele de social-media ale muzeului și prin intermediul partenerilor media. Participanții își asumă răspunderea pentru, textele și ideile prezentate în povestirile înscrise în cadrul concursului, în concordanță cu legile privind drepturile de autor și de proprietate intelectuală. Părintele sau tutorele legal al Participantului își dă consimțământul, prin trimiterea mailului de înscriere, ca numele și vârsta Participantului, precum și povestirea cu care a participat la Concurs să fie făcute publice pe canalele de social-media ale Organizatorului, în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, pe data de 19.12.2022, când vor fi anunțați și cei 18 câștigători ai Concursului. Prin înscrierea la Concurs şi acceptarea termenilor și condițiilor, părinții sau tutorii legali ai Câştigătorilor își exprimă acordul ca numele și vârsta Câștigătorilor, precum și materialele foto cu Câștigătorii și cu lucrările acestora să fie făcute publice în scopuri de promovare. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face în conformitate cu Dispozițiile Legii GDPR nr. 190/2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Muzeograf, Monica Cîrstea

Brăila: Foto-expoziţia „Trandafirul – Regele florilor” – în perioada octombrie-noiembrie 2022, la Muzeului Brăilei „Carol I” – Secţia Ştiinţele Naturii (Parcul Monument)

Muzeul Brăilei „Carol I” - Secția de Științele Naturii Șoseaua Parcului nr. 15, Brăila, Brăila

Foto-expoziţia „Trandafirul – Regele florilor” - în perioada octombrie-noiembrie 2022, la Muzeului Brăilei „Carol I” - Secţia Ştiinţele Naturii (Parcul Monument) Considerat simbolul iubirii și al frumuseții, trandafirul este, fără îndoială, floarea preferată a întregii lumi și este cultivat în fiecare țară în care clima o permite. Își găsește loc atât în curțile și grădinile de la țară, cât și prin parcurile urbane, grădinile castelelor sau ale marilor palate. Este floarea națională a unor state precum S.U.A., Anglia, Bulgaria, Ecuador, Luxemburg, Slovacia, Irak, Republica Dominicană, și lista poate continua... Trandafirii sunt plante ornamentale care adaugă un aspect estetic oricărei grădini, fiind, de cele mai multe ori în centrul atenției; cu toate acestea, ei servesc, de asemenea, multor alte scopuri, fiind întrebuințați atât în cosmetică și parfumerie cât și în arta culinară, industria farmaceutică, aromaterapie etc. Plante perene, florifere, ce fac parte din genul Rosa, familia Rosaceae, trandafirii există în aproximativ 360 de specii și mii de hibrizi. În prezent, extrem de multe soiuri sunt cultivate, însă, există și soiuri care cresc în sălbăticie. Multe exemplare sunt native din Asia, dar sunt și câteva specii cu originea în Europa, America de Nord și Africa. Istoria trandafirilor este lungă și colorată și, conform dovezilor fosile, aceștia ar putea avea 35 de milioane de ani. Odată cu trecerea timpului, au fost descoperite mai multe varietăți de trandafiri, iar unii iubitori de plante chiar se bucură să creeze trandafiri hibrizi din sămânța unui trandafir și polenul altuia. Trandafirii există azi într-o gamă largă de culori și dimensiuni. O primă clasificare a trandafirilor îi împarte în trandafiri moderni, trandafiri vechi de grădină și trandafiri sălbatici. Mai departe, aceștia sunt împărțiți în trandafiri de tufă, trandafiri cățărători și trandafiri pitici. Cele mai mici varietăți se numesc trandafiri micro-miniaturali și au aproximativ 35 cm înălțime. Când florile sunt complet deschise, ele au aproximativ dimensiunea unui ban. Cei mai mari trandafiri se încadrează în categoria „grandiflora”. Au aproximativ 6 m înălțime și au flori mari pe fiecare tulpină. Numărul de specii și soiuri este extrem de mare, însă, din cauza hibridizării și a suprapunerii cu formele parentale aceștia devin din ce în ce mai greu de identificat și aproape imposibil de enumerat. De la adăugarea unei note de culoare peisajului în aer liber până la bucuria adusă de primirea unui buchet într-o zi specială, trandafirul oferă culori frumoase, petale moi și, mai ales, un parfum proaspăt, plăcut. Coordonator: dr. Onea Nicolae, şef Secţia Ştiinţele Naturii. Au colaborat: Georgiana Papurică, muzeograf; Elena Buzea, referent și Lalu Cristian, conservator - Secţia Ştiinţe ale Naturii.

Iași: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” și Muzeul Unirii din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași organizează, în perioada 4 octombrie 2022 – 31 ianuarie 2023, expoziţia „Mihail Kogălniceanu – 205 ani de la naștere”.

Complexul Muzeal Național "Moldova" - Iași Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Expoziţia „Mihail Kogălniceanu – 205 ani de la naștere” Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” și Muzeul Unirii din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași organizează, în perioada 4 octombrie 2022 - 31 ianuarie 2023, expoziţia „Mihail Kogălniceanu – 205 ani de la naștere”. Valorificând bunuri culturale aflate în patrimoniul muzeal, care au aparținut familiei Kogălniceanu, expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului preocupările constante și mijloacele prin care, în timp, urmași ai lui Mihail Kogălniceanu, au fost preocupați să păstreze vie memoria marelui om politic al veacului al XIX-lea. Câteva inedite exponate, provenite din donații făcute către muzeu în ultimii ani, completează expoziția și argumentează importanța și rolul muzeului în efortul de recuperare a trecutului. În fapt, expoziția aceasta este și despre donații și donatori, ca semn de apreciere pentru contribuția la îmbogățirea patrimoniului muzeal. Vernisajul va avea loc marți, 4 octombrie 2022, ora 15.00, la Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” (str. Mihail Kogălniceanu nr. 11). În acest cadru va avea loc un moment muzical susținut de Codrin Cheptine (pian), îndrumător, prof. Carmen Zaharia-Danicov și Alexandru Simirad (pian), îndrumător, prof. dr. Constantin Neștian, de la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” Vă invităm să vizitați expoziția „Mihail Kogălniceanu – 205 ani de la naștere”, de marţi până sâmbătă, între orele 10.00 și 17.00. Curatorul acestui proiect expozițional este muzeograf Mihaela Tudose.   Manager interimar, Drd. Valentina Druțu Şef secție Relaţii publice, Dr. Coralia Costaş  

Bacău: expoziția “Patrimoniul băcăuan între vechi și nou”

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" - Bacău Str. 9 Mai nr. 7, Bacău, Bacău

Vernisajul expoziției "Patrimoniul băcăuan între vechi și nou", joi, 06.10.2022, ora 11.00, în cadrul deschiderii Simpozionului Național ”Vasile Pârvan” (06-07.10.2022), organizat la sediul central din str. 9 Mai, nr. 7.

Oradea: Muzeul Țării Crișurilor Oradea-Complex Muzeal organizează expoziția „Zestrea Minerală a României”

Muzeul Țării Crișurilor - Oradea Str. Armatei Române nr.1/A, Oradea, Bihor

Muzeul Țării Crișurilor Oradea-Complex Muzeal organizează expoziția „Zestrea Minerală a României” alături de Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare, Academia Română – Secția de Științe Genomice, Universitatea din București – Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – Facultatea de Geografie și Geologie, Institutul Geologic al României și Muzeul Național de Geologie din București și în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea. Vernisajul expoziției va avea loc joi, 6 octombrie 2022, ora 12:00, la secția Muzeul Orașului Oradea cu sediul în Cetatea Oradea, corpul B, etaj 1, sala 10. Expoziţia cuprinde mai multe minerale descrise pentru prima dată în România, precum şi câteva din cele mai rare şi spectaculoase asociaţii minerale de pe teritoriul naţional. În conceperea ei s-a pornit de la ideea că patrimoniul mineralogic românesc este aproape necunoscut publicului, puțină lume cunoscând faptul că în România au fost descoperite, descrise şi documentate 38 de minerale în premieră mondială. La acestea se adaugă o serie deosebit de valoroasă de asociaţii minerale emblematice pentru spaţiul geologic românesc (prin asociaţie minerală înţelegându-se două sau mai multe specii minerale caracteristice unui mod de formare comun). Eşantioane din categoriile amintite se găsesc în diverse colecţii din ţară, în cadrul diferitelor muzee sau instituţii de învăţământ superior. În cadrul expoziției vor fi expuse 122 de eşantioane mineralogice alese pe criterii ştiinţifice, descrise pentru prima oară în România şi/sau carateristice spaţiului naţional, dar şi muzeografice, eşantioane cât se poate de estetice, care să încânte vizitatorii. Invităm publicul să viziteze expoziția, să pătrundă în fascinanta lume a mineralelor și să promoveze Zestrea minerală a României! Expoziția poate fi vizitată până în luna ianuarie 2023.

Brașov: ”Fotografi brașoveni și ateliere lor” la Complexul Comercial Coresi

Centrul comercial Coresi, Braşov Str. Zaharia Stancu 1, Brașov

”Fotografi brașoveni și ateliere lor” la Complexul Comercial Coresi Muzeul de Etnografie Brașov prezintă brașovenilor și turiștilor povestea fotografilor brașoveni din secolul al XIX-lea, în cadrul expoziției ”Fotografi brașoveni și ateliere lor” organizată la Complexul Comercial Coresi. Incursiunea în istoria începuturilor fotografiei brașovene, de la primii pictori convertiți la fotografie, până la fotografii profesioniști din perioada 1839-1918, se realizează prin expunerea unor reproduceri după fotografiile aflate în patrimoniul Muzeului de Etnografie Brașov și în colecția Arhivelor Naționale Brașov. În cadrul expoziției, publicul poate afla detalii despre viața și activitatea celor mai importanți fotografi ai secolului al XIX-lea din Brașov: Leopold Adler și Carl Muschalek, care au imortalizat atât chipurile brașovenilor, cât și orașul în plină transformare, la cumpăna dintre secolele XIX-XX. De altfel, sunt plasați pe o scară a timpului toți fotografii consemnați până acum la Brașov, fie că erau călători (ambulanți), fie activau în cadrul atelierelor deschise în oraș. Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului prezintă, de altfel, în expoziția permanentă, un atelier de fotograf de sfârșit de secol XIX, unde poate fi admirat, printre altele, și un aparat foto din lemn cu burduf și plăci din sticlă, ce a aparținut lui Carl Muschalek. Expoziția ”Fotografi brașoveni și ateliere lor” va poposi la Complexul Comercial Coresi până în luna decembrie 2022.

Râmnicu Vâlcea: expoziția turneu “Stop the war in Ukraine” dedicată refugiaților din Ucraina, Muzeul Județean ”Aurelian Sacerdoțeanu”

Muzeul Județean "Aurelian Sacerdoțeanu" Vâlcea Calea lui Traian nr. 143, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea

Avem deosebita plăcere să vă avem alături la vernisajul expoziției turneu "Stop the war in Ukraine" dedicată refugiaților din Ucraina, ajunși în țara noastră. Expoziția acomodează opere realizate de artiști ucrainieni, români și faimoasa lucrare a artistului lituanian Krišs Salmanis. Organizator: Rotary Club Râmnic Curatori: Daniel Loagăr și Alexandra Elena Ungureanu Artiști români: Sergiu Chihaia, Andrei Cornea, Misha Diaconu, Alexandru Ion, Daniel Loagăr, Alex Manea, Denis Nanciu, Alexandru Răduță, Mihai Ionuț Rusen, Cristian Seușan, Alexandra Elena Ungurea La pian, invitat special: Galina Nemțeanu

Ploiești: expoziția de pictură și grafică „Contrapunct în patru game“, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus“

Muzeul Județean de Artă Prahova "Ion Ionescu-Quintus" B-dul Independenței nr. 1 (O.P:1, C.P. 2), Ploiești, Prahova

Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus“ vă invită vineri, 7 octombrie 2022, ora 18.00 la sediul muzeului Ploiești, B-dul Independenței nr. 1 la vernisajul expoziției de pictură și grafică „Contrapunct în patru game“ protagoniști : ION VIŞAN, GABRIELA ANIŢEI, DALIA BIALCOVSKI BOGDANA CONTRAS. Expoziția poate fi vizitată în perioada octombrie-noiembrie 2022, la Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”. Pentru detalii vă stă la dispoziție Departamentul - Servicii educative, relații publice și documentare din cadrul Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus“: Tel./fax: 0244 511375, tel. 0244 522264.

Arad: Expoziția ”Materiale didactice vechi” Muzeul de Științe ale Naturii

Muzeul de Științe ale Naturii - Complexul Muzeal Arad Piaţa George Enescu nr. 1, Arad, Arad

Expoziția ”Materiale didactice vechi” Muzeul de Științe ale Naturii (Palatul Cultural Arad, intrarea dinspre Parcul Copiilor) Marți-Duminică: 09.00-17.00 (ultima intrare: ora 16.30) Pentru că este toamnă și a sunat de ceva timp primul clopoțel, vă invităm la Muzeul de Științe ale Naturii din cadrul Complexului Muzeal Arad, unde am deschis expoziția ”Materiale didactice vechi”. Invitații noștri de azi au fost preșcolarii și cadrele didactice de la Grădinița P.P.14 Arad.  Expoziția aduce în atenția publicului vizitator obiecte care au ajutat cândva atât dascălul cât și elevul să ducă la bun sfârșit procesul de învățare. Astfel, publicul care va trece pragul Complexului Muzeal Arad va putea vedea manuale vechi, atlase, culegeri, îndrumătoare pentru utilizarea manualelor, cărți care explicau modul în care trebuia confecționat un material didactic, dicționare, cărți tematice despre modul cum trebuia să relaționeze școala cu familia dar și rigle de calcul, trusă cu corpuri geometrice, materiale de laborator, eșantioane mineralogice, malacologice, mamifere și păsări naturalizate, mulaje, preparate biologice în lichid, trusă pentru determinarea ph -lui solului, ustensile de scris, planșe didactice, fotografii etc. Text oferit de Dr. Camelia Patko, muzeograf, curatorul expoziției: ”Materialele didactice sunt cunoscute de fiecare dintre noi, fiind resurse pe care dascăli le pot utiliza în procesul de învățare cu elevii. Poate unii dintre dumneavoastră se întreabă de ce sunt folosite? Răspunsul la această întrebare este foarte simplu: pentru că simplifică și facilitează procesul de învățare. Ele sunt concepute pentru a stimula și dezvolta interesul elevului. Odinioară materialul didactic era pregătit de către dascăl pentru a desăvârși metoda de învățare și ținea foarte mult de materialele găsite, inventivitatea persoanei care le realiza și nu în ultimul rând de posibilitățile materiale.Ulterior au apărut mai mulți editori/ firme specializate care dezvoltă aceste resurse didactice. Tipul materialului didactic variază foarte mult în funcție de obiective, caracteristicile elevilor dar și de condițiile de studiu”. Expoziția ”Materiale didactice vechi” este deschisă la  Muzeul de Științe ale Naturii până la finalul acestui an. Echipa proiectului expozițional și educațional: Dr. Camelia Patko, muzeograf, curatorul expoziției, Carmen Danciu, conservator colecție, Dr. Gabriela Marco, Witman Anikó, Dr. Adelina Stoenescu, Călin Man, cu sprijinul prof. Simona Opriș Dinea, Ionel Costin, conf. univ. Dr. Ioan Don. Foto: Nelu Scripciuc Mai multe detalii despre expoziție: https://www.facebook.com/complexul.muzealarad Vă invităm cu drag la Muzeul nostru!   -- Adelina STOENESCU, muzeograf Serviciul proiecte, educație muzeală și marketing cultural COMPLEXUL MUZEAL ARAD   Piața George Enescu 1 310131 Arad office: +40 257 281 847 ada.stoenescu@gmail.com pr.museumarad@gmail.com www.museumarad.ro https://www.facebook.com/complexul.muzealarad/?ref=hl Complexul Muzeal Arad este membru fondator al Rețelei Naționale a Muzeelor din România www.muzee.org https://www.facebook.com/Reteaua.Muzeelor/

Cluj-Napoca: expoziția „150 de ani de învățământ universitar în limba maghiară la Cluj”.

Muzeul Universității "Babeș-Bolyai" Str. Mihail Kogalniceanu nr. 4, Cluj-Napoca

Universitatea Babeş-Bolyai, prin Direcția Patrimoniu Cultural Universitar UBB și Muzeul de Istorie al Universității Babeș Bolyai, are deosebita plăcere de a Vă invita la vernisajul expoziției temporare „150 de ani de învățământ universitar în limba maghiară la Cluj”. Evenimentul va avea loc miercuri, 12 octombrie 2022, ora 12.00, în Clădirea Centrală a UBB (Holul Rectoratului și Holul mare - parter). Expoziția poate fi vizitată gratuit în perioada octombrie - decembrie 2022. Mulțumim partenerilor noștri: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național Maghiar/Magyar Nemzeti Múzeum din Budapesta (Ungaria), Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj, Arhivele Naționale Serviciul Județean Cluj, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" (Muzeul Universității), Muzeul de Arta Cluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj.

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Complexul Muzeal Național Neamț anunță deschiderea expoziției temporare itinerante „Kiseleff nr. 1”, la sediul Muzeului de Artă Piatra-Neamț, în perioada 12 octombrie 2022 – 31 ianuarie 2023.

Muzeul de Artă Piatra-Neamț - Complexul Muzeal Județean Neamț Piața Curtea Domnească, nr. 1, Piatra-Neamț, Neamț

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Complexul Muzeal Național Neamț anunță deschiderea expoziției temporare itinerante „Kiseleff nr. 1”, la sediul Muzeului de Artă Piatra-Neamț, în perioada 12 octombrie 2022 – 31 ianuarie 2023. Expoziția ne va purta printr-o călătorie imaginară în timp, în care vom descoperi, cu ajutorul fotografiilor, al documentelor, dar și al obiectelor, diferitele momente prin care a trecut clădirea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” în cei 110 ani de existență. Clădirea inaugurată pe 24 mai 1908 în prezența Regelui Carol I, a Principelui Ferdinand și a Principesei Maria, dar și a unei numeroase asistențe alcătuită din personalități marcante ale culturii românești, reprezenta primul edificiu din Regatul României realizat pentru a fi muzeu. Muzeul de Istorie Naturală și Antichități a fost întemeiat în 1834 și a fost adăpostit inițial în clădirea Colegiului Sfântul Sava. În anul 1893, Grigore Antipa a fost numit la conducerea Secției de Zoologie a Muzeului de Istorie Naturală și Antichități, pe când aceasta se afla în aripa dreaptă a Palatului Universității din București. Peste numai un an, colecțiile de zoologie au fost mutate într-o casă particulară închiriată de statul român pe stada Polonă nr. 19. Noul director a depus un efort susținut și, doar în câțiva ani, a reușit prin expediții, achiziții și donații să realizeze un muzeu cu 10 săli, care era vizitat cu „adevărată aviditate” de către public. În anul 1903, Grigore Antipa prezenta Regelui Carol I și primului ministru Dimitrie Sturdza un memoriu în care solicita construirea unui local special pentru a instala colecțiile adunate și pentru a organiza în el un „Muzeu de Istorie Naturală cu toate secțiile care-i aparțin și demn de Capitala Țării”. Eforturile lui Grigore Antipa sunt încununate de succes, iar guvernul alocă suma de 350.000 lei pentru făurirea muzeului. Proiectul construcției a fost încredințat inginerului Mihail Roco, iar fațadele noii clădiri au fost desenate de către cunoscutul arhitect Grigore Cerkez. În timpul lucrărilor, Spiru Haret îi sugerează lui Grigore Antipa ca frontonul clădirii să fie decorat cu un grup statuar care să reprezinte știința. Lucrarea avea să fie încredințată sculptorului Dimitrie Paciurea și, doi ani mai târziu, grupul alegoric numit „Știința Zoologiei” împodobea frontonul clădirii, în timp ce, deasupra sa, un vultur majestuos scruta orizonturile ajutat de două himere care flancau lateralele edificiului. Cutremurul din noiembrie 1940 a dislocat frumoasa alegorie a lui Paciurea, astfel încât a fost nevoie să se decidă demontarea sculpturii care amenința să cadă și să pună astfel în pericol viața vizitatorilor. Astăzi, doar fotografiile vechi ale clădirii ne mai amintesc de remarcabila operă de artă. „Acest institut va fi o mare valoare pentru cultura poporului și pentru învățământul superior... În acest muzeu, pe lângă cultura științei se face și cultura națională” sunt cuvintele rostite de Regele Carol I la inaugurarea noii clădiri din Șoseaua Kiseleff nr. 1, clădire devenită simbol al zoologiei și muzeografiei de istorie naturală, simbol al orașului care de 110 ani crește în jurul său. Sponsor principal: MOL Romania Parteneri: Fisn’nBricks. Adevărul, Weekend Adevărul, Historia, Historia Special, TVR Iași, Jurnal FM Detalii pe: www.antipa.ro

Deschiderea expoziției Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere la Muzeul de Artă Piatra-Neamț

Muzeul de Artă Piatra-Neamț - Complexul Muzeal Județean Neamț Piața Curtea Domnească, nr. 1, Piatra-Neamț, Neamț

Deschiderea expoziției Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere  la Muzeul de Artă Piatra-Neamț Muzeul Național de Istorie a României l-a omagiat pe marele savant român Nicolae Iorga (1871-1940) la 150 de ani de la naștere, printr-o expoziție-eveniment ce are la bază piesele Colecției „Iorga-Pippidi”, donate  muzeului de către domnul profesor univ. dr. Andrei Pippidi, nepot al marelui istoric. Acesta a adunat și păstrat timp de decenii toate aceste mărturii ale vieții și activității științifice, literare, eseistice, dramaturgice, politice, ale marelui savant Nicolae Iorga. Colecția este formată din piese excepționale, care au fost valorificate expozițional pentru prima dată anul acesta: actul de naștere al marelui istoric, actele de studii primare, gimnaziale și diplomele de licențiat și doctor; o parte dintre cele mai importante diplome de Doctor Honoris Causa de la marile universități ale Europei, precum și brevetele și medaliile primite de către Nicolae Iorga de-a lungul vieții, de la cele româneștiꓽ Marele Colan al Ordinului Carol I și Marele Colan al Ordinului Ferdinand I, la cele străine: Ordinul Legiunea de Onoare, în grad de Mare Cruce, Franța; Ordinul Mântuitorului, în grad de Mare Cruce, Grecia; Ordinul Coroana Italiei, în grad de Mare Cruce; Ordinul Vytautas cel Mare, în grad de Mare Cruce,  Lituania; Ordinul Sfântul Iacob al Spadei, în grad de Mare Cruce, Spania și multe altele. De asemenea, sunt  expuse documente primite de către marele istoric de la Familia Regală a României, de la regina Maria, principele și apoi regele Carol al II-lea, precum și de la principesele Mărioara și Elena. Expoziția cuprinde bunuri culturale care atestă legăturile lui Nicolae Iorga cu orașul Piatra Neamț, expuse  în premieră, aparținând doamnei Elena Cuza, retrasă la Piatra Neamț, și părintelui C. Matasă. Grație unei frumoase colaborări dintre Muzeul Național de Istorie a României și Complexul Muzeal Național Neamț, o mare parte din inestimabila colecție va fi expusă în perioada 13 octombrie 2022 - 13 ianuarie 2023 la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, alături de piese vestimentare, obiecte personale, mobilier, piese aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României și al Institutului „Nicolae Iorga” al Academiei Române, precum și fotografii din colecțiile Arhivelor Naționale ale României.   Coordonatorii expozițieiꓽ prof. univ. dr. Andrei Pippidi și dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul  general al Muzeului Național de Istorie a României. Curatoriꓽ dr. Cristina Păiușan-Nuică, cercetător științific, dr. Cornel Constantin Ilie, director adjunct, dr. Alexandru Bădescu, șef Secție Patrimoniu, Muzeul Național de Istorie a României și dr. Mihaela-Cristina Verzea, director științific, Complexul Muzeal Națio

Bârlad: expoziţia „REPERE ALE LITERATURII ROMÂNE – efigii ale scriitorilor în arta medalistică”, 15 octombrie – 30 noiembrie 2022

Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad Str. Vasile Pârvan nr. 1, Bârlad, Vaslui

Consiliul Judeţean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad şi domnul Costel Oportov - colecţionar, vă invită sâmbătă, 15 octombrie 2022, ora 11.00, la vernisarea expoziţiei temporare „REPERE ALE LITERATURII ROMÂNE - efigii ale scriitorilor în arta medalistică -”. Evenimentul se va desfăşura la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, avându-i ca invitaţi pe scriitorul Simion BOGDĂNESCU şi domnul Viorel BOLUM - preşedinte al Societăţii de Numismatică Română, Secția Bârlad. Expoziţia va prezenta publicului 172 de medalii şi plachete din colecţia particulară a domnului Costel Oportov - membru S.N.R, ce reprezintă portrete ale scriitorilor români gravate în metal, selectate pe criteriu artistic şi istoric, precum şi aproximativ 50 de piese din patrimoniul muzeului nostru (cărţi cu autograf, manuscrise, fotografii, corespondenţă), unele dintre acestea expuse în premieră, care completează imaginea legată de personalităţile literaturii române, de la vechii cronicari până la scriitorii contemporani. În planul central al expoziţiei se află reprezentat poetul Mihai Eminescu, chipul său fiind prezent prin portretele gravate după cele patru fotografii cunoscute. „Gravate cu îndemânare şi talent, pe suprafaţa limitată a medaliei, imaginile scriitorilor sunt prezentate prin particularităţile portretului, din faţă sau din profil, transpus în relief şi volum. Mesajul este întregit prin introducerea unor simboluri (carte, pană, raze solare, stele, frunze de laur, flori de tei) şi a textului, care permit identificarea personalităţii. Aceste elemente volumetrice, imaginea şi textul, aflate în echilibru şi armonie, definesc compoziţia artistică a medaliei. Urmând tema şi textul gravat, medalia transmite şi un mesaj cu valoare de document istoric, prin personalitatea sau evenimentul evocat, dar şi prin durabilitatea în timp a metalului. Artiştii plastici Gheorghe Adoc, Constantin Baraschi, Ioana Basarab, Nicolae Culluri, Gheorghe Stănescu, Teodor Zamfirescu, Nicolae Pascu sau gravorii Haralambie Ionescu, Ştefan Grudinschi, Constantin Dunitrescu, Maximilian Fetiţa, Vasile Gabor, Abraham Zoltan, Codruţ Ciobănescu şi alţii se regăsesc, prin medaliile realizate, în această expoziţie.” (colecţionar Costel Oportov) Expoziţia va putea fi vizionată până pe data de 30 noiembrie a.c. Contact: Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad Responsabil: muzeograf Alina Butnaru tel: 0335/404.746; fax: 0235/422.211 e-mail: muzeuparvan@gmail.com

Sinaia: Expoziția ,,Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922”, Muzeul Național Peleș, 15 octombrie 1922 – 15 mai 2023

Muzeul Național Peleș Str. Peleșului nr. 2, Sinaia, Prahova

15 octombrie 1922 – 15 noiembrie 2022 Expoziția ,,Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922”, pe care Muzeul Național Peleș o dedică Centenarului Încoronării, va fi deschisă sâmbătă, 15 octombrie 2022. Realizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Militar Național ,,Regele Ferdinand I” , Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național al Literaturii Române și al unor colecționari particulari, expoziția marchează evenimentul care a consfințit visul de veacuri al românilor.

Premieră expozițională la Galați – stampe japoneze Teatrul Kabuki, 15 octombrie 2022 – 15 aprilie 2023

Premieră expozițională la Galați – stampe japoneze Teatrul Kabuki Aproximativ 100 de stampe japoneze, cu tema teatrul Kabuki, vor fi expuse, în premieră, la Galați, evenimentul urmând să fie vernisat sâmbătă la Teatrul Național de Operă și Operetă Nae Leonard din Galați. Evenimentul este organizat la Galați cu sprijinul Muzeul Naţional Brukenthal, împreună cu avocatul colecţionar George Şerban în cadrul parteneriatului Axele culturale Brukenthal, colecții private, Ambasada Japoniei în România, Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu și Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos. ,,Din anii studenției am fost impresionat de arta japoneză. De atunci am câteva cataloage, însă primele stampe expuse le-am văzut după Revoluție când am început să ies din țară. M-a impresionat colecția de stampe japoneze a lui Monet, am luat catalogul și cred că atunci am decis să mă gândesc serios la propria mea colecție de stampe. Prezenta expoziție de la Galați exprimă dorința mea de a prezenta iubitorilor de artă o parte din stampele aflate în colecția mea, de această dată cu referire la Teatrul Kabuki, dar și un îndemn pentru colecționarii români de a-mi lua exemplu”, afirmă George Șerban. Expoziţia de stampe japoneze cu tema teatrul Kabuki va putea fi văzută în perioada 15 octombrie 2022 – 15 aprilie 2023, în foaierul teatrului gălățean. ,,Această expoziţie s-a născut din dorinţa de a explora şi a prezenta iubitorilor de artă un episod fascinant al culturii japoneze: arta ukiyo-e. În cadrul expoziţiei vor fi expuse peste 100 de stampe japoneze realizate în perioada secolelor 17 -19, (perioada Edo și perioada Meiji), conţinând imagini ale actorilor şi scene de teatru kabuki. Invităm toţi vizitatorii la o incursiune în lumea fascinantă a gravurii, la o călătorie imaginară în Țara Soarelui răsare, familiarizându-se cu un univers artistic de mare originalitate", a declarat curatorul expoziţiei, Alexandru Constantin Chituţă. Apariţia ukiyo-e este strâns legată de climatul politic, social şi economic din epoca Edo (1603-1868), perioadă în care, în ciuda izolaţionismului adoptat, Japonia s-a bucurat de o creştere economică susţinută. Dezvoltarea comerţului a condus la formarea unei noi burghezii ai cărei principali membri erau artizanii şi negustorii, cunoscuţi sub denumirea de chonin. Deşi importanţa lor pe plan economic este incontestabilă, ierarhia socială a epocii Edo i-a împiedicat pe aceştia să acceadă la puterea politică. De aceea, noua clasă mijlocie s-a afirmat prin crearea unei noi identităţi sociale. Una dintre particularităţile stilului de viaţă promovat de burghezia Edo este teatrul kabuki. Piesele erau inspirate din legende istorice sau din viaţa de zi cu zi, piesele de teatru aveau în comun o serie de motive şi tematici. Tema unei piese nu reprezenta, însă, punctul central de interes în gravuri. Acestea erau create cu scopul de a reda atmosfera piesei, o importanţă deosebită aveau costumele decorate generos şi personalităţile actorilor. Expoziția a fost realizată în decursul timpului la Teatrul Național din București, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Orașului Oradea și Castelul Cantacuzino din Bușteni. /EN/ Exhibition premiere in Galati - Japanese prints Kabuki Theatre Around 100 Japanese prints, with the theme of Kabuki theatre, will be exhibited for the first time in Galați, the event will be opened on Saturday at the Nae Leonard National Opera and Operetta Theatre in Galați. The event is organised in Galați with the support of the Brukenthal National Museum, together with the lawyer-collector George Șerban in the framework of the Brukenthal Cultural Axes partnership, private collections, the Japanese Embassy in Romania, the Radu Stanca National Theatre Sibiu, the Sibiu International Theatre Festival and the Museum of Christian History, Culture and Spirituality of Dunărea de Jos. "Ever since my student years I have been impressed by Japanese art. Since then I have a few catalogues, but I saw the first prints exhibited after the Revolution when I started to leave the country. I was impressed by Monet's collection of Japanese prints, I got the catalogue and I think that's when I decided to think seriously about my own print collection. The present exhibition in Galaţi expresses my desire to present to art lovers some of the prints in my collection, this time with reference to the Kabuki Theatre, but also an encouragement for Romanian collectors to follow my example", says George Serban. The exhibition of Japanese prints on the theme of Kabuki Theatre will be on show from 15 October 2022 to 15 April 2023, in the foyer of the theatre from Galaţi. "This exhibition was born out of a desire to explore and present to art lovers a fascinating episode of Japanese culture: the art of ukiyo-e. More than 100 Japanese prints from the 17th-19th centuries (Edo and Meiji periods), containing images of actors and kabuki theatre scenes, will be exhibited. We invite all visitors to a journey into the fascinating world of printmaking, to an imaginary journey to the Land of the Rising Sun, familiarizing themselves with an artistic universe of great originality", said the curator of the exhibition, Alexandru Constantin Chituță. The emergence of ukiyo-e is closely linked to the political, social and economic climate of the Edo period (1603-1868), when, despite the isolationism adopted, Japan enjoyed sustained economic growth. The development of trade led to the formation of a new bourgeoisie whose main members were artisans and merchants, known as chonin. Although their economic importance is undisputed, the social hierarchy of the Edo period prevented them from gaining political power. Therefore, the new middle class asserted itself by creating a new social identity. One of the features of the lifestyle promoted by the Edo bourgeoisie was kabuki theatre. Plays were inspired by historical legends or everyday life, and the plays shared a number of motifs and themes. The theme of a play was not, however, the focus of interest in the prints. They were created to convey the atmosphere of the play, and the lavishly decorated costumes and the personalities of the actors were of particular importance. The exhibition was held over the years at the National Theatre in Bucharest, the Brukenthal National Museum, the Oradea Museum and the Cantacuzino Castle in Bușteni.

Cotroceni: Expoziția „Serbările Încoronării”, 16 octombrie 2022 – 26 februarie 2023, Muzeul Național Cotroceni

Muzeul Național Cotroceni - București B-dul Geniului nr. 1, București, București

„Serbările Încoronării”, un proiect expozițional realizat de Muzeul Național Cotroceni la aniversarea a 100 de ani de la Încoronarea Regilor României Mari. Expoziția readuce în atenția publicului, prin prisma fotografiilor, a filmelor de epocă sau a obiectelor de patrimoniu, festivitățile Încoronării de la Alba Iulia, desfășurarea evenimentelor ce au urmat la București, cu accent pe Palatul Cotroceni, precum și conceptele care au stat la baza construirii Catedralei Încoronării și a realizării mantiilor și coroanelor regale. „Serbările Încoronării” poate fi vizitată, în perioada 16 octombrie 2022 – 26 februarie 2023, de marți până duminică, în intervalul orar 9.00-17.00, doar în baza unei programări prealabile: vizitare@muzeulcotroceni.ro 021.317.31.07 / 0725.518.381

București: expoziția tematică „Moda la porțile Levantului”, Palatul Suțu, 27 octombrie 2022 – 26 martie 2023

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției tematice „Moda la porțile Levantului”, care va avea loc pe data de 27 octombrie, ora 18.00, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2). Zona geografică, istorică şi culturală a Levantului, respectiv aria situată pe malurile Mediteranei Orientale şi ale Mării Negre, în Orientul Apropiat, Caucaz şi Balcani, este locul de origine a marilor civilizaţii - asiriană, babiloniană, egipteană, bizantină, greacă şi otomană - locul de origine a celor mai multe inovaţii culturale, a științelor și a artelor. Ca urmare a deschiderii relațiilor dintre Franța și Înalta Poartă, în prima jumătate a veacului al XVI-lea, mai ales ca urmare a bătăliei de la Mohács (29 august 1526), care va asigura libertatea religioasă a creștinilor din Levant și a facilităților comerciale avută în zonă de occidentali, va fi consacrat și conceptul de „țări ale Levantului”. Țările Române, aflate la frontiera dintre Orient și Occident, sau, cum s-a spus, „la porțile Levantului”, au fost un punct de contact permanent între cele două mari arii culturale. Felul în care au fost asimilate în spațiul românesc elementele istorice, culturale, modul de viață, religia, este redat, în primul rând vizual, cu ajutorul artei. Între artele vizuale, cel care la prima vedere transmite epoca, modul de viață, treapta socială, nivelul cultural, gustul pentru frumos, starea civilă, apartenența religioasă, ș.a., este costumul. Raportându-ne la spațiul românesc, costumul povestește istoria Țărilor Române, modul în care s-au raportat deopotrivă la lumea orientală și la cea occidentală. Cele mai multe informații le avem de la artefactele păstrate în muzee și studiate de specialiști, dar și de la cei care au călătorit în această lume românească, fascinați de sincretismul artelor orientale și occidentale la țărmul vestic al Mării Negre. Mărturiile scrise în jurnale sau în schițe de călătorie de memorialiştii străini ce au vizitat ţinutul în secolele XVIII și XIX, precum Jean Étienne Liotard, Louis Dupré, Luigi Mayer, Sir Robert Ker Porter, August von Henikstein, sau de plasticieni occidentali precum Auguste Raffet, Charles Doussault, Michel Bouquet, Dieudonné Auguste Lancelot, Anton Chladek, reliefează, în primul rând, frumusețea și complexitatea costumului. Muzeul Municipiului Bucureşti este cunoscut pentru ampla şi variata sa colecţie de costume ce acoperă o perioadă de câteva sute de ani, începând cu veșminte fanariote şi terminând cu toalete complete din secolele XIX şi XX, cu bijuterii şi accesorii vestimentare. Deși mult timp blamată de istorici, epoca domniilor fanariote a intrat în conştiinţa naţională prin beneficiile cultural-artistice pe care le-au adus foştii dragomani greci ai Sublimei Porţi deveniţi vremelnici bey în Ţările Române. În veacul fanariot, veșmintele - prin opulenţă, cromatică şi monumentalitate - erau remarcate și admirate în saloanele elitelor moldo-valahe. Gustul desăvârşit al costumelor, cromatica, fineţea texturilor impresionau pe cei mai exigenţi critici ai schimbătoarelor mode occidentale. Aceşti principi creştini ortodocşi se considerau moştenitorii basileilor şi, după puterea, averea şi gradul de educaţie ale fiecărei familii, continuau tradiţiile fastului aulic deprins la curtea Paleologilor şi Comnenilor. Bogăţia şi luxul exorbitant, epatant, îi ajutau să se impună în faţa curţilor domnitoare din ţările învecinate şi a oaspeţilor străini cu sânge albastru. Expoziția temporară este binevenită pentru publicul cunoscător sau nu al vieții și modelor de odinioară. Poate fi, în același timp, o sursă de inspirație pentru designerul care se află în fiecare dintre noi. Pot fi admirate în ansamblu şi prin detalii bine alese, rochii confecţionate din catifea sau brocart, decorate abundent cu broderii de fir, pentru jupânese şi jupâniţe, anterie de cutnie, pipiri (haină cu sau fără mâneci, cu poale lungi şi mult încreţite la spate) ciupage din borangic cusute cu fir metalic, fermenele şi cepchene (fermenele cu mâneci lungi și despicate) al căror piept şi spate era minuţios decorat cu măiestre cusături cu model fitomorf, ilice, şalvari sau poturi de arnăuţi şi surugii, fesuri cu lungi canafi, şaluri de caşmir, foarte prețioase, ce se transmiteau din generație în generație. Încălţările fine din catifea, în nuanţe rafinate: imineii din piele decoraţi cu broderii de fir, meşii boierești, de asemenea cu nişte fine ornamente de fir, papucii din catifea decoraţi cu perluţe şi broderii de fir sau greoii nalâni, narghilelele și pernele pe care stăteau tolăniți boierii, bijuteriile, vin să susțină ideea de culoare, strălucire, fast. Toate aceste autentice și inestimabile piese de costum și accesorii pot reînvia o lume apusă prin intermediul scenografiei muzeistice. Stampele cu tipuri sociale, portrete de principi și de jupânițe, arta plastică, obiectele de uz casnic din aceste vremuri trecute, arta decorativă, armele, scenele de gen, toate completează tabloul Bucureștiului fanariot și al celui de tranziție spre Occident, al elitelor și al mahalagiilor care au trăit în acest spațiu urban levantin. Piesele autentice din colecțiile Muzeului Municipiului București - Textile și accesorii vestimentare, Artă Plastică-Pictură, Artă Decorativă-Metal, Diverse, Știință-Tehnică, Tipărituri și Imprimate - redau eleganța și frumusețea stilurilor artistice orientale care au fost asimilate în arta românească. Ulysse de Marsillac îşi amintea, pe la mijlocul secolului al XIX-lea de fastuosul costum al doamnelor din epoca fanariotă, deplângând decăderea portului oriental şi moda contemporană lui. Într-o descriere a veşmintelor levantine acesta spune: „Peste părul plin de cosiţe acestea pun, cu mândrie, un mic işlic, acea bonetă de blană pe care o împodobesc cu râuri de diamante prinse cu o agrafă de smaragde”. Dr. Maria-Camelia Ene, șef Birou istorie Modernă și Contemporană, curator al expoziției

BANII DE-A LUNGUL ISTORIEI, o incursiune în istoria banilor, este propunerea de educație muzeală cu care Muzeul Național al Bucovinei (MNB) încheie șirul proiectelor educaționale derulate în anul 2022.

Muzeul Bucovinei Str. Ştefan cel Mare nr. 33, Suceava, Suceava

BANII DE-A LUNGUL ISTORIEI, o incursiune în istoria banilor, este propunerea de educație muzeală cu care Muzeul Național al Bucovinei (MNB) încheie șirul proiectelor educaționale derulate în anul 2022. În perioada 18 octombrie – 9 decembrie 2022, MNB invită elevii să cunoască lumea fascinantă a banilor, la Muzeul de Istorie Suceava. O oră de muzeu captivantă, care are drept scop cunoașterea istoriei aparițiilor banilor în lume, de la nevoia înlocuirii trocului până la moneda virtuală. Invităm copiii și tinerii la o altfel de cunoaștere a patrimoniului numismatic deținut de Muzeul Național al Bucovinei, prezentându-le piesele de excepție expuse în sălile Muzeul de Istorie (Sala Tezaur, Sala Circulația Monetară în Moldova Medievală, Istorie contemporană – Începutul sfârșitului. Să strângem cureaua, să punem o haină în plus), invitându-i la un tur ghidat prin expoziția permanentă, la discuții și activități creative, provocându-i să ”bată” (deseneze) propria monedă. Pentru detalii suplimentare, programări și înscrieri, vă stăm la dispoziție la telefon 0230216439, interior 116 (Biroul Educație, Marketing și Comunicare – Muzeul Național al Bucovinei).

Sibiu: Expoziția Petri&Friends | 18 octombrie – 03 decembrie 2022

Muzeul Național Brukenthal - Sibiu Piața Mare, Nr. 5, Sibiu, Sibiu

Expoziția: Petri&Friends Artişti: Eugen Petri (România), Ahmad Solimani (Iran), Andre Naegelen (Franţa), Cenrique Valdez (Argentina), Ciprian Hopirtean (Grecia-România), Emiliano Rodrigo Sacco (Argentina), Giorgie Cpajak (Serbia), Jasem Shuman (Palestina), Javier Astorga (Mexic), Jiang Chu (China), Kamen Tanev (Bulgaria), Klaus Hunsiker (Germania), Maxim Dumitraş (România), Mihai Docea (România), Niu Herisanu (România), Petre Virgiliu Mogoşanu (România), Samia Monsef (Egipt), Sergei Oleshko (Ucraina), Thierry Ferreira (Portugalia), Biao Wang (Taiwan), Nicolae Răzvan Mincu (România) Locul de desfăşurare: Palatul Brukenthal, Piaţa Mare nr. 4, Sala de expoziţii temporare, curtea a doua Vernisaj: marţi, 18 octombrie 2022, ora 16:00 Curator: Mihai Iancovescu-Rudeanu Prezintă: dr. Alexandru Constantin Chituţă, manager interimar Muzeul Naţional Brukenthal Durata: 18.10.-03.12.2022 Text oferit de Florin Toma: Dacă-i privești cu luare-aminte statura, sculptorul Eugen Petri pare că vrea să-mi întărească o opinie făcută publică, părere ce pornea de la niște realități concomitente și care n-a fost încununată cu statutul de axiomă. În schimb, a primit destule admonestări, fiind trecută la rubrica „fantezii și extravaganțe”. Personajul nostru de azi este un zdrahon blond-roșcovan, cu barbă bogată, cu mâini uriașe și cu un pachet de mușchi proeminenți, care fac ca insolita sa cămașă albă cu cusături populare să pară mică. Totul la el degajă forță și bărbăție. Este imaginea – pe care am îndrăznit s-o explic odată, mai demult – ce mi se pare tipică unui pietrar. Pentru că toți prietenii mei cioplitori și sculptori în piatră (marmură, granit, andezit, bazalt etc.) sunt, cu câteva excepții, solizi, puternici, viguroși. Eugen Petri este, la vârsta lui sexagenariotă, un exemplar reprezentativ pentru cioplitorul în piatră, unul care are la activ zeci de lucrări gigantice, dar, atenție! unul dublat și de un sensibil șlefuitor miniaturist, cu viziuni ce fie pârguie astuțios lumina, fie atacă profunzimi dinamice ale unor unghiuri de privire absolut spectaculoase. Pe de altă parte, fiind organizator și participant la simpozioane internaționale de sculptură monumentală (Caransebeș, Bușteni, Brăila, Ploiești sau Rawabi – Palestina), a avut și prilejul colaborării și schimburilor de idei cu o seamă de alți sculptori de naționalități diferite. Ei toți i-au devenit prieteni și, la finalul fiecărei reuniuni, au făcut schimb de cadouri. Eugen Petri este autorul unui proiect inedit și care a prins numaidecât. A adunat 37 de lucrări mici, de 20 până la 60 cm înălțime – ale lui și ale unor prieteni sculptori din Egipt, China, Palestina, Argentina, Franța, Taiwan, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Mexic și Germania, realizate în piatră de diferite „esențe” (marmură de Cararra sau de Rușchița, travertin, ardezie, calcar de Gaudi, gresie, andezit, marmură argentiniană, onix și granit galben de Siena) – și a creat o expoziție itinerantă, ce a pornit de la Galeria UAP Ploiești și a continuat, de curând, cu cuhnia Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia, urmând să ajungă, până la sfârșitul anului, la Muzeul Țării Crișurilor (Oradea) și la Muzeul Național Brukenthal (Sibiu). Expoziția conține 10 lucrări originale ale autorului și 27 de piese din colecția personală și poate fi considerată nu doar o izbândă artistică, ci și, în egală măsură, un succes de marketing și de promovare. Este un eveniment care ține de spectacol, adică spectaculos, un fel de expoziție-document. Ceva compozit, pendulând între ideea de retrospectivă a operei unui artist și prezentarea colecției sale personale de lucrări ale unor autori străini, necunoscuți până acum. /EN/ Exhibition: Petri&Friends Artists: Eugen Petri (Romania), Ahmad Solimani (Iran), Andre Naegelen (France), Cenrique Valdez (Argentina), Ciprian Hopirtean (Greece-Romania), Emiliano Rodrigo Sacco (Argentina), Giorgie Cpajak (Serbia), Jasem Shuman (Palestine), Javier Astorga (Mexico), Jiang Chu (China), Kamen Tanev (Bulgaria), Klaus Hunsiker (Germany), Maxim Dumitraș (Romania), Mihai Docea (Romania), Niu Herisanu (Romania), Petre Virgiliu Mogoșanu (Romania), Samia Monsef (Egypt), Sergei Oleshko (Ukraine), Thierry Ferreira (Portugal), Biao Wang (Taiwan), Nicolae Răzvan Mincu (Romania) Location: Brukenthal Palace, 4 Piața Mare, Temporary Exhibition Hall, second courtyard Opening: Tuesday, October 18, 2022, 4:00 p.m. Curator: Mihai Iancovescu-Rudeanu Presents: Alexandru Constantin Chituță PhD, interim manager Brukenthal National Museum Duration: October 18-December 3, 2022 Text by Florin Toma: If you look at his stature carefully, the sculptor Eugen Petri seems to want to reinforce an opinion that I have made public, an opinion that was based on some concomitant realities and that was not crowned with the status of axiom. Instead, it has received a good deal of admonition, and has been listed under the heading 'fantasies and extravagances'. Our character today is a reddish-blond, richly bearded, huge-handed zdrahon with a bulging bundle of muscles that make his unusual white shirt with folk stitching look small. Everything about him exudes strength and manliness. It's the image - which I dared to explain once before - that strikes me as typical of a stonemason. Because all my friends who are stone carvers and sculptors (marble, granite, andesite, basalt, etc.) are, with a few exceptions, solid, strong, vigorous. Eugen Petri is, at the age of sixty, a representative example of the stone carver, one who has to his credit dozens of gigantic works, but, mind you, one who is also a sensitive miniaturist, with visions that either cunningly exploit light or attack the dynamic depths of absolutely spectacular angles of vision.

Muzeul Municipal Câmpulung are deosebita plăcere de a vă invita să vizitați expoziţia temporară ”Portul popular bărbătesc din zona Muscel”, deschisă în perioada Octombrie – Decembrie 2022 în cadrul Secției de Etnografie și Artă Populară.

Muzeul Municipal Câmpulung. Secția de Etnografie și Artă Populară Str. Republicii nr. 5, Câmpulung, Argeș

Muzeul Municipal Câmpulung are deosebita plăcere de a vă invita să vizitați expoziţia temporară ”Portul popular bărbătesc din zona Muscel”, deschisă în perioada Octombrie – Decembrie 2022 în cadrul Secției de Etnografie și Artă Populară. Toți cei ce vor trece pragul expoziției au prilejul de a admira 60 de piese de port bărbătesc, multe dintre ele de la începutul Secolului al XX-lea, precum: ițari, cămăși bărbătești, bete, veste, bitușcă, zeghe, dar și o colecție impresionantă de fotografii de epocă executate în atelierul fotografic Ioan Munteanu din Câmpulung. Fotografii ce au suprins, în vremuri demult apuse, portrete de bărbați îmbrăcați în costume populare, cupluri de tineri căsătoriți și grupuri familiale purtând portul popular din zona Muscel. Vă așteptăm să vizitați expoziția pentru a afla mai multe date despre apariția și evoluția portului popular în arealul argeșean și, nu în ultimul rând, pentru a vedea Muscelul de ieri prin ochii celebrului fotograf Ioan Munteanu. Atelierul fotografic Ioan Munteanu Atelierul artistului fotograf Ioan Munteanu a funcționat în Câmpulung Muscel, pe strada Negru Vodă nr.120, în perioada 1 mai 1924 – 28 mai 1946. În aprilie 1924, fotograful Ioan Munteanu își informează clientela din județul Muscel că nu mai lucrează în atelierul Cavallar, având instalat propriu atelier în curtea Bărăției (Boulevard). Nu numai țăranii îmbrăcați în costume populare muscelene au fost protagoniștii fotografului, ci și peisaje din orașul Câmpulung și a zonei înconjurătoare, monumente istorice și laice (azi unele dintre ele dispărute), personalități ale vremii (oameni politici, profesori, generali, etc.) și evenimente importante din ciclul vieții.

Târgu-Jiu: expoziția ”RAPSODIA SUFLETULUI” lucrări de pictură semnate EVA RADU la Muzeul Național “Constantin Brâncuși”

Muzeul Național "Constantin Brâncuși" Târgu Jiu

 Miercuri, 19 octombrie 2022, ora 17,30 , vă invităm la Muzeul Național ”Constantin Brâncuși” unde va avea loc vernisajul expoziției: ”RAPSODIA SUFLETULUI” lucrări de pictură semnate EVA RADU și "ANTROPOMECANOMORF", lucrări de grafică și gravură semnate RĂZVAN DRAGOȘ.  Eva RADU (n. 26.03.1986, Râmnicu Sărat) pe numele său real Radu Aura Evelina este socotită ca fiind unul dintre cei mai buni pictori-portretiști contemporani. A absolvit Universitatea Națională de Arte din București, licență (2008), masterat (2010) și doctorat (2017). Din anul 2010 este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și membră Association Internationale des Arts Plastiques UNESCO, Paris (FR). Are o experiență de peste 20 de ani în domeniul artei plastice înregistrând circa 10 expoziții personale și peste 150 de expoziții de grup în Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova, România, Spania și Turcia. A obținut peste 70 de premii, medalii, distincții, nominalizări, burse, diplome de onoare, excelență și merit. Cel mai recent premiu este premiul II la Bienala Internațională de Arte Grafice ”Constantin Brâncuși”, organizată de Muzeul Național ”Constantin Brâncuși”. Expoziția de pictură intitulată „Rapsodia sufletului” aduce în atenția publicului un exercițiu onest asupra portretisticii reliefând câțiva factori indispensabili și totodată însușiți, de pildă: volumetria excelent redată și „scăldată” într-un joc perpetuu de luminozități, apoi exercițiul cromatic raportat la armonia necontenită a nuanțelor, poziționările sugestive ale modelelor „orchestrate” cu meticulozitate de către aceasta pentru a defini expresia, tipologia pensulației, materialitățile redate, identificarea unei anumite atmosfere, recuperarea dialogului estetic (cu trimiteri secvențiale la câteva curente artistice) și nu în ultimul rând identificarea și cuantificarea „geometriei sufletești”. Eva Radu este înzestrată cu o remarcabilă sensibilitate și un uimitor spirit de observație pentru că ea nu se rezumă doar la redarea unei anumite fizionomii, ci izbutește cu ușurință în a edifica o pledoarie pentru extrapolarea și reliefarea stării sufletești. Dincolo de chipul pictat, ea este ad literam absorbită de a evidenția frumusețea interiorului, de a reflecta starea, contemplarea, ceva mult mai profund, dincolo de vizibil și percepție. Poate că de aceea ar putea fi socotită ca fiind o „pictoriță a sufletelor”.  Răzvan DRAGOȘ, (n.24.05.1992, Alexandria) este absolvent al Universității Naţionale de Arte din Bucureşti, Licență (2015), Disertație (2017), Doctorat (2020), student (programul Erasmus) la Academia de Arte Frumoase din Praga/ Cehia (2016-2017), student (invitat) la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău / Republica Moldova (2015), student invitat la Universitatea de Arte din Poznan / Polonia (2014). Răzvan Dragoș a semnat 7 expoziții personale și a participat cu lucrări în peste 200 de expoziții de grup pe plan național și internațional (Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Coreea de Sud, Franța, Italia, Peru, Polonia, Republica Moldova, Serbia, Spania, Statele Unite ale Americii și Turcia) ”Răzvan Dragoș folosește convenția bidimensională. Folosește iluzia spațiului, folosește geometria ca formă de construcție și ca formă de demonstrație a felului în care se poate comunica prin sisteme de codificare și nu prin obiecte propriu-zise. La Răzvan Dragoș este prezentă o migrație inversă. O migrație spre originile graficii, spre originile gândirii în bidimensional, o asumare a unei responsabilități extrem de riguroase și crispate în ceea ce privește natura de limbaj a desenului care trebuie să contureze, să definească și să propună lumii, să propună viziuni. Dar ceea ce este o limitare din punct de vedere al reperului exterior, ceea ce demonstrează un impas și de cunoaștere și de civilizație și de dinamică, pornind de la iconografia lucrărilor se deschide ca o formă de performanță extraordinară în ceea ce privește capacitatea de analiză, capacitatea de înțelegere și capacitatea de investigație a operei grafice. Desenul nu a fost niciodată inocent. Acesta este cel mai inseparabil de reflexivitate și de gândire și de inteligență. Dacă în pictură se mai poate păcăli cu o pată de culoare care creează un efect escamotând un deficit de rigoare anatomic, în grafică nu există posibilitatea erorii. Dacă nu se cunosc principiile de bază ale liniei, ale punctului care se mișcă, nu se pot instrumenta spațiile, lipsa de inteligență făcând inutil orice efort și orice încercare de a-i păcăli pe ceilalți. Răzvan Dragoș și-a asumat responsabilitatea și cumva misiunea, aproape sacerdoțiu de a intra în metabolismul, în anatomia, în complexitatea graficii, a desenului din totdeauna, desenului major. Că printre anumite lucrări prezente în expoziție și investigațiile lui Albrecht Dürer de pildă, sau investigațiile lui Leonardo da Vinci nu există nicio diferență de atitudine, nicio diferență de principiu, există o diferență de timp și o diferență de obiectiv.” , Pavel Șușară. Curatorul celor două expoziții este Ovidiu Ionescu, profesor la Universitatea de Arte București.

Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău vă invită să vizitaţi în perioada 20 octombrie- 30 noiembrie 2022 expoziţia „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari”

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" - Bacău Str. 9 Mai nr. 7, Bacău, Bacău

100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău, în colaborare cu Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” – Filiala Bacău şi cu domnul Vilică Munteanu, colecţionar, vă invită să vizitaţi în perioada 20 octombrie-30 noiembrie 2022, la sediul central din str. 9 Mai, nr. 7, expoziţia „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari”. Expoziţia este dedicată sărbătorii centenarului încoronării de la Alba Iulia, un moment important din istoria naţională, având o simbolistică deosebită. După actele plebiscitare din 1918 de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, după recunoaşterea internaţională a Unirii prin Tratatul de la Paris, actul încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari reprezenta simbolul desăvârşirii statului naţional unitar român. Expoziţia va fi vernisată în data de 20 octombrie 2022, ora 11.00 şi va fi prezentată de dr. Marius-Alexandru Istina (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău), prof. Mihaela Băiţan (Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” – Filiala Bacău) şi prof. Vilică Munteanu (colecţionar, Bacău).

Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași organizează expoziția foto-documentară „Vizite Regale la Universitatea din Iași”, 22 octombrie 2022 – 26 februarie 2023

Muzeul Universităţii "Al. I. Cuza” - Iași str. Titu Maiorescu, nr. 12, Iași, Iași

Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Asociația Culturală „Patrimoniul Local Universitar și Studențesc” Iași organizează expoziția foto-documentară „Vizite Regale la Universitatea din Iași”. La 100 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Alba-Iulia, recreăm momentele principale din istoria Universității la care Familia Regală a fost prezentă. Fie că vorbim de Punerea pietrei de temelie a Palatului de la Copou (1893), a Inaugurării Palatului universitar (1897), Sărbătoririi Semicentenarului (1911) sau la participarea deschiderii cursurilor universitare (1904, 1933). Expoziția amintește de legăturile strânse care s-au creat de-a lungul timpului între Universitate și Regalitate. Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 21 octombrie 2022, ora 17.00 la Muzeul Universității. Invitați: C.S.II dr. Liviu BRĂTESCU, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași Conf. Univ. dr. Ionuț NISTOR, Facultate de Istorie, Iași Curator expoziție: Muzeograf dr. Petronela BURUIANĂ De la ora 17.30 Corala „UNIVERSITAS” aparținând Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași va susține recitalul „Armonii muzicale românești”. Expoziția poate fi vizitată în perioada 22 octombrie 2022- 26 februarie 2023

Muzeul „Ion Luca Caragiale” din Ploieşti organizează, în perioada 28-29 ianuarie 2023, cea de-a XXV-a ediţie a Concursului Naţional de interpretare artistică a personajelor caragialiene „Caragiale, contemporanul nostru”.

Muzeul "Ion Luca Caragiale" - Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova Str. Kutuzov nr. 1, Ploiești, Prahova

Muzeul „Ion Luca Caragiale” din Ploieşti, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, organizează, în perioada 28-29 ianuarie 2023, cea de-a XXV-a ediţie a Concursului Naţional de interpretare artistică a personajelor caragialiene „Caragiale, contemporanul nostru”. Regulament_concurs_2023: http://histmuseumph.ro/.../2023_Caragiale_Regulament_28... Formularul de înscriere cu anexe: http://histmuseumph.ro/.../2023_Formular_inscriere_cu... Regulamentul concursului şi formularul de înscriere cu anexe sunt disponibile şi pe paginile de Facebook: Ion Luca Caragiale Muzeul (Muzeul Ion Luca Caragiale) https://www.facebook.com/muzeul.ionlucacaragiale Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova https://www.facebook.com/Muzeul.de.Istorie.Ploiesti în secţiunea Link-uri utile a site-ului http://www.histmuseumph.ro,

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) organizează tururi ghidate ale expoziției temporare „150 de ani de învățământ universitar în limba maghiară la Cluj”.

Muzeul Universității "Babeș-Bolyai" Str. Mihail Kogalniceanu nr. 4, Cluj-Napoca

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) organizează tururi ghidate ale expoziției temporare „150 de ani de învățământ universitar în limba maghiară la Cluj”. Expoziția poate fi vizitată până vineri, 16 decembrie 2022, de luni până vineri, între orele 09:00-13:00.Intrarea este liberă. Pentru grupuri (minim 5 persoane) se vor organiza, zilnic, cu excepția sărbătorilor legale, tururi ghidate gratuite în limba maghiară, de la ora 11:00, și în limba română, de la ora 12:00. Punctul de întâlnire este holul de la intrarea în clădirea centrală a UBB (str. M. Kogălniceanu, nr. 1). Tururile au durata de aproximativ o oră și sunt organizate de personalul de specialitate al Muzeului de Istorie UBB. Participarea se realizează pe bază de programare, cu minim 24 de ore înainte, în limita a 30 locuri/tur, telefonic (0264591471, de luni până vineri, între orele 09:30-13:30) sau prin completarea formularului regăsit la adresa: https://forms.office.com/r/h7R1GxHYJx.

Giurgiu: Începând de astăzi, 24 Octombrie 2022, puteți vizita la muzeu o expoziție ce prin fotografiile ei vă va păstra aproape de meleagurile satelor vlăscene ale secolelor XIX-XX.

Muzeul Județean "Teohari Antonescu" - Giurgiu Str. C. Dobrogeanu Gherea nr. 3, Giurgiu, Giurgiu

Începând de astăzi, 24 Octombrie 2022, puteți vizita la muzeu o expoziție ce prin fotografiile ei vă va păstra aproape de meleagurile satelor vlăscene ale secolelor XIX-XX. Gospodăria tradițională: de la complexul gospodăresc, așezarea locuinței, tipurile de case, la modul de construire și ornamentație reprezintă doar câteva elemente surprinse în această expoziție foto-documentară stradală. Vă așteptăm pe cât mai mulți să ne amintim cu această ocazie aspecte din viața satului, trăite sau povestite, oricum mereu vii în sufletul nostru pentru că ne reprezintă. Curator: muzeograf Alexandra Cristică, secția Etnografie

Bucureşti: expoziției „Dacia. Ultima frontieră a romanității”, octombrie 2022 – martie 2022, Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Suntem bucuroși să anunțăm deschiderea expoziției „Dacia. Ultima frontieră a romanității”. Vernisajul va avea loc joi, 27 octombrie 2022, începând cu ora 17:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti. Evenimentul se va desfășura în prezența domnului Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial – Departamentul Cultură, Culte şi Minorități Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, a domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Național de Istorie a României, a reprezentanților instituțiilor partenere precum și a domnilor Andrés Carretero Pérez, directorul general al Muzeului Național de Arheologie din Madrid, Stéphane Verger, directorul general al Muzeului Național Roman, de la Roma și Carlos Barrot, arhitectul care a proiectat expoziția. Proiectul expozițional a fost conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, realizat în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei – Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj Napoca, Complexul Muzeal Național Moldova - Iași, Complexul Muzeal Național Neamț - Piatra Neamț, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” - Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud - Bistrița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” – Târgoviște, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - București, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” - Tulcea, Muzeul Brăilei „Regele Carol I” - Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane - Deva, Muzeul Civilizației Gumelnița - Oltenița, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș - Baia Mare, Muzeul Național al Unirii - Alba Iulia, Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea” - Galați, Muzeul Județean Argeș - Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” - Târgu Jiu, Muzeul Județean Ialomița - Slobozia, Muzeul Județean Mureș - Târgu Mureș, Muzeul Județean Olt - Slatina, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Teleorman – Alexandria, Muzeul Județean Vâlcea „Aurelian Sacerdoțeanu” - Râmnicu Vâlcea, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” - Vaslui, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipiului București, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Național al Banatului - Timișoara, Muzeul Național al Bucovinei - Suceava, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie - Constanța, Muzeul Olteniei - Craiova, Muzeul Regiunii Porților de Fier - Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Romanațiului - Caracal, Muzeul Țării Crișurilor - Oradea, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” - Făgăraș, Muzeul „Vasile Pârvan” - Bârlad, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” - Tecuci, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Roman, și Muzeul de Istorie „Petre Voivozeanu” - Roșiori de Vede. Aceasta este realizată cu sprijinul Fundației „Prietenii Muzeului de Istorie a României” recent înființată, căreia îi suntem recunoscători, a cărei existență și activitate este anunțată publicului cu această ocazie specială (pmir.org). Expoziția are la bază conceptul expozițional materializat într-un proiect de mare succes, „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, realizat, în anul 2021, la prestigiosul Muzeu Național de Arheologie din Madrid. Aceasta nu este o simplă expoziție despre geto-daci și lumea lor, sau doar despre o istorie timpurie a acestui colț de lume, ci și despre zorii culturii și civilizației europene, despre unicitate, dar și despre contopirea civilizațiilor, despre aspectul local, despre o lume mult mai interconectată decât ne-o imaginăm astăzi. Nu în ultimul rând, este cea mai mare expoziție sintetică dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane precum și a celor ale primilor migratori în acest spațiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituții muzeale din România și Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Național de Istorie a României. Expozitia este structurată cronologic pe șase teme generice: - Etapa finală a primei epoci a fierului și conexiunile localnicilor cu lumea sciticăꓽ sunt prezentate piese de ceramică, arme și podoabe, specifice culturilor hallstattiene târzii; - Terra Dacorumꓽ este dedicată civilizațiilor antice care s-au dezvoltat pe teritoriul României în cea de-a doua epocă a fierului – La Tène. Rolul central îi revine civilizației dezvoltate de geto-daci, în spațiul definit de țărmul vestic al Mării Negre, bazinul Carpatic și fluviul Dunărea; - Pax Romanaꓽ își propune să ofere vizitatorului o imagine sintetică a modului de viață roman în spațiul provinciilor Dacia și Moesia Inferior, cu sublinierea aspectelor particulare, specifice zonei; - La porțile Imperiuluiꓽ este dedicată comunităților din spațiul locuit anterior de geto-daci, transformărilor pe care acestea le suferă în contextul noilor realități generate de prezența imperiului și de conviețuirea dacilor liberi cu triburile germanice și sarmatice așezate aici în primele trei secole ale erei creștine; - Construind Terra Christianaꓽ perioada secolelor IV – VII p. Chr. este caracterizată de trei jaloane istorice determinante pentru acest spațiu: retragerea armatei și a administrației din Provincia Dacia, pătrunderea creștinismului și marile migrații; - „Barbarii” și Imperiul - Transformarea lumii romane – cotidian și conflictꓽ răsfoind scrierile Antichităţii Târzii despre Dacia se conturează percepţia Dunării ca o frontieră politică şi simbolică, unul dintre principalele repere ale iniţiativelor politice ale Imperiului sau ale unor populații în migrație. În același timp, în cursul secolelor IV-VII, spațiul de la nordul Dunării de Jos a fost și o zonă a continuității civilizației romane provinciale și de sinteză culturală a moștenirii acesteia cu culturile diferitelor populații migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică. Din colecția Muzeului Național de Istorie a României vor fi prezentate următoarele piese: coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popești, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripții menționând regii daci Tiamarkos, Burebista și Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria (din epoca migrațiilor). Din colecțiile muzeelor partenere enumerăm: tezaure datând din epoca migrațiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus și Turda (din patrimoniul Muzeului Național al Transilvaniei și Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme și obiecte de bronz grecești de la Olănești, precum și piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, vase din ceramică, arme, unelte și podoabe din metale comune care ilustrează evoluția civilizațiilor care s-au succedat în spațiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. și sfârșitul sec. VII d. Hr. Vă învităm, așadar, într-o călătorie de peste 1400 de ani, în timp, în spațiu, în universul în care au evoluat strămoșii geto-dacilor spre ceea ce izvoarele antice vor numi geți și daci, civilizația dezvoltată de aceștia până la cucerirea și transformarea unei părți a Daciei în provincie romană, integrarea acestui spațiu în lumea romană, supraviețuirea civilizației romane provinciale după părăsirea Daciei de către armata și administratia romană și convietuirea localnicilor cu populațiile migratoare. Firul călăuzitor al expoziției este acela al împletirii și influențării reciproce a civilizațiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creație și adaptare ce au ca finalitate crearea unei identități culturale, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii actualei civilizației europene, într-un spațiu perceput de contemporanii frământatului mileniu întunecat al migrațiilor, ca “Ultima frontieră a romanității”, locul unde temelia lingvistică pusă de limba latină și numele romanilor au supraviețuit, în ciuda tuturor vicisitudinilor, până azi. Expoziția va fi deschisă până în luna martie a anului 2023 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică. Partener mediaꓽ HISTORY Vă așteptăm cu drag!

București: expoziția „Partea nevăzută a colecției Lucia Dem. Bălăcescu”, Muzeul Național de Artă al României, 26 octombrie 2022 – 26 martie 2023

Muzeul Național de Artă al României - București Calea Victoriei 49-53, București 010063, București, București

Expoziția PARTEA NEVĂZUTĂ A COLECŢIEI LUCIA DEM. BĂLĂCESCU prezentată de jurnalista Andreea Esca Muzeul Național de Artă al României anunță vernisajul expoziției „Partea nevăzută a colecției Lucia Dem. Bălăcescu” care va avea loc duminică, 23 octombrie, 2022, ora 16.00, la Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei nr. 111. Cuvântul de deschidere va fi rostit de cunoscuta jurnalistă, realizatoare TV și radio, Andreea Esca. „Inaugurăm cu acest vernisaj seria expozițiilor prezentate de personalități din alte domenii decât cele artistice în susținerea ideii că operele de artă se adresează publicului larg și nu privesc doar specialiștii. Vrem, astfel, să aducem arta mai aproape de cei cărora le este destinată” spune Călin Stegerean, directorul general al MNAR. Vor fi expuse, unele pentru prima dată, peste o sută de lucrări din colecția lăsată de artistă prin testament muzeului, în cea mai mare parte grafică dar și o selecție valoroasă de picturi, care surprind evoluția și diversitatea creației sale artistice, de la primul desen în cărbune realizat în anul 1914 până la peisajele marine din anul 1976, fiind completată cu fotografii de familie, acte de studii și manuscrise. Lucia Dem. Bălăcescu s-a născut în București, la 22 ianuarie 1895, într-o veche familie boierească cu rădăcini în Oltenia. A studiat pictura la București și la Paris, a fost activă în cercurile artistice ale vremii: Sindicatul Artelor Frumoase, Asociația Femeilor Pictore și Sculptore, Contimporanul, Arta Nouă, Criterion, Grupul Plastic 1934, Corpul Artiștilor Plastici, unde și-a construit atent imaginea unei artiste excentrice și joviale. Stilul său artistic, ușor de recunoscut, a fost titrat ca „stilul LDB”, îmbinând cu succes elemente avangardiste cu o abordare aparent naivă, înclinată spre imaginar, grotesc sau oniric. Artista a avut o activitate prolifică și ca critic de artă, fiind autoare multor articole despre viața culturală a epocii și a două volume de memorii. Deși a avut o sănătate șubredă a participat la majoritatea expozițiilor de grup și a deschis cu regularitate expoziții personale în Capitală. S-a stins din viață în anul 1979. Expoziția este completată de repertoriul colecției având 256 pagini, format 28 x 22 cm, în care sunt reproduse color toate cele 304 de lucrări de artă donate, precum și materiale documentare legate de opera sa. Acest volum este al treilea din seria de repertorii (Alexandru Phoebus și Simion Iuca) ale Muzeului Colecțiilor de Artă, publicate în scopul cunoașterii unor colecții de mare valoare artistică. Expoziția face parte din seria expozițiilor ce au genericul „Partea nevăzută...”, cu lucrări selectate exclusiv din depozitele muzeului, fiind a doua realizată după „Partea nevăzută a colecției de artă Alexandru Phoebus” din anul 2019. Participarea la vernisaj se face pe bază de invitație, accesul liber pentru publicul larg fiind admis în limita unui număr de 50 de persoane. Acreditările de presă pot fi solicitate până vineri 21 octombrie, orele 12.00, la adresa comunicare@art.museum.ro Curatorii expoziţiei: Liliana Chiriac și Ilinca Damian Autor catalog: Ilinca Damian Muzeograf: Monica Croitoru Conservatori: Marina Iliescu, Nela Mihai, Ionuţ Sâmbeteanu Durata expoziției: 26 octombrie 2022 – 26 martie 2023 Bilet de intrare: 20 de lei

40 de tineri din Ucraina vor realiza 4 instalații monumentale în 4 muzee din București

40 de tineri din Ucraina vor realiza 4 instalații monumentale în 4 muzee din București În urmă cu patru luni se lansa proiectul „Open Museums Open hearts”, gândit și derulat de asociația culturală Câte-n lună și-n mansardă în parteneriat cu patru muzee din Capitală – Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și Muzeul Național al Literaturii Române. Proiectul a fost conceput cu scopul de a susține, prin cultură și prin crearea unei rețele de sprijin, nevoile reale ale adolescenților ucraineni, astfel încât să le îmbunătățească viața cotidiană prin învățarea de noi aptitudini. De joi, 27 octombrie până la finalul lunii noiembrie, 40 de tineri din Ucraina cu vârstă cuprinsă între 15-18 ani sunt invitați să participe la etapa a doua a proiectului „ Open Museums Open Hearts”, în cadrul căreia vor realiza patru instalații artistice ce au ca temă imaginarea viitorului, tinerii având astfel ocazia de a deveni creatorii unei lumi capabile să-i integreze pe ei și pe cei din generațiile următoare. Forma sub care va fi reprezentat viitorul este monumentul, ca simbol al durabilității și punct de joncțiune pe axa timpului, între trecut, prezent și viitor. Cele 4 monumente construite în jurul ideii ”Rădăcini și visuri”, propusă de artista Ana Petrovici-Popescu, vor fi expuse în curtea sau în interiorul celor patru muzee pe o perioadă de trei luni. Mai multe detalii, aici: https://e-zeppelin.ro/40-de-tineri-din-ucraina-vor.../

Brașov: expoziția ”Găteala capului la sașii din sud-estul Transilvaniei” la Muzeul de Etnografie Brașov

Muzeul de Etnografie Brașov B-dul Eroilor nr. 21A, Brașov, Brașov

Muzeul de Etnografie Brașov deschide vineri, 28 octombrie 2022, expoziția temporară ”Găteala capului la sașii din sud-estul Transilvaniei”, care va putea fi vizitată până la începutul anului 2023. Expoziția prezintă detalii despre piesele și accesoriile folosite de sașii din sud-estul Transilvaniei, la găteala capului, parte componentă a costumelor de ceremonial purtate atât la sărbători religioase, cât și cu ocazia riturilor de trecere, precum Confirmarea sau nunta. Modelele decorative, ornamentica și tehnicile de ornamentare, împodobirea și accesorizarea capului s-au înscris mereu în codurile vestimentare și au răspuns nevoii de apartenență la o anumită comunitate. Expoziția ”Găteala capului la sașii din sud-estul Transilvaniei” aduce în prim plan costumul săsesc din arealul cuprins între Țara Bârsei și zona Rupea, cu referire la elementele arhaice de găteală a capului și la transformările acestora de-a lungul timpului: Bortene cu panglici și funde brodate, voaluri vinete și albe din tul brodat, coronițe purtate de mirese, căițe din catifea, „vâstre” de feciori și mire purtate la pălării, ace de voal. Muzeul de Etnografie Brașov vă invită să le descoperiți și să le admirați la sediul din Bdul Eroilor nr. 21A, de miercuri până duminică, de la 9.00 la 17.00.

Râmnicu Sărat: Muzeul Municipal “Octavian Moșescu” va fi gazda timp de o lună, a unei expoziții personale cu un impact sentimental deosebit. “Din suflet, pentru voi” este titlul expoziției artistei plastice Maria Jardă,

Muzeul Municipal Râmnicu Sărat Str. Primăverii nr. 4, Râmnicu Sărat, Buzău

Muzeul Municipal "Octavian Moșescu" va fi gazda timp de o lună, a unei expoziții personale cu un impact sentimental deosebit. "Din suflet, pentru voi" este titlul expoziției artistei plastice Maria Jardă, cea care în ultimii ani a avut o evoluție foarte rapidă pe scena artei contemporane românești și nu numai. Expoziția este un dans al culorilor în care pictorița ne îndeamnă să ne prindem cu toții într-o dăruire a dragostei de care avem atâta nevoie, cu toții! Vă așteptăm la vernisaj, luni, 31 octombrie, ora 12,00. Click pe foto!

București: expoziția „100 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia”, Banca Națională a României, 31 octombrie 2022 – 31 martie 2023.

Banca Națională a României Strada Lipscani nr. 25, sector 3, București, București

Muzeul Național de Istorie a României este partener în cadrul expoziției „100 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia”, deschisă la Banca Națională a României Muzeul Național de Istorie a României și Banca Națională a României, anunță deschiderea expoziției „100 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia, astăzi, 31 octombrie, la sediul Muzeului Băncii Naționale a României. Aceasta este dedicată Centenarului Încoronării Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, în 1922, la Alba Iulia, și va putea fi admirată în perioada 31 octombrie 2022 – 31 martie 2023. Printre piesele cu valoare istorică excepțională ce vor fi prezentate publicului se numără Coroana de oțel a regilor României, simbol al independenței și al reîntregirii României, aflată în colecția Muzeului Național de Istorie a României. Aceasta va fi expusă până data de 18 noiembrie 2022, după care își va relua locul în expoziția permanentă Tezaurul Istoric, a muzeului. Amintim, de asemenea, decorația Ordinul „Legiunea de Onoare”, în grad de Mare Cruce, însemn care a fost conferit Reginei Maria în 1919, și două farfurii decorative cu portretele celor doi suverani ai României Mari. Coroana de oţel a regilor României a fost folosită pentru prima dată de Regele Carol I, cu prilejul încoronării ca rege şi a proclamării Regatului României în ziua de 10/22 mai 1881. Primul rege al României şi-a manifestat dorinţa ca această coroană să fie confecţionată la Arsenalul Armatei, din oţelul unuia dintre tunurile capturate de armata română în confruntarea cu trupele turceşti la Plevna, în anul 1877. Expoziția cuprinde un patrimoniu diversificat și excepțional a cărui semnificație este aceea a evocării evenimentelor dedicate Încoronării de la Alba-Iulia, în centrul serbărilor regăsindu-se Regele Ferdinand I Întregitorul și Regina Maria, contribuția celor două personalități ale istoriei naționale fiind fundamentală în ceea ce privește consolidarea Statului național unitar român înfăptuit la 1 Decembrie 1918. Detalii, aici: https://www.bnr.ro/Muzeul-Bancii-Nationale-a-Romaniei-707... Vă așteptăm cu drag!

Alexandria: Exponatul lunii noiembrie 2022 la Muzeul Județean Teleorman – figurină zoomorfă provenită de la Negreni

Muzeul Județean Teleorman - Alexandria str. 1848 nr. 1, Alexandria, Teleorman

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, prezintă începând de marţi, 1 noiembrie a.c., un nou exponat în cadrul ciclului expoziţional „Exponatului Lunii”. Pentru luna noiembrie a.c., Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator o figurină zoomorfă provenită de la Negreni, comuna Tătărăşti de Jos (jud. Teleorman). Conform Registrului de Inventar General al muzeului, piesa, descoperită pe „măgura neolitică” din localitate, a fost preluată în anul 1974 de la Şcoala Generală Tătărăşti de Jos, data descoperiri nefiind cunoscută. Împreună cu ea, provenind de pe aceeaşi „măgură neolitică”, au mai fost preluate un „fragment ciocan piatră” şi o „daltă-tăietor de piatră”. Cu ocazia preluării obiectelor de către Corneliu Beda, directorul muzeului de la acea vreme, a fost efectuată şi o periegheză la locul presupus al descoperirii, fiind colectate un răzuitor de silex, o lamă silex, o jumătate dintr-un „ciocan piatră”, percutor piatră, greutate pentru războiul de ţesut, fragmente ceramice şi chirpici. În ceea ce priveşte locul descoperiri, „măgura neolitică” este, de fapt, un tell ce aparţine culturii Gumelniţa, amplasat în valea pârâului Clăniţa, ce are în zonă un curs semipermanent şi cercetat în mai multe rânduri de arheologi de la Alexandria sau Bucureşti. Amplasat în Câmpia Găvanu Burdea, tell-ul de la Negreni este unul dintre cele aproape 70 de asemenea aşezări gumelniţene cunoscute în această parte a Munteniei. Alături de reprezentările antropomorfe, în epoca neo-eneolitică este cunoscută o serie de reprezentări ce redau lumea animalieră. Dacă în etapele neoliticului timpuriu şi dezvoltat acestea reproduc mai ales animale domestice, bovine şi ovine, în eneolitic se constată o diversificare a reprezentărilor faunistice. În aşezările gumelniţene au fost descoperite mai multe figurine zoomorfe, modelate din lut, mai ales în nivelurile atribuite fazelor mijlocii şi finale ale culturii Gumelniţa. Sunt reprezentate în general cornutele mari, dar şi alte animale domestice (oaie, porc) sau sălbatice (vulpe, cerb, arici, broască ţestoasă) şi păsări. O serie de statuete redau patrupede imposibil de determinat ca specie, datorită modelării rudimentare. Cu totul excepţionale sunt reprezentările unor animale sălbatice precum leul, figurina de la Negreni fiind una dintre ele. Realizată în alabastru, de culoare alb-bej, figurina reproduce în mod realist un leu. Obiectul are următoarele dimensiuni: lungimea 9,5 cm, lăţimea 4 cm şi înălţimea 4,3 cm. Animalul este redat aproximativ în poziţie şezând, picioarele fiind oarecum disproporţionate în raport cu corpul. Acesta are o formă cilindric alungită, lăţit în partea posterioară. Coada animalului este redată printr-o proeminenţă alungită. Capul prezintă nasul şi gura degradate din vechime, urechile sunt realizate prin două proeminenţe dispuse simetric în stânga şi dreapta, iar ochii, de formă elipsoidală, figuraţi prin incizii, sunt dispuşi frontal. Capul este înconjurat de coamă, redată destul de realist printr-o serie de incizii dispuse uşor neregulat, care descriu romburi şi triunghiuri. Totodată, coama este bine evidenţiată şi faţă de corp. Dacă morfologia corpului sugerează leul, faţa, cel puţin prin forma ochilor, este antropomorfizată. Combinaţia om-animal sau om-pasăre, deşi rară, este întâlnită în cultura Gumelniţa, şi în cazul figurinei de la Negreni constatându-se îmbinarea elementelor antropomorfe – ochii, cu cele zoomorfe – animalul propriu-zis. Caracterul unic al piesei descoperită la Negreni este dat de materia primă folosită, de regulă reprezentările zoomorfe fiind modelate din lut ars. În acelaşi timp, este important şi cadrul cronologic al acestei descoperiri, respectiv epoca eneolitică, cultura Gumelniţa, a doua jumătate a mileniului 5 î.Hr. Este dificil de precizat dacă piesa descoperită la Negreni este o producţie locală, cel puţin din arealul nord dunărean al culturii Gumelniţa sau este o piesă ce a făcut obiectul unor schimburi la mare distanţă. Acceptând ca premisă apartenenţa la epoca eneolitică, aşa cum ar sugera locul de descoperire – o aşezare de tip tell caracteristică pentru cultura Gumelniţa, caracterul imitativ al acestei reprezentări zoomorfe se încadrează în cele câteva excepţii privind reproducerea unor feline care ar fi trăit în anumite perioade ale preistoriei şi în spaţiul sud european. Pe de-altă parte, nu este exclusă posibilitatea ca materialul din care a fost confecţionată, alabastrul, să-i confere un plus de valoare simbolică.

Galaţi: Exponatul lunii noiembrie 2022 la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” | Un inel din aur descoperit în necropola tumulară de la Tirighina (Campania 2020)

Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galați str. Al. I. Cuza, nr. 80, Galați, Galați

Exponatul lunii noiembrie 2022 - „Un inel din aur descoperit în necropola tumulară de la Tirighina (Campania 2020) Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Galaţi, vă propune spre vizitare, în luna noiembrie 2022, mini-expoziţia „Un inel din aur descoperit în necropola tumulară de la Tirighina (Campania 2020)”, organizată de muzeograf dr. Adrian Adamescu. Bijuteria a fost descoperită în situl Tirighina-Bărboși, într-un mormânt de înhumaţie, la baza camerei funerare, aproape de latura de vest a acesteia, unde au fost identificate și două tălpi din piele. „Inelul descoperit în Cx. 1211 este realizat din aur cu chatonul sudat de verigă. Piesa centrală o constituie o camee, din onix în două straturi, cu reprezentarea unui personaj reliefat cu alb pe fond albastru. Este vorba despre reprezentarea lui Hermes nud, poziționat dreapta, sprijinit de o coloană. Pe cap are cele două aripi stilizate, caduceul este în spate, iar în mâna dreaptă are punga. Torsul este acoperit de o mantie redată prin linii fine. Imaginea își găsește analogii apropriate pe o intaglio (cristal de stâncă) din colecția Muzeului J.P. Getty din Los Angeles și care este datată în secolul I p.Chr.” (muzeograf dr. Adrian Adamescu). Exponatul poate fi admirat la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, Secţia Lapidarium, str. Mr. Iancu Fotea nr. 2BIS (vizavi de Biserica Greacă), timp de o lună, în perioada 01.11.2022 – 30.11.2022.

Muzeul Banatului Montan din Reșița, în parteneriat cu Arhivele Naționale, Serviciul Județean Caraș-Severin, organizează expoziția „Afișe și imagini ale reprezentațiilor teatrale din Banatul Montan”

Muzeul Banatului Montan Reșița Bd. Republicii nr. 10-12, Reșița, Caraș-Severin

Muzeul Banatului Montan din Reșița, în parteneriat cu Arhivele Naționale, Serviciul Județean Caraș-Severin, organizează expoziția „Afișe și imagini ale reprezentațiilor teatrale din Banatul Montan”, ce va fi vernisată la sediul muzeului reșițean în 31 octombrie 2022, la ora 12,00. Fenomenul teatral este, încă din Antichitate, o formă de exprimare a conștiinței sociale, exercitând o influență majoră asupra publicului spectator. Povestea de pe scenă provoacă imaginația, transfigurând realitatea într-o formă ideală, proces prin care ea capătă valoare eternă. Ca fenomen comunicațional, teatrul oferă avantajul abordării spectaculare a unui imens potențial de cunoaștere și înțelegere, iar tehnicile teatrale sunt cele care au capacitatea de a contribui esențial la dezvoltarea culturală și estetică a umanității. În egală măsură, teatrul este un limbaj universal, care uneşte culturi şi popoare. Este o formă de artă, este divertisment şi este educaţie, în acelaşi timp. El exprimă sentimente şi trăiri, ne poate face să zâmbim sau să plângem, ne pune pe gânduri şi ne transportă într-o altă lume, pe parcursul reprezentaţiei. Este, mai mult decît oricare altă artă, expresie vitală, înglobînd celelalte arte (literatură, dans, pictură, sculptură, arhitectură etc.), dublînd practic, în mod irepetabil, fărâme de viață. În Banatul Montan, spațiu al multietnicității și multiculturalității începând cu veacul al XVIII-lea, mișcarea teatrală s-a încadrat noilor mentalități culturale de sorginte central-europeană, generând nevoia instituționalizării actului artistic, fapt care a dus la construirea celebrului Teatru din Oravița, inaugurat în 1817 în prezența capetelor încoronate ale Monarhiei Habsburgice. Bijuterie arhitecturală, replică a mult mai cunoscutului Burgtheater din Viena, teatrul orăvițean a atras pe scena sa în decursul timpului atât profesioniști cât și diletanți din țări ale Europei, precum și din spațiul românesc, fiind o pledoarie pentru exprimarea prin cultură a principalelor grupuri etnice ale Banatului. „Cartea de Aur” a teatrului (Fremden Buch der Oravitzer Bürger Casino), tipărită în 1870 al Timișoara, este ilustrativă, în acest sens, pentru afluența mare de spectatori și vizitatori din mari centre europene, din Vechiul Regat sau din localitățile Banatului Montan. În secolul XX activitatea teatrală a cunoscut noi valențe prin apariția Teatrului de Stat din Reșița (astăzi Teatrul de Vest Reșița), care a completat în mod fericit o excepțională tradiție teatrală, ilustrată de repertoriul extrem de bogat în titluri ale dramaturgiei universale sau românești. Mărturie a acestei exuberanțe teatrale stau clasicele afișe, care sunt și acum varianta ideală prin care un spectacol de teatru este diseminat în public. Cu un design simplu sau complex, cu mesaj concis și clar, afișele teatrale tipărite în tipografiile orăvițene sau reșițene invită de două veacuri publicul bănățean la o permanentă reîntâlnire cu publicul muzelor Thalia și Melpomene. Caracterul adeseori bilingv sau trilingv al afișelor teatrale din Banat ne vorbește de la sine despre întrepătrunderea tradițiilor culturale românești, germane și maghiare, reprezentând instrumentul perfect al unei campanii publicitare de succes. Expoziția poate fi vizitată în perioada 1 – 30 noiembrie 2022 la sediul Muzeului Banatului Montan Reșița între orele 9-17.

Alba Iulia: Exponatul lunii noiembrie 2022 la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia: O cămașă de mătase care a aparținut regelui Ferdinand I (1925).

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia Str. Mihai Viteazul, Nr. 12-14, Alba Iulia, Alba

Marți, 1 noiembrie 2022, ora 11, în Sala Unirii, va fi vernisat exponatul lunii noiembrie,  Imaginea lui Mihai Viteazul în Chronologia lui Hieronymus Ortelius (1603). Exponatul lunii noiembrie propus de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia constă în gravura ce îl înfățișează pe Mihai Viteazul, prezentă în lucrarea Chronologia Oder Historisches beschreibung aller Kriegsempörungen , de Hieronymus Ortelius, carte tipărită la Nürnberg, în 1603. Volumul conține o informație istorică abundentă cu privire la spațiul Europei Centrale, dar și o bogată ilustrație: personalități contemporane cu Mihai Viteazul, bătălii, imagini ale unor orașe și cetăți. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Bucureşti: Uniunea Artiștilor Plastici din România vă invită să participați la o nouă ediție SNAC (Salonul Național de Artă Contemporană) – sectiunea Artă Religioasă, organizată împreună cu Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" - București Şos. Kiseleff nr. 28 - 30, București, București

Uniunea Artiștilor Plastici din România vă invită să participați la o nouă ediție SNAC (Salonul Național de Artă Contemporană) - sectiunea Artă Religioasă, organizată împreună cu Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, gazdă și totodată partener tradițional al filialei de Artă Religioasă și Restaurare, cel mai vizitat obiectiv cultural din Bucureşti. Vernisajul va avea loc astăzi, marți, 1 noiembrie 2022, orele 16.30, la "Sala de Sticlă" a Muzeului Național al Satului "Dimitrie Gusti", Șos. Kiseleff nr. 28-30. SNAC (Salonul Național de Artă Contemporană) este un eveniment cultural anual, cu o lungă tradiție istorică. SNAC susține valorile artei contemporane românești, precum și dezvoltarea unui dialog artistic și educațional între public și artiștii implicați în acțiunile culturale. Vă așteptăm cu drag!

Iași: Obiectul lunii noiembrie la Muzeul Național al Literaturii Române – Calendar pentru săteni pe anul 1919, pregătit pentru tipar de Mihail Sadoveanu

Muzeul „Mihail Sadoveanu” Aleea Mihail Sadoveanu nr. 12, Iași

Obiectul lunii noiembrie este un Calendar pentru săteni pe anul 1919, pregătit pentru tipar de Mihail Sadoveanu în primul an după mutarea la lași. Cu o introducere despre Stăpânitorul anului și o Cronologie a evenimentelor importante din istoria lumii și a României Mari, despre diferite tipuri de sărbători și cum se socotesc sărbătorile, autorul notează fazele lunii, când răsare și apune soarele. De asemenea, oferă informații diverse, pentru fiecare lună a anului, în scurte rubrici precum: Sfaturi, Prevederea vremii, Însemnări istorice, Cuvinte Înțelepte. Înaintat spre tipărire Editurii Alcalay, aceasta răspunde că „este în imposibilitatea de a executa această lucrare din cauză că timpul este foarte scurt și procurarea clișeelor necesare cere pe omul disponibil pentru această ocupațiune și care nouă ne lipsește acum". Lipsa hârtiei a fost un alt impediment în tipărirea acestui calendar. în finalul adresei, editura îl înștiințează pe autor că „Prin Dl. Poponeți vă înapoiem manuscrisul calendarului". Calendarul nu a fost actualizat, iar cel pregătit pentru anul 1919 a rămas în manuscris, în arhiva familiei. Acest manuscris sadovenian, inedit, aflat astăzi în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române lași, poate fi văzut la Muzeul „Mihail Sadoveanu", în perioada 1-30 noiembrie 2022.

Cluj-Napoca: Muzeul Ororilor Comunismului în România vă invită la expoziția SEISMOGRAF ’77 – Represiune și detenție politică 1977 – 1989

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca (BCU) Str. Clinicilor, nr. 2, Cluj-Napoca, Cluj

Muzeul Ororilor Comunismului în România vă invită la vernisajul expoziției SEISMOGRAF ’77 - Represiune și detenție politică 1977 – 1989, la ora 12:30, locație:Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”, sala Emil Racovita. Expoziția are caracter itinerant, fiind prezentă la Cluj-Napoca în intervalul 1 noiembrie-22 decembrie 2022. .

Suceava: expoziția Donația, pictorul Virgiliu Parghel, 2 noiembrie 2022 – 8 ianuarie 2023

Muzeul Bucovinei Str. Ştefan cel Mare nr. 33, Suceava, Suceava

Miercuri, 2 noiembrie 2022, ora 13, Muzeul Național al Bucovinei organizează, în Galeria cu bolți de la parterul Muzeului de Istorie din Suceava, vernisajul expoziției Donația, a pictorului Virgiliu Parghel. Cu ocazia vernisajului va fi lansat și catalogul-album al expoziției, catalog ce reproduce fotografic cele 97 de lucrări de pictură și grafică pe care Virgiliu Parghel le-a donat sucevenilor, prin tezaurizarea lor în Colecția de Artă a Muzeului Național al Bucovinei. Criticul de artă Vladimir Bulat va susține un discurs despre opera și viața pictorului Virgiliu Parghel. Expoziția rămâne deschisă până în data de 8 ianuarie 2023, accesul fiind gratuit. Despre expoziție, Constantin-Emil Ursu, directorul general al Muzeului Național al Bucovinei scria: „Expoziția pe care o deschidem la Suceava în 2 noiembrie 2022, este una istorică: este o expoziție donație, lucru inedit; ilustrează istoria evoluției unui artist, cu perioadele sale majore de creație, cu zbaterile sale, cu temele sale predilecte – portretul, icoana, peisajul rural (mai rar urban) și natura statică (unde regăsim numeroase elemente etnografice), toate vorbind, după părerea noastră, de încercări de regăsire a artistului prin întoarcerea la valorile lui esențiale – lumile bisericii, a vechiului sat sau propriului Eu, de accedere la Lumină.” Bun cunoscător al operei pargheliene, criticul de artă Vladimir Bulat îl identifică pe Virgiliu Parghel ca un pictor care face culorile „să se uimească reciproc, prin imposibile și radicale alăturări, ca și cum i s-ar părea că și fulgii chiar sunt negri.” Despre ineditul soluțiilor plastice pargheliene, Vladimir Bulat continuă: „Am urmărit atent de-a lungul anilor fervoarea cu care reinventa acest negru pictorul Parghel, și el m-a învățat să înțeleg că adevărații artiștii nu copiază ce văd, nici nu arată fățiș ceea ce simt, ci ei te învață, ca spectator, să vezi ce este dincolo de vălul vizibilului, permanentizând starea lucrurilor care contează pentru oameni, ca să rămână oameni. Cu darul inimii dăruitoare. ... Donația făcută de Virgiliu Parghel către Muzeul Național al Bucovinei este într-un anume fel, un Testament. Este crezul artistului în raport cu arta și cu propriul destin. Un destin bogat, miezos, cu darul generozității, al iubirii, și al credinței că suntem ființe plăpânde, dar capabile să însemneze cu darurile sale primite de la Dumnezeu, poate chiar întregul univers uman. Dumnezeu lucrează cu oameni și prin oameni.”

București: Obiectul lunii noiembrie la Muzeul Național Cotroceni: set de chibrituri din 1922, realizat la fabrica Filaret.

Muzeul Național Cotroceni - București B-dul Geniului nr. 1, București, București

În luna noiembrie, „Obiectul lunii” de la MNC este reprezentat de un set de chibrituri din 1922, realizat la fabrica Filaret. Chibriturile au fost create pentru a promova unul dintre cele mai importante evenimente din istoria țării, Încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria, la Alba Iulia, la data de 15 octombrie 1922. Portretele celor doi regi, monogramele Mariei și ale lui Ferdinand, dar și Stema Regatului României sunt câteva dintre elementele care se regăsesc pe cutii, alături de simboluri relevante pentru istoria comună a provinciilor românești. Setul de chibrituri este expus în cadrul expoziției „Serbările Încoronării”, din Spațiile Medievale ale Muzeului Național Cotroceni. Expoziția este deschisă publicului până pe 26 februarie 2023 și poate fi vizitată de marți până duminică, în intervalul orar 9.00-17.00, doar în baza unei programări prealabile: vizitare@muzeulcotroceni.ro 021.317.31.07 / 0725.518.381

Bucureşti: Expoziția Restituiri-Sticla, valorificarea sticlei în context etnografic, cu accent pe utilizarea ei ca element ce înnobilează piesele de port popular și podoabele purtate de femei și de bărbați la sărbători.

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" - București Şos. Kiseleff nr. 28 - 30, București, București

Restituiri - Sticla Materie aparent fragilă, sticla ne încântă prin transparență și strălucire, dar mai ales prin capacitatea de a reflecta lumina. Oglindind realitatea imediată, aceasta ne creează iluzia că putem pătrunde în profunzimile ei. Grație proprietăților specifice, sticla face parte din viața noastră de secole, fiind utilizată în diverse domenii de activitate - în meșteșugurile tradiționale, în industrie, în farmacie și în medicină, în arhitectură, în artele plastice și în restaurarea bunurilor culturale. De aceea, Organizația Națiunilor Unite a declarat 2022 Anul Internațional al Sticlei. În acest context, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” organizează o expoziție sub genericul Restituiri - Sticla, prin care își propune să ilustreze valorificarea sticlei în context etnografic, cu accent pe utilizarea ei ca element ce înnobilează piesele de port popular și podoabele purtate de femei și de bărbați la sărbători. Expoziția este o invitație la o incursiune în universul sticlei, pornind de la mărgica simplă ca un bob de rouă, trecând prin fascinantele oglinzi și zăbovind mai mult în fața icoanelor cu scânteieri divine, ce amintesc Lumina necreată. Expoziția cuprinde peste două sute de bunuri culturale conservate și restaurate de specialiștii din Laboratorul de profil al muzeului, reprezentând: icoane pictate pe sticlă, izvoade, cromolitografii în casetă cu geam protector, xilogravuri; vase liturgice - candele, sticlă pentru aghiasmă, cruci; costume populare femeiești și bărbătești; covoare, ștergare; mobilier popular din lemn sculptat și pictat - lăzi de zestre, furci de tors, oglinzi; ceramică utilizată în organizarea interiorului și ulcioare de nuntă; sisteme de iluminat - lămpi cu gaz; sisteme de măsurare a timpului - ceasuri de perete cu pendul și strat pictural, care provin din regiunea Munților Pădurea Neagră, Germania (ceas de perete cu pendul și cuc, ceas de perete cu pendul și cadran pictat pe sticlă). Alături de acestea sunt prezente imagini din arhiva muzeului conservate prin metode moderne - fotografii și secvențe de film documentar sociologic realizate în timpul cercetărilor întreprinse de echipele coordonate de profesorul Dimitrie Gusti în perioada interbelică. Obiectele din colecțiile port, textile, religioase, metal și lemn sunt grupate în jurul a trei nuclee: primele două nuclee cuprind nunta și atelierul iconarului; în cel de al treilea nucleu sunt prezentate secvențe din activitatea Laboratorului de Conservare și Restaurare Patrimoniu, în documentații de specialitate și în imagini ce ilustrează metode și etape de lucru. Așadar, sticla - materie prezentă în mai toate domeniile de activitate, are capacitatea de a ne înfrumuseța și îmbogăți viața, deși aparent trece neobservată. Expoziția Restituiri-Sticla constituie încă o dovadă a preocupărilor specialiștilor din Muzeul Național al Satului privind cercetarea, conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural din colecții. Expoziția poate fi vizitată începând cu data de 2 noiembrie 2022, în „Sala Donatorilor” a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din Șoseaua Kiseleff nr.30, de miercuri până duminică, între orele 9,00 - 17,00.

Tulcea: Lucrarea lunii noiembrie 2022 la Muzeul de Artă Tulcea: Nicolae Alexi (n. 1947) – „Ușa pe câmp” (acvatinta, acvaforte pe hârtie albă groasă, exemplar de artist, 1977)

Muzeul de Artă - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. Grigore Antipa nr. 2, Tulcea, Tulcea

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați LUCRAREA LUNII NOIEMBRIE 2022 la Muzeul de Artă Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită publicul să aprecieze ”Ușa pe câmp” (acvatinta, acvaforte, pe hârtie albă groasă, exemplar de artist, 1977) al cărei autor este Nicolae Alexi (n. 1947). Lucrarea face parte din colecția de grafică a Muzeului de Artă Tulcea și va fi expusă pe parcursul lunii noiembrie. ”Opera lui Nicolae Alexi are o "fermitate imaginativă care ademeneşte spre comparaţii cu proza realist-fantastică sud-americană, desigur cu mijloacele specifice artelor vizuale, 'secvenţele' propuse de artist (...) sunt meditaţii asupra unei drame, situaţii problematice general-umane sau cu oarecare specific local. Plăcerea detaliului nu deviază spre barocul estetizant, ci este îndeobşte semnificativă". (Nicolae Guță – critic de artă) „ Graficianul Aurel-Nicolae Alexi s-a născut la 23 martie 1947, comuna Drăuşeni, în apropiere de Braşov. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice "N. Grigorescu" din Bucureşti, promoţia 1974. În anul următor, a beneficiat de o bursă a Uniunii Artiştilor Plastici, secţia grafică. După terminarea studiilor, a participat frecvent la saloanele de grafică, la expoziţii personale la Bucureşti (1974, 1977, 1984, 1987, 1991, 1997, 2001, 2002, 2003), în ţară, precum şi în străinătate, în special în Italia. Dintre participările la expoziţii de grup, menţionăm: Expoziţie itinerantă (China, 1986); Muzeul de Artă Contemporană Goteborg, Suedia (1995); Gallerie Tegneforbundet Oslo, Norvegia (1997); Nurnberg, Germania (1997); Bienala de Artă Contemporană, Abu-Dhabi, Sharjah, Emiratele Arabe Unite (1997); Biblioteca Municipalităţii, Saint Remy de Provence, Franţa (1998), Elveţia (2000), Seul şi Chioggia (2003) etc. În ţară, a participat la expoziţii în Bucureşti, Piteşti şi Constanţa. A mai avut expoziţii personale la Institutul de Cultură Italian din Bucureşti, Craiova, Constanţa şi Erlangen. În 2011, a participat la expoziţia profesorilor Departamentului de grafică al Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, deschisă la UNA Galeria. În 1990, a devenit cadru universitar al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. A obţinut distincţii importante, printre care Premiul Academiei "Mercurion" (Roma, 1984); Premiul "Cultura pentru Europa" (Roma, 1986); Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP) pentru activitatea artistică (1987); Medalia de aur la Bienala de Artă Contemporană Emiratele Arabe Unite (1993); Marele Premiu UAP pentru activitatea artistică (1998); Premiul UAP secţia grafică (2006). A fost distins, în 2000, cu Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în Grad de Ofiţer. A fost preşedinte al UAP (1993-1999) şi vicepreşedinte al UAP (2002-2006).” Sursa: https://www.agerpres.ro/.../o-personalitate-pe-zi...

Tulcea: Lucrarea lunii octombrie 2022 la Casa Avramide: Oală, atelier românesc (cupru, sf. sec. XIX-inc. sec XX}

Casa Avramide - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea str. Progresului, nr. 32, Tulcea, Tulcea

Oală, atelier românesc (cupru, sf. sec. XIX-inc. sec XX} Obiectul face parte din colecția de artă decorativă orientală a Muzeului de Artă Tulcea este expus la Casa Avramide în cadrul expoziției temporare „Vase pentru foc". Vă așteptăm să ne vizitați de marți până duminică, între orele 09:00-17:00 (ultima intrare 16:30).

Muzeul de Științele Naturii Suceava lansează proiectul educațional, „Trofee de vânătoare”

Muzeul de Științele Naturii din Suceava Str. Ștefan cel Mare nr. 33, Suceava, Suceava

Lansăm un nou proiect educațional, „Trofee de vânătoare”, în cadrul căruia vă invităm să cunoașteți colecția de cinegetică din cadrul Muzeului de Științele Naturii Suceava. Ce sunt trofeele de vânătoare, cum se calculează valoarea acestora, de la ce specii provin, ce trofee se află în colecțiile Muzeului Național al Bucovinei? Invităm elevii de clasele primare la o oră de muzeu atractivă, inedită, în care vom povesti despre toate acestea, dar le vom și vedea. Fondul de vânătoare din zona Sucevei este reprezentat de specii de interes cinegetic cum ar fi: Cerbul Carpatin (Cerphus elaphus), Cerbul lopătar (Dama dama), Căprior (Capreolus capreolus), Porc mistreț (Sus scrofa), Capra neagră (Rupicapra rupicapra) și Ursul brun (Ursus arctos). La aceste specii vor fi prezentate date despre biotop, hrană, mod de viață și curiozități. Trofeele, care aparțin patrimoniului Muzeului de Științele Naturii, vor fi prezentate în timpul lecției muzeale, alături de fișele de evaluare și multe alte informații interesante despre fiecare trofeu. Copiii vor putea vedea practic, cum se stabilește punctajul pentru evaluarea fiecărui tip de trofeu, măsurătorile care se fac pentru determinarea categoriei de aur, argint sau bronz. Așteptăm clasele de elevi, doritoare să participe, să se programeze la telefon 0230 213775. Perioada de derulare: noiembrie-decembrie 2022.

Timișoara: Exponatul lunii noiembrie 2022 la Muzeul Național al Banatului | Vază „Alegoria Primăverii cu doi putti și ghirlandă de flori”

Muzeul Național al Banatului - Timișoara Piaţa Iancu Huniade nr. 1, Timișoara, Timiș

Exponatul lunii noiembrie 2022 Vază „Alegoria Primăverii cu doi putti și ghirlandă de flori” Autor: Michael Powolny (1871 – 1954) Atelierul Wiener Keramik, Viena Databil: 1906 – 1910 Compatimentul de Arte Vizuale, achiziție din anul 2019 Michael Powolny (1871 – 1954) este sinonim cu excelența în domeniul ceramicii din Austria în primele decenii ale secolului al XX-lea. Sculptor și ceramist, profesor la Școala de Arte și Meserii din Viena în perioada 1909 – 1936, Powolny a înființat Atelierele Vieneze de Ceramică (Wiener Keramik) împreună cu Bertold Löffler în anul 1906, obiectele realizate fiind comercializate prin celebrele Wiener Werkstätte. Michael Powolny a devenit foarte cunoscut la nivel internațional prin piesele inspirate de motivul cu putti, prețurile atinse la casele de licitații în ultimii 20 de ani fiind considerabile pentru piața dedicată artelor decorative în stil Secession. Vaza „Alegoria Primăverii cu doi putti și ghirlandă de flori” a fost creată de Michael Powolny în atelierele Wiener Keramik în jurul anului 1910, ajungând în patrimoniul Muzeului Național al Banatului în 2019 prin achiziție din moștenirea unui cunoscut medic colecționar din Timișoara, în proprietatea căruia piesa s-a aflat timp de decenii. Medicul a cumpărat vaza de pe piața de artă din Timișoara după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, când fostele familii burgheze au fost nevoite să vândă obiecte de artă pentru supraviețuirea în noul regim comunist. Pasiunea pentru artă decorativă a medicului colecționar este o dovadă vie a existenței unor piese de înaltă măiestrie artistică deținute odinioară de familiile înstărite din Timișoara și fostele capitale ale monarhiei austro-ungare: Budapesta și Viena. Constituind o piesă excepțională de artă decorativă, vaza cu doi putti și ghirlandă de flori prezintă valențe artistice în cheie Secession. Text elaborat de Marius Cornea, muzeograf Compartimentul Arte Vizuale

Drobeta-Turnu Severin: exponatul lunii noiembrie 2022 la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – Cărămidă romană cu ștampila Cohors I Cretum

Muzeul Regiunii Porților de Fier - Drobeta Turnu-Severin Str. Independenţei nr. 2, Drobeta Turnu-Severin, Mehedinți

PIESA LUNII NOIEMBRIE Cărămidă romană cu ștampila Cohors I Cretum Construirea Podului lui Traian, construcție fără precedent a Antichității, a fost realizată de către arhitectul Apollodor din Damasc, care şi-a descris opera într-o lucrare pierdută la care face referire Procopius din Caesarea în De aedificiis (IV, 5, 13). O descriere succintă, dar clară, ne-a transmis istoricul Cassius Dio (LXVIII, 12,1), iar mai târziu poetul bizantin Tzetzes (Chiliades, II, v. 65-91). Cea mai remarcabilă este reproducerea imagistică de pe Columna lui Traian (C. Cichorius, Die Reliefs der Tajanssäule, Berlin, 1900; R. Vulpe, Columna lui Traian – Trajan’s Column, Bucureşti, 2002). Punerea în lucru a podului s-a petrecut, după Cassius Dio (LXVIII, 13, 1-6), îndată după încheierea păcii, în anul 102 p. Chr. La construirea podului au luat parte detaşamente din mai multe unități militare romane, precum: legiunile V Macedonica, VII Claudia, XIII Gemina, dar şi din cohortele I Cretum, II Hispanorum şi III Brittonum veterana, conform descoperirilor de ştampile tegulare (IDR II 99-105). Alături de piatră și lemn de stejar, cărămida a fost un material de construcție ce a deținut un loc important în zidăria de la capetele podului și în partea superioară a pilelor. În privința fabricării cărămizilor suntem bine informați grație ștampilelor militare aplicate pe ele. Ștampila Coh(ors) I Cret(um) apare pe unele cărămizi descoperite în cadrul cercetărilor arheologice efectuate în jurul pilelor Podului lui Traian, dar și în castrul Drobeta. Cele păstrate intacte în zidăria portalului și a pilelor aveau dimensiunea de 0,46 x 0,36 x 0,06 m. În cărămidăriile romane exista practica ștampilării unor țigle sau cărămizi (în pasta argiloasă crudă, înainte de uscare și ardere). Pentru imprimarea în lut a unei anumite sigle, de obicei abreviere care exprima denumirea producătorului civil de cărămizi sau a unității militare, se foloseau niște matrițe (signacula) de lemn, fier sau bronz. Legiunile, dar și trupele auxiliare au desfășurat în provincia Dacia o activitate constructivă deosebită, detașamente de militari participând la construcția unor castre auxiliare, dar și a unor obiective de utilitate publică (drumuri, thermae, apeducte, clădiri monumentale civile etc). Coh(ors) I Cret(um) a fost o unitate militară de arcași recrutată din Creta și care apare menționată în diplomele militare din provincia Moesia Superior în anii 94, 96, 100, iar în anii 110, 114, în provincia Dacia. Unitatea militară mai este atestată prin ștampile tegulare, dar și prin alte tipuri de artefacte arheologice la Timacum Maius (Niševac), Egeta (Brza Palanka), Ratiaria (Archar). Implicarea sa în războaiele dacice s-a rezumat la construirea Podului de la Drobeta, alături de alte unități militare și supravegherea zonei.

Bârlad: Muzeul „Vasile Pârvan” vă prezintă exponatul lunii noiembrie 2022: MANUSCRISE GEORGE TUTOVEANU

Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad Str. Vasile Pârvan nr. 1, Bârlad, Vaslui

FAUST PRIETENILOR MEI SIRETULE, STRĂJER MOLDOVEI George Tutoveanu (pe numele real Gheorghe Ionescu) – n. 20 nov. 1872, Bârlad – d. 18 august 1957, Bârlad – a fost o prezenţă notabilă în mişcarea literară a vremii, atât prin scrierile sale, cât şi prin implicarea în dezvoltarea culturală a oraşului natal. Încă de pe băncile şcolii a scris versuri, epigrame şi articole literare, pe care le-a publicat în revista „Paloda” a tipografului bârlădean G. Caţafany. Până la vârsta de 60 de ani, activitatea literară a poetului G. Tutoveanu s-a concretizat în opt volume de versuri apărute în timpul vieţii („Albastru”- 1902; „La arme” – 1913; „Balade” – 1919; „Tinereţă” – 1924; „Patria” – 1924; „Poezii alese”- 1924; „Logodnica lui Vifor”- 1935 şi „Sonete” – 1938) şi volumul  „Poezii” –  1968, apărut postum. Creator de reviste („Făt-Frumos”, „Freamătul”, „Florile Dalbe”, „Graiul Nostru”, „Scrisul Nostru”), animator şi iniţiator al Societăţii literar-culturale – “Academia Bârlădeană”, susţinător al tinerelor talenete, G. Tutoveanu a fost nucleul mişcării literare bârlădene, după cel de-al Doilea Război Mondial. Iubirea, natura şi trecutul istoric sunt temele întâlnite, cu precădere, în poezia lui G. Tutoveanu. Aşa cum se poate constata şi în privinţa celor trei poezii aflate în manuscris, existente în patrimoniul muzeului nostru, expuse acum cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea poetului bârlădean. Nostalgia proprie sufletului moldav, muzicalitatea versurilor în care ritmul şi rima constituiau condiţii obligatorii, puse în valoare de sonet (formă predilectă la G. Tutoveanu), elogiul adus peisajului natal şi eroilor neamului sunt câteva dintre însemnele unei lirici de o „cuminţenie desăvârşită”, după cum afirmase G. Călinescu.

Bacău: EXPONATUL LUNII NOIEMBRIE la Muzeul de Științele Naturii este Văcălia (Daedaleopsis tricolor (Bull.) Bondartsev & Singer 1941)

Complexul Muzeal de Științele Naturii "Ion Borcea" Str. Aleea Parcului 9, Bacău, Bacău

Deschiși permanent pentru cunoaștere! EXPONATUL LUNII NOIEMBRIE la Muzeul de Științele Naturii este: Văcălia (Daedaleopsis tricolor (Bull.) Bondartsev & Singer 1941) Daedaleopsis tricolor este o ciupercă încadrată sistematic în familia Polyporaceae, Ordinul Polyporales, Clasa Agaricomycetes, Încrengătura Basidiomycota, Regnul Fungi. Etimologie: lat. daedalus – de la Daedaleus (personaj mitologic care a construit labirintul) cu referire la tipul de himeniu labirintiform (apropiat ca aspect de genul Daedalea); tricolor înseamnă „din trei culori” - referire la benzile de culoare de pe partea superioară. Specia a fost descrisă, inițial în 1792, de micologul francez Jean Baptiste Francois Bulliard drept Agaricus tricolor. Ciuperca a fost mult timp considerată doar o varietate de culoare a speciei Daedaleopsis confragosa. Denumirea științifică acceptată în prezent este Daedaleopsis tricolor şi a fost descrisă, în 1941, de Appollinaris Semenovich Bondartsev (1877 – 1968) și Rolf Singer (1906 - 1994). Specia prezintă numeroase sinonime: Agaricus sepiarius var. tricolor (Bull.) Pers., Daedalea tricolor (Bull.) Fr., Lenzites tricolor (Bull.) Fr., Trametes tricolor (Bull.) Lloyd și Ischnoderma tricolor (Bull.) Zmitr. Descriere: basidiomul este anual, semicircular, sesil, dispus izolat sau imbricat, cu diametrul de 4-10 (14) cm şi grosimea de 1-3 cm. Suprafata glabră, cu zone concentrice tricolore, maro roșcat închis până la maro mahon alternând cu zone roșu-negricioase mai închise. Himeniu sub formă de lame distanţate, ramificate dihotomic, cu muchii ascuţite, de culoare crem la început, ulterior devin maronii odată cu vârsta. Trama subţire, ca de plută, flexibilă. Sporii cilindrici. Habitatul: solitară sau în grupuri imbricate, pe trunchiuri moarte de foioase, în special de fag, cireș și alun; produce un putregai alb al lemnului Categoria sozologică: specie frecventă Categoria ecologică: saprofită lignicolă Dinamica sezonieră: creşte tot timpul anului Răspândire: Europa, America de Nord, Asia Comestibilitate: necomestibilă Material realizat de dr. Pavel Otilia Carmen, muzeograf IA

Baia Mare: expoziția „Descoperiri de epocă romană în județul Maramureș”, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș - Baia Mare Str. Monetăriei nr. 1 - 3, Baia Mare, Maramureș

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș are plăcerea de a vă invita miercuri, 2 noiembrie 2022, de la ora 12.00, la vernisajul expoziției temporare „Descoperiri de epocă romană în județul Maramureș”. Expoziția face parte din seria de evenimente culturale pe care muzeul le desfășoară în săptămâna 1-7 noiembrie 2022 pentru a marca 30 de ani de activitate a Consiliului Județean Maramureș, dar și 15 ani de la înființarea sa ca entitate de sine stătătoare și 10 ani de la reintegrarea monumentului istoric Bastionul Măcelarilor în circuitul turistic și cultural maramureșean. Expoziția temporară „Descoperiri de epocă romană în județul Maramureș” dorește să popularizeze în rândul publicului larg cele mai importante descoperiri de epocă romană de pe teritoriul județului Maramureș, fiind expuse piese descoperite în cadrul diverselor cercetări arheologice desfășurate în județ de-a lungul timpului, precum și piese descoperite întâmplător. Expoziția organizată de muzeografii Raul Cardoș și dr. Marius Ardeleanu, va putea fi vizitată de cei interesați la sediul muzeului din strada Monetăriei, nr. 1-3, pe parcursul lunii noiembrie 2022, de marți până duminică între orele 10.00 și 17.00 (ultima intrare 16,30).

Reșița: Obiectul lunii noiembrie 2022 la Muzeul Banatului Montan: Mapa de corespondență datând din 1899

Muzeul Banatului Montan Reșița Bd. Republicii nr. 10-12, Reșița, Caraș-Severin

Obiectul lunii noiembrie este o Mapa de corespondență datând din 1899, un exemplar rar, prin frumusețea și atenția detaliului. Aparține cu siguranță unui atelier al Imperiului austro-ungar, cu autor necunoscut însă. Erau multe atelierele care la sfârșitul sec. al XIX-lea se întreceau să redea eleganța și să etaleze frumosul celor mai comune obiecte, fie că era vorba de casă, birou, ateliere de lucru. Era o grijă specială acordată formei de prezentare, tipică perioadei de liberalizare culturală, manifestată pregnant în universul multinațional și cosmopolit al Imperiului. O estetică furibundă a cuprins atunci toate palierele creației: muzică, artă, literatură, arta decorativă, teatru. Renașterea culturală a sec. al XIX-lea s-a manifestat în toate domeniile, iar grija acordată decorării obiectelor, unele din cele mai comune, afișele, cărțile poștale a și determinat apoi apariția artei Secession. În a doua jumătate a sec. XIX familiile burgheze își etalau bunăstarea prin achiziții de piese decorative sau alte producții ale creației artistice. Multă opulență, forme deosebite, culori, strălucire, au început să fie cerute în atelierele de manufactură de către cei care doreau să-și etaleze prosperitatea. A fost un Fin-de-siècle grandios, un crepuscul cu multă lumină care nu anunța deloc sfârșitul imperiului și mai ales perspectiva unei confruntări sângeroase care a rămas în literatura de specialitate sub numele sinistru de Marele război. Nici o îndoială privind excelența piesei care aparține stilului Europei Centrale, un stil european atent la funcționalitate și design. Mapa de corespondență/documente este din pluș vișiniu, iar interiorul are o filă de hârtie pânzată de culoare crem. Coperta principală este decorată cu aur coloidal, având în centru o monogramă încadrată într-un medalion cu motive vegetale și florale, unde se află și anul 1899. În cele patru colțuri sunt monturi cu aceleași motive, iar coperta secundară are patru butoni aurii în cele patru colțuri. Dr. Carmen Albert Bibliografie Michael Pollak, Viena 1900, o identitate rănită, Iași, 1998. Ute Frevert, H-G Haupt, Omul secolului al XIX-lea, Iași, 2002.

CONCURS NAȚIONAL DE ESEURI LITERARE „RESPECT FAȚĂ DE PATRIE” EDIȚIA A V-A.

Muzeul Memorial "Nicolae Bălcescu" Comuna Nicolae Bălcescu, nr. 12, Valea Bâlcească, Vâlcea

CONCURS NAȚIONAL DE ESEURI LITERARE „RESPECT FAȚĂ DE PATRIE” EDIȚIA A V-A. ORGANIZATORI: MUZEUL MEMORIAL „NICOLAE BĂLCESCU” ȘI CENTRUL JUDEȚEAN PENTRU CONSERVAREA ȘI PROMOVAREA CULTURII TRADIȚIONALE VÂLCEA

București: expoziția „Familia, Credința și Căminul pictorului Gheorghe Tattarescu”, Palatul Suțu, 3 noiembrie 2022 – 29 ianuarie 2023

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției „Familia, Credința și Căminul pictorului Gheorghe Tattarescu”, care va avea loc joi, 3 noiembrie, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), începând cu ora 17.00. După întoarcerea de la studii din Italia (1845-1851), cea mai mare parte din activitatea artistică a lui Gheorghe Tattarescu și cea mai cunoscută a fost dedicată artei religioase, cu peste 50 de astfel de ansambluri picturale, unde a dezvoltat un stil personal, între academismul italian şi iconografia tradiţională postbizantină. Această activitate îl va consacra drept cel mai important pictor muralist modern din țara noastră. Muzeul Municipiului București completează această imagine dezvăluind, prin expoziția „Familia, Credința și Căminul pictorului Gheorghe Tattarescu”, o latură a complexității vieții cotidiene a maestrului, unde atât publicul larg, cât și specialiștii vor avea ocazia de a explora o filă din biografia artistului. La peste 200 de ani de la nașterea pictorului timpul validează meritele acestui mare artist și totodată mare patriot și motivează cu prisosință propunerea noastră de a aduce un omagiu celui care a fost o personalitate exemplară a secolului al XIX-lea, un adevărat modelator al gustului pentru frumos al contemporanilor. Pictor de talent, autor de mari ansambluri picturale bisericești, fondator al Școlii de Belle-Arte din București și mentor al unei întregi generații de artiști, membru activ în cele mai importante mișcări socio-culturale ale vremii, Gheorghe Tattarescu (1820-1894) este un nume reprezentativ al culturii române moderne. Expoziția „Familia, Credința și Căminul pictorului Gheorghe Tattarescu” își propune să evoce portretul cultural eterogen al acestui artist, dar și cadrul familial ca nucleu social. Ambientul căminului său eclectic prin dubla sa formare, orientală și occidentală, este parțial realcătuit din mărturiile materiale menite să evoce latura spirituală – credința ortodoxă, pe cea culturală – implicarea sa în problematica socială a epocii și profesoratul, dar și latura cotidiană, tihna ce o oferă portretele de familie și ale celor dragi și obiectele personale de natură să adauge expoziției o extensie memorială. În felul acesta, un patrimoniu compus din ceramică românească și europeană de secol XIX, icoane tradiționale, dar și icoane pictate de artist, câteva cărți din biblioteca pictorului, relevante pentru preocupările sale culturale, grafică mică, caiete de schițe și fotografii de familie, va încerca remodelarea iconografiei unei familii importante din secolul al XIX-lea bucureștean, cu detalii din sânul căminului ce o adăpostea. Acestă poveste vizuală ce descrie și, pe alocuri, interpretează conținutul imaginilor își propune menținerea în atenția publicului larg și de specialitate a personalității și importanței pictorului Tattarescu în cultura și arta modernă românească, aducând în prim plan mărturii valoroase atât pentru valorificarea patrimoniului, cât și pentru cercetarea istoriei artei și a societății bucureștene a secolului al XIX-lea. Toate bunurile culturale mobile expuse fac parte din patrimoniul Colecției Muzeului Gheorghe Tattarescu. Curator – Rodica Ion, muzeograf, MMB

Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Iași organizează în perioada 3 – 30 noiembrie 2022 expoziția „Retrospectiva Felix Aftene”.

Muzeul de Artă - Complexul Muzeal Național “Moldova” - Iași Piaţa Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Iași organizează în perioada 3 – 30 noiembrie 2022 expoziția „Retrospectiva Felix Aftene”. Vernisajul va avea loc joi, 3 noiembrie 2022, începând cu ora 18.00, în spațiile Muzeului de Artă de la Palatul Culturii. Expoziția va fi prezentată de dr. Maria Bilașevschi, critic de artă. „Retrospectiva” aduce, în context autobiografic, trei coordonate ale activității plasticianului Felix Aftene - Copilăria, Tinerețea și Prezentul: „Pentru mine, o jumătate de secol reprezintă și o bornă: aici se produce asumarea totală a anilor anteriori, cu tot ce am acumulat, de aici se creează un alt început, o altă etapă”. Originar din Vaslui, Felix Aftene (n. 1972) este stabilit la Iași și are o activitate artistică susținută, pe plan național și internațional, abordând domenii precum pictură, sculptură, pictură murală, noile media. A absolvit Academia de Arte „George Enescu“ din Iași (1996), secția Pictură murală, clasa profesorului Dimitrie Gavrilean. Din anul 2013, este președinte al Filialei Iași a Uniunii Artiștilor Plastici din România. În 2016, a obținut doctoratul la Universitatea Națională de Arte „George Enescu“ din Iași, cu o lucrare dedicată artelor vizuale contemporane. Detalii: https://palatulculturii.ro/.../expoziia-de-art-plastic...

Constanţa: expoziție cu lucrările artiștilor contemporani participanți la Simpozionul Internațional de Artă, organizat la Snagov, Muzeul de Artă Constanţa, 3 noiembrie – 3 decembrie 2022

Muzeul de Artă Constanţa Bulevardul Tomis nr. 82 - 84, Constanţa

Muzeul de Artă Constanţa organizează joi, 3 noiembrie 2022, începând cu ora 16.00, vernisajul expoziției cu lucrările artiștilor contemporani participanți la Simpozionul Internațional de Artă, organizat la Snagov, în perioada 1 – 31 octombrie 2022. Aflat la prima ediție, „International Art Symposium”, organizat sub egida Primăriei Snagov și a Uniunii Artiștilor Plastici din România, a reunit artiști reprezentând 8 țări, de pe 3 continente, respectiv Japonia, Coreea de Sud, Egipt, Liban, Irak, Germania, Italia și România. Simpozionul reunește nume sonore pentru arta contemporană internațională, cu lucrări de for public în marile metropole ale lumii, în muzee naționale și colecții private, participanți la bienale importante, precum: Veneția – Italia; Lyon, Samaliers – Franța; Tokyo – Japonia; Goa – India; Cairo – Egipt; Skopje – Macedonia de Nord; New York – America; București și Baia-Mare – România. Artiștii participanți la simpozion au realizat o impresionantă colecție de picturi și sculpturi, care care au fost expuse la data de 30 octombrie la Snagov, iar acum vor ajunge la Constanța. Expoziția reunește lucrări de sculptură și pictură semnate de: sculptorul Takahashi Tomoriki, reprezentantul Japoniei; sculptorul Jubu Park, care reprezintă Coreea de Sud; sculptorul Mahmoud Mokhtar El-refaey și pictorul Ibrahim Gazala, care reprezintă Egiptul; pictorul Serwan Baran, care reprezintă Irakul și Libanul; sculptorii Roland Hoft și Klaus F. Hunsicker și pictorul Dorothea Fleiss, care reprezintă Germania; sculptorul Lara Steffe, reprezentanta Italiei, precum și lucrări ale pictorilor români Anca Boeriu, Mirela Trăistaru și Rareș Lupu. „International Art Symposium” a fost organizat sub generoasa găzduire a domnului Dumitru Simion, mecena acestui eveniment. Curatorul expoziției este Mirela Trăistaru. Expoziția va fi deschisă la Muzeul de Artă Constanța, în perioada 3 noiembrie – 3 decembrie 2022, perioadă în care publicul iubitor de artă este invitat să admire lucrările expuse.

București: În perioada 3 Noiembrie – 3 Decembrie, la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida va fi găzduită expoziția “Forturile Capitalei, 30 de imagini din viitor”.

Muzeul Național Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida" - București Str. Candiano Popescu nr. 2, București, București

În perioada 3 Noiembrie – 3 Decembrie, la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida din strada Candiano Popescu nr. 2 va fi găzduită expoziția “Forturile Capitalei, 30 de imagini din viitor”. Autorii expoziție sunt arh. Dorothee Hasnas, Ciprian Plăiașu și Costin Zamfir.  Vernisajul va avea loc joi, 3 Noiembrie 2022, de la ora 18:30. Expoziția prezintă o panoramă de idei cu privire la 10 dintre fortificațiile construite de Regele Carol I pentru a proteja capitala României în cazul unui atac militar, idei ce s-ar putea concretiza într-un plan apropiat, cu viziunea necesară. Propuneri pentru reutilizarea forturilor Capitalei, ține cont de nevoile generale ale orașului, dar și specific locale acolo unde este cazul. Ansamblul de fortificații se poate transforma într-o centură culturală și de agrement, cu spații dedicate pentru concerte, festivaluri, expoziții, ateliere, dar și spații verzi, terenuri de sport, spații comunitare. Informații cu privire la întreaga centură de fortificații, precum și criterii de împărțire și alegere a forturilor și bateriilor, le puteți consulta pe platforma www.forturi.ro. În cadrul proiectului finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul de Arhitectură, a fost dezvoltată și platforma www.forturi.ro – care prezintă exemple de bune practici, dar și propuneri și planuri pentru revitalizarea acestei centuri militare. Acest site se dorește a fi o platformă de informare și de implicare a tuturor în revitalizarea unei centuri de fortificații – unice în România – și conferirea acesteia unui nou rol – de spațiu comunitar.

Vaslui: Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” organizează manifestarea cultural – artistică Festivalul – concurs „Datini și obiceiuri de iarnă” care se adresează vârstei școlare.

Festivalul – concurs „Datini și obiceiuri de iarnă” Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, sub egida Consiliului Județean Vaslui, organizează manifestarea cultural – artistică Festivalul – concurs „Datini și obiceiuri de iarnă” care se adresează vârstei școlare. Înscrierea participanților va avea loc până în data de 07 decembrie 2022, la secretariatul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, strada Hagi Chiriac, Nr.2, cod 730129, județul Vaslui, România. Telefon/Fax: 0235/311626, prin predarea unui CD care să conțină înregistrarea programului artistic propus, menționând pe acesta datele de contact ale participantului (profesor coordonator) sau prin transmiterea înregistrării pe adresa de e-mail: muzeu_vaslui@yahoo.com. În urma jurizării evoluției participanților se vor acorda trei premii la categoria învățământ preșcolar și primar și trei premii pentru categoria gimnazial și liceal. Premierea va avea loc la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui în cadrul unui spectacol al laureaților Festivalului – concurs de „Datini și obiceiuri de iarnă” în data de vineri, 16 decembrie 2022, începând cu ora 11:00. Organizatori: – Prof. dr. Ramona Maria Mocanu, director al Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui – Ramona Palade, muzeograf la Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui – Marian Antoniu, muzeograf la Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui Vă așteptăm cu drag și urăm participanților mult succes!

Galaţi: „EXPRESII”. O inedită expoziție de portrete, Galeria „Gheorghe Naum” ǀ 03.11. – 20.11.2022

Muzeul Brăilei „Carol I” - Galeriile de Artă „Gheorghe Naum Piața Traian nr. 1, Brăila, Brăila

„EXPRESII”. O inedită expoziție de portrete Galeria „Gheorghe Naum” ǀ 03.11. – 20.11.2022 Vernisaj: 03.11.2022 ǀ ora 13:00 Anul acesta s-au împlinit 125 de ani de la nașterea savantei Ana Aslan. Cu această ocazie, Muzeul Brăilei „Carol I” vă invită la vernisajul expoziției de pictură și grafică „Expresii”, unde veți putea admira portrete ale unor vârstnici, realizate de elevi ai Liceului de Artă „Hariclea Darclée”, sub îndrumarea profesorilor Raluca Iancu și Alexandra Dinu. Evenimentul va fi prezentat de Elena Albu, Educator muzeal, și se va desfășura în spațiul Galeriei „Gheorghe Naum” (Piața Traian nr. 3, intrarea prin Calea Galați). Expoziția va putea fi vizitată până pe 20 noiembrie, de miercuri până duminică, între orele 9:00 și 17:00.

București: EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU „Pia Massaci: Restituire, un parcurs subiectiv”

Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București, București

Pia Massaci (1908-1992) este o artistă afirmată în perioada interbelică, viața și opera ei stârnind în ultima vreme un interes deosebit. În patrimoniul Pinacotecii București, pictorița este reprezentată cu trei lucrări (Piața Matache Măcelaru, Flori și Palatul Elisabeta), dintre care două au fost prezentate în cadrul expoziției Seducție și triumf în artă. Femei-artist în România, organizată de către Muzeul Municipiului București în cadrul Art Safari 2021. Inițiativa Muzeului Municipiului București a fost apreciată de către urmașii Piei Massaci, care au contribuit substanțial la organizarea expoziției-semnal dedicată artistei, inaugurată la Palatul Suțu. Menționăm că a mai existat un demers de recuperare care s-a intersectat cu preocupările noastre, respectiv volumul „Artiste uitate din România: cercetări și studii despre contribuția femeilor la istoria artei românești”, publicat în cadrul unui proiect derulat de Asociația PostModernism Museum pe parcursul anului 2021, cu sprijin financiar din partea Administrației Fondului Cultural Național, care a cuprins un capitol semnat de Aurelia Mocanu, intitulat Pictorița Pia Massaci. Pudră, voaletă şi flori. Bunicul artistei, originar din zona Saarland, a emigrat în România în 1884, fiind ulterior naturalizat, cu schimbarea numelui din Massatsch în Massaci. Născută la Constanța, Pia Massaci a debutat în 1935, la Salonul Oficial de pictură și sculptură, în cadrul căruia a expus Autoportret și Păpuși italiene. În expoziția de față prezentăm autoportrete ale artistei alături de alte câteva lucrări atent selectate, scopul principal fiind acela de a rememora creația Piei Massaci. Portrete, scene de interior, flori, păpuși sau peisaje se derulează sub privirile noastre într-o desfășurare ritmică și vibrantă. Angelica Iacob Unele întâmplări chiar sunt uimitoare. În urmă cu un an, un prieten ne-a întrebat dacă avem vreo legătură cu Pia Massaci: era încântat că descoperise două lucrări, care i-au plăcut mult, în expoziția Seducție și triumf în artă, organizată de către Muzeul Municipiului București în cadrul Art Safari. Așa am descoperit și noi, neașteptat, pe simeza-gazdă Gabroveni, două lucrări ale lui tanti Pia: minunate, necunoscute familiei, și foarte prețioase. Le numim prețioase pentru că, scoase la lumină din colecția Pinacotecii București,  reprezintă momentul lăudabil, bine-venit și ne-sperat în care o importantă instituție culturală a inițiat un proiect de recuperare pentru publicul contemporan a creației unei pictorițe aproape uitate, Pia Massaci. În acest context, ne-am oferit fără rezerve să devenim co-echipieri cu excelenta și inimoasa echipă a secției de artă a Muzeului, și să contribuim la extinderea cercetării asupra operei acestei artiste de un farmec și de o forță aparte, despre care prof. G. Oprescu scria astfel în 1941: „Pia Massaci prezintă un talent real, servit de un meșteșug cât se poate de corect. Pictura sa, femeiască în ce privește arta de a acorda tonurile, este energică și bărbătească în ceea ce privește factura. Ceea ce expune, luat ca un tot, este ce e mai interesant luna aceasta în sălile Dalles.” Elevă a lui Jean Al. Steriadi și Camil Ressu, laureată cu Premiul Moldovei al Academiei de arte frumoase din Iași, Pia a debutat în interbelic, având douăsprezece expoziții personale în palmares, până spre sfârșitul anilor ’70, când a intrat într-un nemeritat con de umbra. A fost cunoscută drept un personaj glamour, fiind totodată stoică în fața greutăților care nu au ocolit-o, atât în timp istoric cât și personal. Suntem, întreaga familie, onorați și recunoscători să lucrăm alături de Muzeu în acest proiect, care coincide cu împlinirea a treizeci de ani de la dispariția artistei. Gabriela Massaci | artMoves

Constanţa: expoziția „Sinteze. Expoziție pictură”, Muzeul de Artă Constanţa, 4–30 noiembrie 2022

Muzeul de Artă Constanţa Bulevardul Tomis nr. 82 - 84, Constanţa

Muzeul de Artă Constanţa organizează vineri, 4 noiembrie 2022, începând cu ora 16.00, vernisajul expoziției „Sinteze. Expoziție pictură”. Expoziția reprezintă un omagiu adus pictorului Cezar Atodiresei și aduce împreună lucrări ale acestuia și ale discipolului său, artista vizuală Silvia-Maria Stoica. Va fi făcută o evocare Cezar Atodiresei de către prof. univ. dr. Constantin Aslam. La vernisaj vor participa, în calitate de invitați, fratele artistului, Gelu Atodiresei și reprezentanți de marcă ai Universității Naționale de Arte din București, precum și ai Uniunii Artiștilor Plastici din România: Rectorul UNArte, prof. univ. dr. Cătălin Bălescu; Prorectorul UNArte, prof. univ. dr. Eugen Alexandru Gustea; Președintele UAP, prof. univ. dr. Petru Lucaci; Decanul Facultății de Arte Plastice, conf. univ. dr. Carmen Apetrei; Președintele Filialei de Pictură București a UAP, conf. univ. dr. Marius Barb; Vicepreședintele Filialei de Pictură București a UAP, conf. univ. dr. Mircea Mureșan; Prodecanul Facultății de Arte Plastice, lect. univ. dr. Elena Dumitrescu; Directorul Departamentului de Pictură, lect. univ. dr. Andrei Tudoran; lect. univ. dr. Ion Anghel, lector univ. dr. Alexandru Rădvan și Directorul Departamentului de Teorie, cercetare, lect. univ. dr. Cornel Florin Moraru. De asemenea la eveniment va participa doamna Mădălina Mirea, consilier personal pe probleme de cultură al președintelui Consiliului Județean Mihai Lupu. Cezar Atodiresei s-a născut în anul 1954, la Drăgușeni, județul Suceava. Artistul a urmat studiile la Liceul de Arte Plastice „Octav Băncilă” din Iași, iar în 1986 a absolvit Secția de Pictură a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, fiind șef de promoție. În 1990, Cezar Atodiresei a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și asistent universitar în cadrul Academiei de Arte București. În anul 2006 a obținut titlul de Doctor în Arte Vizuale, la Universitatea Națională de Arte București, cu teza ”Stadiu și finalitate în opera plastică” coordonată de profesorul Mihail Mănescu. Cezar Atodiresei a desfășurat o bogată și impresionantă activitate artistică și publicistică, participând la numeroase expoziții în țară și în străinătate, publicând cărți și articole de specialitate, fiind recompensat cu premii și burse pentru creația sa. Lucrări ale artistului se regăsesc în colecții de stat și particulare din România, Spania, Polonia, Germania, Belgia, Franța sau Statele Unite. Artistul a urmat și o carieră academică impresionantă, din care notăm în mod deosebit: lector la Catedra Pedagogia Artei (1993-2009), conferențiar (din 2009) și mai apoi profesor universitar (din 2017) la Departamentul Pictură; ocuparea postului de Șef al Catedrei de Pedagogia Artei (în perioada 2000–2009), precum și numirea de două ori ca Decan al Facultății de Arte Plastice a Universității Naționale de Arte București (în anii 2012 și 2016). Contribuțiile sale artistice și academice i-au adus atât admirația și respectul generațiilor de studenți pe care i-a format de-a lungul lungii sale cariere, cât și a colegilor de breaslă. Descriindu-l pe artistul Cezar Atodiresei, criticul de artă Valentin Ciucă afirma: „Pentru un observator atent, evoluţia picturii lui Cezar Atodiresei seamănă cu un veritabil bildungsroman în sensul consemnării parcursului unei formări intelectuale, a unei identităţi artistice. Dacă, la începuturi, marcat de nostalgiile ieşene, se simte în peisaje nota evocator-lirică în gestionarea cromaticii şi, în general, a atmosferei, ulterior artistul asigură, prin succesive demersuri individuale şi sinteze personale, întâlnirea cu conceptul de peisaj. Orice narativitate este exclusă, orice impuls impresionist estompat, cu scopul de a exprima mai ales la nivelul ideii şi mai puţin la acela al afectivităţii. Picto-obiectele ies de sub incidenţa rigorilor bidimensionalului şi aspiră către volumetria substanţială a sculpturalului”. Istoricul și criticul de artă Adrian Guță, profesor la Universitatea Națională de Arte din București și coleg al artistului, într-un număr al Revistei de artă „Forma”, din 2012, îl descria astfel pe artist: „Cezar Atodiresei ne aduce aminte de potolirea geometrică a expresionismului abstract; pictorul asociază „grilelor”, ce transmit sugestii arhitectonice, fulgurări discrete de tușă, iar subtilitățile cromatice bucură ochiul”. După trecerea artistului Cezar Atodiresei în eternitate, colegul său, profesorul universitar Cristian Velescu, a realizat un veritabil portret al artistului, publicat în Revista – ARTA, arte vizuale/ visual arts # 54-55/2022: „ Cezar Atodiresei și-a așezat creația sub semnul perenului și al inexpugnabilului. Premisele unei atare realități, indisolubil legate de posteritatea artistului și a operei, le descopăr în creația sa îndelung distilată, din cuprinsul căreia orice asperitate, orice fapt accidental s au văzut definitiv eliminate, de nu cumva s-au retras singure, ca prin vrajă, în propria lor umbră. De vreme ce profilul existenței cotidiene nu se lasă deloc descoperit pe întinsul pânzelor semnate de Cezar Atodiresei, fiind totuși tainic încifrat în structurile acestora , opera sa pictată și desenată a atins fruntariile unei anume clasicități, care o va feri în mod neîndoios de efectul coroziv al timpului.” Silvia-Maria Stoica s-a născut în anul 1977, la Târgoviște, județul Dâmbovița și a urmat studiile de licență și studii aprofundate la Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Plastice, Specializarea Pedagogia Artei, unde l-a avut ca mentor și coordonator pe profesorul Cezar Atodiresei. Din 2002, a devenit cadru didactic la aceeași universitate, fiind preparator și asistent universitar la Departamentul Pedagogia Artei, clasa profesor Cezar Atodiresei, iar din anul 2015, este lector universitar. În anul 2010, a obținut titlul de Doctor în Arte Plastice și Decorative, cu teza „Materie-expresie în pictură”, avându-l conducător științific pe prof. univ. dr. Mihail Mănescu. Din 2004, este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Pictură Bucureşti. Artista a participat, încă din anul 2002, la manifestări expoziționale desfășurate în muzee și galerii din țară și din afara țării: saloane, concursuri, bienale, expoziții de grup și colective, expoziții personale. Lucrările sale se află în colecții publice naționale și internaționale, precum și în colecții private. Silvia Maria Stoica a obținut până în prezent mai multe premii pentru pictură, precum și nominalizări la premii, în cadrul unor saloane naționale de pictură (în anii 2015 și 2017), bienale de artă (în anii 2002 și 2021), concursuri internaționale (în 2007, 2013, 2015, 2016, 2018, 2020 și 2021). De asemenea, artista este prezentă în albume și cataloage de specialitate și a realizat o serie de publicații de profil. Directorul Muzeului de Artă Constanța și curatorul expoziției, Lelia Rus-Pîrvan a făcut următoarele precizări: „Muzeul este prin definiția sa o instituție de artă care colecționează, conservă și expune bunuri culturale. După importanta donație făcută în anul 2021, de către domnul Mircea Barzuca, ce cuprindea lucrări ale Margaretei Sterian, anul acesta vine rândul unui alt artist de marcă să întregească patrimoniul muzeului nostru. Este vorba de Cezar Atodiresei, care a vizitat Muzeul de Artă Constanța în cursul anului 2021 și a fost impresionat de spațiul de expunere și de modul în care ne îngrijim de lucrările aflate în patrimoniu. Astfel, după moartea sa survenită în februarie 2022, fratele artistului, Gelu Atodiresei a decis, ca urmare a dorinței acestuia, să ne doneze această colecție de lucrări, dintre care, cele mai importante, vor figura în expoziția de față. De-a lungul vremii, Muzeul de Artă Constanța a beneficiat de numeroase donații, făcute de artiști importanți s